Comisia Europeană

Regulamentul delegat nr. 2055/2017 de completare a Directivei (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile competente în cazul activității desfășurate în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii de către instituțiile de plată (Text cu relevanță pentru SEE)
Număr celex: 32017R2055

În vigoare de la 11 noiembrie 2017

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  
COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (1), în special articolul 28 alineatul (5),

(1) JO L 337, 23.12.2015.

întrucât:

(1) Pentru a se consolida cooperarea dintre autoritățile competente și pentru a se asigura un proces de notificare uniform și eficient în ceea ce privește instituțiile de plată care intenționează să activeze transfrontalier în baza dreptului de stabilire și a libertății de a furniza servicii, este necesar să se instituie un cadru general pentru cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă prin stabilirea unor metode, mijloace și detalii privind cooperarea, în special domeniul de aplicare și regimul informațiilor care se transmit, inclusiv a unei terminologii comune și a unor formulare standard de notificare.

(2) Pentru a se putea utiliza o terminologie comună și formulare standard de notificare, este necesar să se definească o serie de termeni tehnici pentru a se face o distincție clară între cererile pentru sucursale, pentru servicii și pentru agenți, efectuate de instituțiile de plată care intenționează să desfășoare activitate în alte state membre.

(3) Instituirea unor proceduri standard referitoare la limba de redactare și la mijloacele de comunicare a cererilor privind pașaportul între autoritățile competente din statul membru de origine și statul membru gazdă facilitează atât desfășurarea activității în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, cât și îndeplinirea cu eficiență a atribuțiilor și a responsabilităților de către autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă.

(4) Ar trebui să se prevadă ca autoritățile competente din statul membru de origine să evalueze corectitudinea și integralitatea informațiilor transmise de instituțiile de plată care intenționează să furnizeze servicii în alt stat membru, pentru a se asigura calitatea notificărilor privind pașaportul. În acest scop, autoritățile competente din statele membre de origine ar trebui să comunice instituțiilor de plată aspectele specifice pentru care cererile privind pașaportul sunt considerate incomplete sau incorecte pentru a se facilita procesul de identificare, comunicare și transmitere a elementelor lipsă sau incorecte. Mai mult, evaluarea integralității și a corectitudinii ar trebui să asigure un proces de notificare eficient prin stabilirea fără echivoc a faptului că perioada de o lună, respectiv de trei luni, menționată la articolul 28 alineatul (2) primul paragraf, respectiv la articolul 28 alineatul (3) primul paragraf din Directiva (UE) 2015/2366 începe în data în care este primită cererea privind pașaportul însoțită de informații considerate complete și corecte de către autoritățile din statul membru de origine.

(5) În cazul în care este inițiată procedura privind soluționarea divergențelor de opinie dintre autoritățile competente din statele membre implicate, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2), autoritățile competente din statul membru de origine ar trebui să informeze instituția de plată că adoptarea deciziei referitoare la cererea privind pașaportul se amână până la emiterea unei rezoluții conform articolului menționat.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010).

(6) Pentru a se asigura un proces de notificare eficient și facil, care să permită autorităților competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă să realizeze evaluările prevăzute de Directiva (UE) 2015/2366, informațiile care fac obiectul schimbului între autoritățile respective, referitoare la cererile privind pașaportul ar trebui să fie prevăzute separat pentru sucursale, pentru agenți și pentru servicii. De asemenea, este necesar să se stabilească formulare standard pentru transmiterea informațiilor respective. În cazul persoanelor juridice, formularele menționate ar trebui să includă și identificatorul entității juridice, în cazul în care acesta este disponibil.

(7) Pentru a se facilita identificarea instituțiilor de plată care activează transfrontalier în diferite state membre, este necesar să se determine formatul numărului unic de identificare relevant, utilizat în fiecare stat membru pentru identificarea instituțiilor respective sau a sucursalelor și a agenților prin intermediul cărora acestea furnizează servicii de plată în statele membre gazdă.

(8) În cazul în care instituția care desfășoară activitate în alt stat membru modifică informațiile transmise în cererea anterioară, autoritățile competente din statul membru de origine ar trebui să transmită autorităților competente din statul membru gazdă numai informațiile afectate de modificări, conform articolului 28 alineatul (4) din Directiva (UE) 2015/2366.

(9) În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), instituțiile emitente de monedă electronică, pe lângă activitatea respectivă, au dreptul de a furniza servicii de plată. În plus, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din directiva menționată, procedurile pentru notificările privind pașaportul referitoare la instituțiile de plată se aplică mutatis mutandis și instituțiilor emitente de monedă electronică. De asemenea, articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2009/110/CE prevede faptul că dispozițiile referitoare la notificarea privind pașaportul pentru instituțiile de plată se aplică mutatis mutandis instituțiilor emitente care distribuie monedă electronică în alt stat membru prin intermediul unor persoane juridice sau fizice care acționează în numele instituțiilor respective. Articolul 3 alineatul (5) din directiva 2009/110/CE prevede că instituțiile emitente de monedă electronică nu fac emisiuni prin agenți, dar li se permite să furnizeze servicii de plată prin intermediul acestora, cu respectarea condițiilor menționate la articolul 19 din Directiva (UE) 2015/2366. Prin urmare, transmiterea notificărilor între autoritățile competente ar trebui să fie facilitată în ceea ce privește informațiile referitoare la cererile privind pașaportul primite de la instituțiile emitente de monedă electronică ce intenționează să desfășoare activitate în baza dreptului de stabilire sau a libertății de a furniza servicii, inclusiv prin intermediul agenților în cazul furnizării serviciilor de plată și prin intermediul distribuitorilor care acționează în numele acestora, în cazul distribuirii și al recuperării de monedă electronică în alt stat membru, în conformitate cu cadrul general aplicabil activităților pe care instituțiile respective au dreptul să le desfășoare.

(3) Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009).

(10) Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare transmis Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

(11) EBA a efectuat consultări publice cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat punctul de vedere al Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...