Conflictele de muncă | Codul Muncii

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

TITLUL IX Conflictele de muncă

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 231. - Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (4), Comentarii expert (1), Librăria Indaco (1)

Prin conflicte de muncă se înțelege conflictele dintre salariați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă. Jurisprudență

Art. 232. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

Procedura de soluționare a conflictelor de muncă se stabilește prin lege specială.

CAPITOLUL II Greva

Art. 233. - Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.

Art. 234. - Jurisprudență, Doctrină (2), Comentarii expert (1)

(1) Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați. Reviste (1)

(2) Participarea salariaților la grevă este liberă. Niciun salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă. Jurisprudență, Reviste (1)

(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile și pentru categoriile de salariați prevăzute expres de lege.

Art. 235. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

Participarea la grevă, precum și organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligațiilor salariaților și nu pot avea drept consecință sancționarea disciplinară a salariaților greviști sau a organizatorilor grevei. Jurisprudență

Art. 236. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanșarea și desfășurarea grevei, procedurile prealabile declanșării grevei, suspendarea și încetarea grevei, precum și orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială.

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Conflicte de muncă. Definiție - Costel Gilca
Ca și în celelalte cazuri, și reglementarea conflictelor colective de muncă suferă de aceeași procedură inacceptabilă de reglementare: definirea noțiunii în Codul muncii și reglementarea în LDS.
Acest articol pe care îl comentăm definește noțiunea de conflict de muncă ca fiind acele conflicte dintre salariați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.
[ Mai mult... ]

Greva. Definiție - Costel Gilca
Primul alineat încearcă o definire a grevei, definire pe care o regăsim de altfel și în art. 181 LDS.
Ambele încercări de definire sunt incomplete deoarece nu definesc încetarea grevei în raport cu scopul pe care aceasta îl urmărește, ci doar în raport cu prestarea muncii.
[ Mai mult... ]

Protecția greviștilor - Costel Gilca
Greva înseamnă, conform 234 din Codul muncii și art. 181 LDS, încetarea voluntară muncii, altfel spus salariații nu mai prestează muncă la care s-au angajat prin contractul individual de muncă.
După cum precizam, definiția este incompletă, deoarece încetarea prestării muncii trebuie să aibă ca scop apărarea drepturilor și intereselor legitime și legale, și nu simpla încetare fără nicio revendicare, sau cu revendicări de natură politică.
[ Mai mult... ]

Reglementarea legală - Costel Gilca
Procedura de soluționare a conflictelor de muncă este reglementată prin dispozițiile art. 154 - 180 din LDS.
„Codul muncii comentat și adnotat”, pag. 564, ediția 2013, autor Costel Gîlcă, Rosetti International
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
    Prin Legea nr. 40/2011 a fost eliminată formularea acreditată anterior prin Codul muncii referitoare la distincția între conflictele de interese și cele de drepturi și, consecutiv acestei distincții, pe aceea de conflicte colective și individuale de muncă. 
    Precizăm în ordine metodologică că vom aborda în cadrul comentariului nostru la art. 231 din Cod toate modificările operate prin Legea nr. 62/2011, întrucât toate celelalte articole din Codul muncii referitoare la jurisdicția muncii nu au fost explicit sau indirect abrogate prin Legea nr. 40/2011. [ Mai mult... ] 

Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
    Totuși în cadrul relațiilor de muncă ar trebui să funcționeze – și aici este valabil și în cazul stabilirii obiectivelor de performanță și al criteriilor de evaluare aferente – principiul egalității de tratament față de toți angajații și angajatorii, în conformitate cu dispozițiile Codului Muncii. Orice discriminare directă sau indirectă față de un angajat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă. Potrivit legii – O.G. nr. 137/200088, modificată – orice comportament pe criteriile mai sus amintite, care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv constituie hărțuire și se sancționează contravențional. Acest act normativ prevede și hărțuirea morală aangajaților, care se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare, discriminatoriu – inclusiv prin aplicarea unor criterii de performanță vădit abuzive, aberante, discriminatorii, putem spune acum, după modificările Codului muncii – în raport cu ceilalți angajați, comportament care atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii. Asigurarea egalității de tratament între angajați trebuie să se bazeze pe principiul bunei-credințe, așa cum dispune art. 8 Codul muncii; încălcarea principiului invocat reprezintă abuz de drept și poate conduce la conflict de muncă, așa cum afost redefinit în art. 231 Codul muncii republicat. 
    88 M.Of. nr. 99 din 8 februarie 2007.
[ Mai mult... ]
 

Dreptul muncii, ediția 1
    Noțiune. Conflictele de muncă sunt definite atât de Codul muncii, cât și de Legea dialogului social drept conflictele dintre salariați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu. 
    Conflictele de muncă pot apărea în cadrul oricărei relații de muncă, deoarece în cadrul unei astfel de relații părțile pot avea atât interese convergente, cât și interese divergente. [ Mai mult... ] 

Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1

Forma modificată prin Legea nr. 40/2011

Forma anterioară

Prin conflicte de muncă se înțelege conflictele dintre salariați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.

(1) Conflictul de muncă reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă.

(2) Conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condițiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaților, denumite conflicte de interese.

(3) Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații decurgând din legi ori din alte acte normative, precum și din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaților, denumite conflicte de drepturi.

[ Mai mult... ]


Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
    Prin Legea nr. 40/2011 a fost eliminată formularea acreditată anterior prin Codul muncii referitoare la distincția între conflictele de interese și cele de drepturi și, consecutiv acestei distincții, pe aceea de conflicte colective și individuale de muncă. 
    Precizăm în ordine metodologică că vom aborda în cadrul comentariului nostru la art. 231 din Cod toate modificările operate prin Legea nr. 62/2011, întrucât toate celelalte articole din Codul muncii referitoare la jurisdicția muncii nu au fost explicit sau indirect abrogate prin Legea nr. 40/2011. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Muncii:
Dispoziții generale
Contractul individual de muncă
Timpul de muncă și timpul de odihnă
Salarizarea
Sănătatea și securitatea în muncă
Formarea profesională
Dialogul social
Contractele colective de muncă
Conflictele de muncă
Inspecția Muncii
Răspunderea juridică
Jurisdicția muncii
Dispoziții tranzitorii și finale
Reviste:
Exercitarea dreptului la grevă (II)
18. Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016 în dosarul nr. 15/2016
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2017
Unele considerații privind natura raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială
Concediere pentru inaptitudine profesională. Ce se înțelege prin "data constatării cauzei concedierii" pentru inaptitudine profesională, în sensul art. 62 alin. (1) C. mun./Dismissal for professional unfitness. What is meant by "the date of establishing the cause of dismissal" for professional unfitness, for the purpose of Art. 62 para. (1) of the Labour Code
Admitere recurs în interesul legii. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 278 alin. (2) și art. 231 din Codul muncii și art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile Legii nr. 393/2004 și art. 109 din Legea nr. 188/1999, referitor la natura raporturilor juridice stabilite între primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, și referitor la natura și competența de soluționare a litigiilor născute în legătură cu aceste raporturi juridice, atât în timpul exercitării funcției, cât și după încetarea mandatului de ales local
Studiu de caz - Modificarea unilaterală a CIM. Termenul de contestație
Soluționarea conflictelor de muncă. Dreptul la grevă
Legea dialogului social - Art. 181. Noțiune (comentariu)
Plăți compensatorii. Izvorul acordării lor. Termenul și condițiile în care pot fi solicitate
Doctrină:
Dreptul muncii, ediția 1
Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Referințe în cărți:
Dreptul muncii - Curs universitar
Admis recurs în interesul legii:
Decizia nr. 16/2016 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța cu privire la "interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 278 alin. (2) și art. 231 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii), art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), raportat la prevederile Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 393/2004) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 188/1999), în legătură cu unele aspecte
;
se încarcă...