Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 708/2010 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) și ale art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30 iulie 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) și ale art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Virgil T. Neamțu în Dosarul nr. 3.188/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.188/1/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3021 alin. 1 lit. c) și ale art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Virgil T. Neamțu într-o cauză având ca obiect un recurs civil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că nu există un reper sigur prin care cererea de recurs poate fi separată de memoriu, lăsând să se înțeleagă că cererea de recurs poate fi înaintată spre soluționare instanței imediat superioare numai dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege. În viziunea autorului excepției, s-a încălcat un drept constituțional, cererea de recurs a fost înaintată separat de către președintele instanței de apel, nu a îndeplinit condițiile prevăzute de lege, nu a înapoiat-o părții prezente pentru a fi refăcută, fiind în contradicție cu dispozițiile art. 303 pct. 5. Astfel, datorită impreciziei sale, art. 302 și art. 303 pct. 5 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 21 alin. (1) și art. 129 din Constituție.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3021 alin. 1 lit. c) și ale art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut:

- Art. 3021 alin. 1 lit. c):

"

Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni:

c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;";

- Art. 303 alin. 5: "Președintele instanței, care primește cererea de recurs, va putea să o înapoieze părții prezente, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, pentru a fi refăcută, prelungind termenul de recurs cu 5 zile."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) privind liberul acces la justiție și art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) și ale art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 364 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 16 septembrie 2005, Curtea a constatat că, "dincolo de semnificația esențială a acestor mențiuni pentru buna administrare a justiției în faza de atac a recursului, coroborarea reglementării criticate cu dispozițiile art. 287 și cu cele ale art. 316 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea are posibilitatea să complinească omisiunea lor până la prima zi de înfățișare, în cererea de apel și, prin extindere, și în aceea de recurs, se impune concluzia că dispozițiile legale deduse controlului nu contravin normelor constituționale de referință".

În ceea ce privește dispozițiile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 1.399 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 15 ianuarie 2009, reținând că respectivele prevederi legale criticate "nu încalcă niciunul dintre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului invocate de autorul excepției. Dimpotrivă, prevederile cuprinse în textul de lege criticat sunt în favoarea justițiabilului și în sprijinul dreptului său la apărare, prin aceea că dă posibilitatea președintelui instanței de judecată să înapoieze părții prezente cererea de recurs, pentru a fi refăcută, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege. În această situație, termenul de recurs se prelungește cu 5 zile. Pe de altă parte, art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, fiind o normă de procedură, este de competența exclusivă de reglementare a legiuitorului".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) și ale art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Virgil T. Neamțu în Dosarul nr. 3.188/1/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 mai 2010.

PREȘEDINTE,
ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...