Art 257 Răspunderea patrimonială | Codul Muncii

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Răspunderea juridică - Răspunderea patrimonială -
Art. 257.
- Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (8), Reviste (7), Comentarii expert (2), Hotărâri judecătorești

(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă. Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (5), Reviste (2), Comentarii expert (8), Caută hotărâri judecătorești

(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv. Reviste (1), Doctrină (1), Comentarii expert (6), Caută hotărâri judecătorești

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Aspecte generale - Horatiu Sasu
În materia răspunderii patrimoniale a salariatului, prin derogare de la principiul gajului general al creditorului și de la dreptul co­mun al executării silite (conform Codului de procedură civilă), de principiu, angajatorul își poate recupera creanța sa exclusiv prin rețineri lunare din salariul debitorului. În acest sens literatura juridică a subliniat următoarele aspecte:
- constituirea de garanții de către salariat prin rețineri din salariu în alte cazuri decât cele prevăzute de lege este ilegală;
[ Mai mult... ]

Clauza penală (I). Regulile din materie civilă - Horatiu Sasu
În contractele individuale de muncă pot fi stipulate și clauze penale referitoare la răspunderea patrimonială reglementată de art. 253 din Codul muncii (Ion Traian Ștefănescu, Răspunderea patrimonială reglementată prin noul Cod al muncii, în Dreptul nr. 9/2003, pag. 39).
Clauza penală este convenția prin care părțile determină anticipat despăgubirile pe care debitorul le va plăti creditorului, în cazul întârzierii, neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor sale contractuale. Debitorul se obligă, prin urmare, printr-o convenție accesorie, ca, în cazul în care nu-și va achita obligațiile contractuale, să plătească creditorului o sumă de bani sau o altă valoare patrimonială (Tudor Popescu, Petre Anca, Teoria generală a obligațiilor, București, 1968, pag. 151-152). Ea constă într-o sumă de bani fixă, stabilită într-o sumă forfetară un procent fix sau variabil, progresiv, dintr-o anumită valoare (pentru cele două variante, a se vedea: Paul Demetrescu, Teoria generală a obligațiilor, București, 1946, pag. 142; Smaranda Anghene, Clauza penală în Dreptul civil și Dreptul comercial, Ed. Oscar Print, 1996, pag. 96). Contractanții au fixat în mod definitiv suma despăgubirilor, în caz de neexecutare, executare necorespunzătoare sau cu întârziere. Ca urmare, în principiu, instanța de judecată nu are dreptul să-i reducă sau să-i mărească cuantumul. Penalitatea va putea fi redusă de judecător când obligația principală a fost executată în parte.
[ Mai mult... ]

Clauza penală (II). Diferența esențială în materia raporturilor de muncă - Horatiu Sasu
În raporturile salariat-angajator și în acest caz, al clauzei penale, si­tuația părților contractului individual de muncă este diferită. Într-adevăr, inse­rarea ei în contractul individual de muncă în cazul răspunderii patrimoniale a salariatului, conform art 254 alin. (1) din Codul muncii nu este posibilă. Operează - și de această dată - în mod prohibitiv art. 38 din Cod (I. T. Ștefănscu, Ș. Beligrădeanu, Codul muncii. Prezentare de ansamblu. Analiza textelor esentiale. Textul integral. Editura Lumina Lex, București, 2003, pag. 120-121).
Restricția este ușor de înțeles, deoarece clauza penală prezintă și inconveniente: debitorul (salariatul) poate fi constrâns din motive economice să accepte stabilirea unei sume foarte ridicate în clauza penală, ceea ce duce uneori la situații inechitabile cu efecte lezionare pentru el. Tot astfel, în cazul în care suma stabilită prin clauza penală este prea mică, se oferă debitorului un mijloc sau un motiv de a se sustrage deliberat de la executarea obligațiilor – mai ales când clauza penală este inferioară beneficiului pe care debitorul îl obține din neexecutarea contractului (B. Starck, Droit civil. Obligations, vol. II, 3-éme édition Litec, Paris, 1975, pag. 613-614).
[ Mai mult... ]

Este posibilă actualizarea la inflație? - Horatiu Sasu
Indiferent de faptele generatoare de obligații de restituire sau de reparare, ele decurg din raportul de muncă și, fiind de natură contractuală, răspunderea salariatului și angajatorului este supusă dispozițiilor Codului muncii, care se completează cu dispozițiile legislației civile.
Se pune în acest caz problema actualizării pagubei în raport cu inflația.
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
    2.Limitarea posibilității de recuperare apagubei. Prevederea nou-introdusă aalineatului (4) limitează și mai mult posibilitatea recuperării pagubei, chiar prin acordul părților. Este oimixtiune alegiuitorului în convenția părților, inexplicabilă într-un stat de drept care limitează cuantumul pagubei ce poate fi recuperată prin „bună învoială”. Restul pagubei se recuperează prin intermediul instanței de judecată, chiar dacă ar exista acordul salariatului de aacoperi, în rate, întreaga pagubă. Imixtiunea legiuitorului este cu atât mai gravă cu cât ea se adaugă unei alte limitări (de data aceasta legitimă, explicabilă), cu privire la cuantumul ratelor plătite: ratele nu pot fi mai mari de otreime din salariul lunar net, fără aputea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv [art. 257 alin. (2) Codul muncii]. Numai în cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condițiile Codului de procedură civilă. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Muncii:
Art 247 Răspunderea disciplinară
Art 248 Răspunderea disciplinară
Art 249 Răspunderea disciplinară
Art 250 Răspunderea disciplinară
Art 251 Răspunderea disciplinară
Art 252 Răspunderea disciplinară
Art 253 Răspunderea patrimonială
Art 254 Răspunderea patrimonială
Art 255 Răspunderea patrimonială
Art 256 Răspunderea patrimonială
Art 257 Răspunderea patrimonială
Art 258 Răspunderea patrimonială
Art 259 Răspunderea patrimonială
Art 260 Răspunderea contravențională
Art 261 Răspunderea penală
Art 262 Răspunderea penală
Art 263 Răspunderea penală
Art 264 Răspunderea penală
Art 265 Răspunderea penală
Art 266 Dispoziții generale
Art 267 Dispoziții generale
Reviste:
Executarea silită a despăgubirilor
Opinie privind momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție de 30 de zile în situația aplicării sancțiunilor disciplinare - Critica Recursului în interesul legii declarat de Parchetul General
Reținere din salariu. Decizie debit în lipsa acordului salariatului sau a unei hotărâri judecătorești definitive care să constate că datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă
Considerații asupra răspunderii disciplinare și asupra răspunderii patrimoniale a salariaților
Considerații privind răspunderea patrimonială a aleșilor locali, a funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică locală
Prietenii Contabilității - Bazele contabilității nr. 42/2018
Prietenii contabilității - Bazele contabilității nr. 35/2019
Studiu de caz - Cum se recuperează legal de către angajator drepturile salariale încasate necuvenit?
Doctrină:
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
;
se încarcă...