Ghidul de farmacoterapie în schizofrenie și ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă din 05102010 | Ghid

Acesta este un fragment din Ghidul de farmacoterapie în schizofrenie și ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă din 05.10.2010 . Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Prezentele protocoale au fost întocmite de:

Prof. univ. dr. Tudor UDRIȘTOIU - U.M.F. Craiova, Președintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie;

Prof. univ. dr. Dragoș MARINESCU - U.M.F. Craiova, Vicepreședintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie;

Prof. univ. dr. Delia PODEA - Universitatea de Vest Arad;

Prof. univ. dr. Pompila DEHELEAN - U.M.F. Victor Babeș Timișoara, Președintele Asociației Române de Psihiatrie.

Au colaborat:

Prof. univ. dr. Dan PRELIPCEANU - U.M.F. Carol Davilla București;

Prof. univ. dr. Aurel NIREȘTEAN - U.M.F. Târgu Mureș;

Prof. univ. dr. Ioana MICLUȚIA - U.M.F. Iuliu Hațieganu Cluj Napoca;

Prof. univ. dr. Roxana CHIRIȚĂ - U.M.F. Gr. T. Popa Iași;

Conf. univ. dr. Cristinel ȘTEFĂNESCU - U.M.F. Gr. T. Popa Iași.

1 martie 2010

GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN SCHIZOFRENIE

Se propune un protocol de farmacoterapie pentru schizofrenie, care să respecte principiile generale ale medicinei bazate pe dovezi ("Evidence based medicine"). Protocolul se aplică pacienților peste 17 ani și are scopul să îndrume și nu să limiteze judecata și experiența clinicianului.

Schizofrenia este o afecțiune psihiatrică majoră, multisistemică, cu un suport neurobiologic conturat, caracterizându-se prin afectarea întregii personalități. Principalele simptome întâlnite în schizofrenie pot fi grupate în simptome pozitive (delir, halucinații), simptome negative (aplatizarea afectivă, apatie, hipobulie), alterare cognitivă, simptome depresive, manifestări comportamentale de tipul agitației psihomotorii sau inhibiției psihomotorii. Se consideră că maladia prezintă o mare heterogenitate simptomatologică, corelată cu modele neurobiologice diferențiate, în consecință, abordarea terapeutică lipsită de adecvare farmacologică bazată pe un model neurobiologic explică parțial eșecurile terapeutice înregistrate, frecvența înaltă a remisiunilor incomplete, a recidivelor și evoluției cronice defectuale.

Se asociază comorbidități psihiatrice (depresie, adicție, comportament autolitic, deteriorare cognitivă importantă) și non-psihiatrice importante (diskinezie tardivă, fenomene extrapiramidale, hiperprolactinemii, disfuncții sexuale, boli cardiovasculare, dislipdemiile, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic) ce determină un grad de invaliditate și dependență marcat, asociat unui risc de mortalitate ridicat, cu costuri de îngrijire semnificativ crescute. Riscul evoluției de proastă calitate este direct proporțional cu slaba calitate a remisiunilor, iar evoluția cronică se corelează cu episoadele multiple și cu scăderea aderenței și complianței la tratament. Evoluția schizofreniei este dependentă de menținerea integrității și funcționalității structurilor cerebrale și păstrarea neuroprotecției.

Modificările structurale cerebrale decelabile neuroimagistic anticipează disconectivitatea și rezistența terapeutică. Antipsihoticele din prima generație (neurolepticele) scad semnificativ neuroprotecția, comparativ cu antipsihoticele din a doua generație (Liebermann, 2004).

În ultimii ani au fost elaborate o serie de ghiduri pentru tratamentul schizofreniei și au fost propuși algoritmi terapeutici. Scopurile principale ale unui ghid terapeutic sunt de a evalua rolul specific al fiecărui agent farmacologic în tratamentul și managementul schizofreniei, integrarea datelor din literatura de specialitate având la baza în special rezultatele din studiile clinice randomizate, date farmaco-economice, evaluări tip cost-eficiență pe termen mediu și lung. În toate ghidurile elaborate începând cu anii '90 există un patern comun, de a include antipsihoticele noi, de a doua generație, printre opțiunile pentru tratamentul de prima linie. Documentul de față se concentrează asupra tratamentului formelor acute ale bolii psihotice, deoarece tratamentul acestei faze prezintă numeroase oportunități de evitare a stigmatizării și de menținere a pacienților în comunitățile lor. Tratamentului în faza acută conform "Practice Guidelines for the Treatment of Patients with Schizophrenia" are drept scop prevenirea agravării stării pacientului, controlul tulburărilor de comportament, suprimarea simptomelor, realizarea unei reveniri rapide la cel mai bun nivel de funcționare, dezvoltarea unei alianțe cu pacientul și a unei colaborări strânse cu familia acestuia, formularea planurilor de tratament pe termen scurt și lung, asigurarea asistenței adecvate de menținere și urmărire a pacientului în comunitate și adaptarea scopurilor tratamentului în contextul comunității în care are loc tratamentul.

DATE EPIDEMIOLOGICE

..........


Acesta este un fragment din Ghidul de farmacoterapie în schizofrenie și ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă din 05.10.2010 . Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Ghid:
Ghidul de farmacoterapie în schizofrenie și ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă din 05102010
GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN SCHIZOFRENIE
Tabel I
Tabel II
Antipsihoticele din a doua generație și disfuncțiile metabolice
Protocolul de monitorizare pentru pacienții tratați cu antipsihotice din a doua generație*
Tabel V
Corelații între formele clinice de schizofrenie DSM IV, ICD 10 și clasificările psihofarmacologice
MEDICAȚIA ANTIPSIHOTICĂ
ANTIPSIHOTICELE CONVENȚIONALE/NEUROLEPTICELE: ACȚIUNE TERAPEUTICĂ
Antipsihotice convenționale
;
se încarcă...