Dispoziții tranzitorii și finale | Codul Muncii

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

TITLUL XIII Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 276. - Jurisprudență, Reviste (2), Comentarii expert (1)

Potrivit obligațiilor internaționale asumate de România, legislația muncii va fi armonizată permanent cu normele Uniunii Europene, cu convențiile și recomandările Organizației Internaționale a Muncii, cu normele dreptului internațional al muncii.

Art. 277. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2), Comentarii expert (1)

(1) În sensul prezentului cod, funcțiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului. Reviste (1)

(2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b), art. 18 și 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, și art. 3, 4 și 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008. Modificări (1)

Art. 278. - Jurisprudență, Reviste (17), Comentarii expert (2), Librăria Indaco (1)

(1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile. Admiteri hotărâri prealabile (1), Jurisprudență, Reviste (33), Doctrină (3), Comentarii expert (1)

(2) Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective. Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență, Reviste (16), Doctrină (2), Comentarii expert (1), Librăria Indaco (1)

Art. 279. - Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

(1) Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. Reviste (2)

(2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor acestui act normativ. Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență, Reviste (12), Comentarii expert (2)

(3) Angajatorii care păstrează și completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eșalonat, până la data de 30 iunie 2011, pe bază de proces-verbal individual de predareprimire. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Inspectoratele teritoriale de muncă ce dețin carnetele de muncă ale salariaților le vor elibera până la data prevăzută la alin. (3), în condițiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.

(5) Anunțul privind pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Doctrină (1)

Art. 280. - Comentarii expert (1)

Pe data intrării în vigoare a prezentului cod cauzele privind conflicte de muncă aflate pe rolul tribunalelor se judecă în continuare potrivit dispozițiilor procesuale aplicabile la data sesizării instanțelor.

Art. 281. - Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

(1) Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 martie 2003.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: Jurisprudență

- Codul muncii al R.S.R., Legea nr. 10/1972, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 1/1970 - Legea organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modificările și completările ulterioare;

- Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obștesc, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981;

- Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariaților în funcție de competență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 16 noiembrie 1990;

- Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991; Jurisprudență

- Legea salarizării nr. 14/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 februarie 1992;

- Legea nr. 68/1993 privind garantarea în plată a salariului minim, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 15 octombrie 1993;

- Legea nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare;

- art. 34 și 35 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998.

(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abrogă dispozițiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare. Jurisprudență, Reviste (2)

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Armonizarea legislației muncii - Costel Gilca
Aprobat de Parlamentul European la data de 13 aprilie 2005 și semnat la Abația de Neumunster din Luxemburg la data de 25 aprilie, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, comun cu cel de aderare a Bulgariei, reprezintă punctul final al procesului de negociere a tuturor celor 31 de capitole. Capitolul de negociere privind politica socială reprezintă capitolul cu numărul 13 și a fost provizoriu închis în aprilie 2003.
Tratatul de aderare este însoțit de o serie de declarații cu caracter politic, în special privind libera circulație a persoanelor, declarații prin care statele membre își exprimau angajamentul de a spori accesul cetățenilor români la piața muncii, în vederea accelerării armonizării cu acquis-ul comunitar.
[ Mai mult... ]

Cererea de reconstituire a vechimii în muncă - Mădălina Moceanu
Deși dispozițiile art. 279 nu prevăd nici natura juridică a cererii prin care o persoană solicită reconstituirea vechimii în muncă și nici persoana în contradictoriu cu care se judecă astfel de cereri, instanta a constatat că astfel de chestiuni pot fi determinate folosind criteriul de interpretare teleologică a legii, cu alte cuvinte, interpretarea acesteia în funcție de rațiunea avută în vedere de legiuitor la momentul adoptării textului de lege.
În acest sens, în opinia instanței, cererea de reconstituire a vechimii în muncă nu poate fi considerată o cerere necontencioasă, ce ar putea fi soluționată în baza prevederilor art. 527 și urm. din Codul de procedură civilă, ipoteza avută în vedere de acest text de lege referindu-se la cu totul alte situații.
[ Mai mult... ]

Contracte încheiate între persoane fizice în calitate de experți desemnați și persoane juridice în derularea unor proiecte POSDRU - Mădălina Moceanu
Contractele individuale de muncă încheiate între persoane fizice în calitate de experți desemnați și persoane juridice în derularea unor proiecte POSDRU finanțate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de muncă chiar dacă sunt intitulate contracte individuale de muncă sau de prestări servicii, conform considerentelor deciziei de HP 5/23.06.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Este aplicabilă excepția de neexecutare a contractului în temeiul art. 278 alin. 1 Codul muncii raportat la art. 1556 Cod civil.
[ Mai mult... ]

Corelația cu dreptul comun - Costel Gilca
Dispozițiile art. 178 din Codul muncii sunt cele care asigură corelația dintre dreptul civil ca drept comun și legislația muncii. Astfel, ori de câte ori în legislația muncii nu se regăsesc dispoziții specifice, devin incidente cele din dreptul comun, legea civilă. În definitiv, dreptul muncii este o ramură de drept privat care își găsește fundamentele în regulile generale și milenare ale dreptului civil. Este motivul pentru care principiile specifice ale dreptului muncii nu pot fi altfel privite decât într-o corelație logică și corectă cu principiile dreptului civil, cu libertatea contractuală care a asigurat atâta timp flexibilitatea, dar și rezistența dreptului privat.
Al doilea alineat stabilește legătura dintre Codul muncii, și celelalte acte normative din domeniul relațiilor de muncă, stabilind rolul sau de drept comun tuturor raporturilor juridice de muncă, ce nu au la bază un contract individual de muncă.
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
    Textul din Cod a fost modificat în sensul eliminării din rândul actelor juridice cu valoare normativă în definirea funcțiilor de conducere a contractului colectiv de muncă, soluție pe care am promovat-o și noi în trecut (a se vedea Al. Athanasiu, M. Volonciu, L. Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole, Vol. II, p. 455-456). 
    Totodată, s-a adăugat un alineat nou care în ordinea tehnicii legislative este fără rost întrucât: [ Mai mult... ] 

Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1

Forma modificată prin Legea nr. 40/2011

Forma anterioară

(1) În sensul prezentului cod, funcțiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului.

(2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b), art. 18 și 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, și art. 3, 4 și 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008.

În sensul prezentului cod, prin salariați cu funcție de conducere se înțelege administratorii-salariați, inclusiv președintele consiliului de administrație dacă este și salariat, directorii generali și directorii, directorii generali adjuncți și directorii adjuncți, șefii compartimentelor de muncă – divizii, departamente, secții, ateliere, servicii, birouri –, precum și asimilații lor stabiliți potrivit legii sau prin contractele colective de muncă ori, după caz, prin regulamentul intern.

[ Mai mult... ]


Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
    Textul din Cod a fost modificat în sensul eliminării din rândul actelor juridice cu valoare normativă în definirea funcțiilor de conducere a contractului colectiv de muncă, soluție pe care am promovat-o și noi în trecut (a se vedea Al. Athanasiu, M. Volonciu, L. Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole, Vol. II, p. 455-456). 
    Totodată, s-a adăugat un alineat nou care în ordinea tehnicii legislative este fără rost întrucât: [ Mai mult... ] 

Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1

Forma modificată prin Legea nr. 40/2011

Forma anterioară

(1) În sensul prezentului cod, funcțiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului.

(2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b), art. 18 și 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, și art. 3, 4 și 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008.

În sensul prezentului cod, prin salariați cu funcție de conducere se înțelege administratorii-salariați, inclusiv președintele consiliului de administrație dacă este și salariat, directorii generali și directorii, directorii generali adjuncți și directorii adjuncți, șefii compartimentelor de muncă – divizii, departamente, secții, ateliere, servicii, birouri –, precum și asimilații lor stabiliți potrivit legii sau prin contractele colective de muncă ori, după caz, prin regulamentul intern.

[ Mai mult... ]


Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
    Textul din Cod a fost modificat în sensul eliminării din rândul actelor juridice cu valoare normativă în definirea funcțiilor de conducere a contractului colectiv de muncă, soluție pe care am promovat-o și noi în trecut (a se vedea Al. Athanasiu, M. Volonciu, L. Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole, Vol. II, p. 455-456). 
    Totodată, s-a adăugat un alineat nou care în ordinea tehnicii legislative este fără rost întrucât: [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Muncii:
Timpul de muncă și timpul de odihnă
Salarizarea
Sănătatea și securitatea în muncă
Formarea profesională
Dialogul social
Contractele colective de muncă
Conflictele de muncă
Inspecția Muncii
Răspunderea juridică
Jurisdicția muncii
Dispoziții tranzitorii și finale
Reviste:
Cererea de reconstituire a vechimii în muncă. Casă de pensii.Calitate procesuală pasivă
Studiu de caz: Cu cine se judecă un salariat care și-a pierdut cartea de muncă?
Aspecte teoretice privind subiectele de drept care pot invoca nulitatea absolută în dreptul muncii
16. Administrator public. Încetarea contractului de management motivată de desființarea postului. Incidența dispozițiilor Codului muncii
Admitere recurs în interesul legii. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 278 alin. (2) și art. 231 din Codul muncii și art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile Legii nr. 393/2004 și art. 109 din Legea nr. 188/1999, referitor la natura raporturilor juridice stabilite între primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, și referitor la natura și competența de soluționare a litigiilor născute în legătură cu aceste raporturi juridice, atât în timpul exercitării funcției, cât și după încetarea mandatului de ales local
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Admitere sesizare. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Codul muncii, respectiv că stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate
Considerații privind răspunderea patrimonială a aleșilor locali, a funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică locală
Reconstituirea vechimii în muncă. Instanța competentă
Calitatea procesuală pasivă a Casei Județene de Pensii ca urmare a faptului că fostul angajator a fost radiat din Registrul Comerțului
Armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene privind protecța salariaților în cazul transferului de întreprindere
Doctrină:
Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
Daunele morale în contencios administrativ, în litigii cu profesioniști, de muncă și de asigurări sociale. Practică judiciară
Referințe în cărți:
Dreptul muncii - Curs universitar
Concedierea. Teorie și jurisprudență
Admiteri hotărâri prealabile:
Decizia nr. 18/2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 10.150/99/2014
Admis recurs în interesul legii:
Decizia nr. 16/2016 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța cu privire la "interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 278 alin. (2) și art. 231 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii), art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), raportat la prevederile Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 393/2004) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 188/1999), în legătură cu unele aspecte
Decizia nr. 2/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a legii în ce privește calitatea procesuală pasivă în cauzele privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activității desfășurate în grupele I și/sau a II-a de muncă, în situația în care fostul angajator nu mai există
;
se încarcă...