Parlamentul României

Codul Silvic din 1996

Modificări (3), Respingeri de neconstituționalitate (13), Referințe (9), Derogări (2), Reviste (2), Doctrine (1), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 07 iulie 1996 până la 29 martie 2008, fiind abrogat și înlocuit prin Codul Silvic 2008.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

TITLUL I Dispoziții comune referitoare la fondul forestier și vegetația forestieră din afara acestuia

Art. 1. - Jurisprudență

Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național.

Art. 2. -

Sunt considerate păduri, în sensul prezentului Cod silvic și sunt cuprinse în fondul forestier național, terenurile acoperite cu vegetație forestieră cu o suprafață mai mare de 0,25 hectare.

Art. 3. - Jurisprudență

Terenurile din fondul forestier național destinate împăduririi și cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică sunt:

a) terenurile în curs de regenerare, terenurile degradate și poienile stabilite, prin amenajamentele silvice, să fie împădurite;

b) pepinierele, solariile, plantajele, culturile de răchită și cele cu arbuști ornamentali și fructiferi;

c) terenurile destinate asigurării hranei vânatului și animalelor din dotarea unităților silvice;

d) terenurile date în folosință temporară personalului silvic;

e) terenurile ocupate de construcții și cele aferente acestora, drumuri și căi ferate forestiere, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale, dotări tehnice specifice sectorului forestier.

Art. 4. -

Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național. Doctrină (1)

Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier național se exercită în conformitate cu dispozițiile prezentului Cod silvic.

Art. 5. -

Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier național se face pe baza amenajamentelor silvice existente la data adoptării prezentului Cod silvic.

Art. 6. - Reviste (2)

Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, supusă prevederilor prezentului Cod silvic, este constituită din:

a) vegetația forestieră de pe pășunile împădurite;

b) perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole;

c) plantațiile forestiere de pe terenurile degradate;

d) plantațiile forestiere și arborii din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, precum și cei situați de-a lungul cursurilor de apă și al canalelor de irigație;

e) perdelele forestiere de protecție și arborii situați de-a lungul căilor de comunicație din extravilan;

f) zonele verzi din jurul orașelor, comunelor, altele decât cele cuprinse în fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum și jnepenișurile din zona alpină;

g) parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul forestier național.

Art. 7. -

Raporturile juridice, organizatorice, economice și tehnice privind fondul forestier național, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum și cele privind vegetația forestieră de pe terenurile situate în afara fondului forestier național sunt supuse dispozițiilor prezentului Cod silvic și se completează, după caz, cu celelalte dispoziții în materie.

Art. 8. -

Statul, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, elaborează politici în domeniul fondului forestier național și al vegetației forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietății, și exercită controlul asupra modului de gospodărire a acestora.

Art. 9. -

Fondul forestier național este supus regimului silvic.

Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice și juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecția și paza acestui fond, având ca finalitate asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere.

Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care exercită și controlul aplicării acestui regim.

TITLUL II Fondul forestier proprietate publică

CAPITOLUL I Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

Art. 10. - Derogări (1)

Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului se realizează prin Regia Națională a Pădurilor.

Art. 11. - Jurisprudență

Regia Națională a Pădurilor funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară.

Regia Națională a Pădurilor exercită și atribuții de serviciu public cu specific silvic. Modificări (1)

Potrivit acestui specific, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor se desfășoară pe baza unui regulament de organizare și funcționare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Statutul personalului silvic se aprobă prin lege, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod silvic.

Art. 12. -

Veniturile Regiei Naționale a Pădurilor provin din:

a) valorificarea produselor fondului forestier și din alte activități economice specifice;

b) prestări de servicii, executări de lucrări pentru terți, închirieri, concesionări de bunuri, cu excepția pădurilor și a celorlalte terenuri din fondul forestier, despăgubiri și altele de acest fel, în condițiile legii;

c) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție ale pădurilor;

d) alte venituri.

Art. 13. -

Persoanele fizice, juridice și instituțiile publice care beneficiază, sub raport economic, de efectele funcțiilor de protecție ale pădurilor au obligația să plătească unităților silvice contravaloarea acestor efecte.

Tarifele corespunzătoare efectelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Ministerului Finanțelor, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod silvic.

Art. 14. -

Regia Națională a Pădurilor aplică regimul silvic la fondul forestier pe care îl administrează.

Art. 15. -

Regia Națională a Pădurilor prestează, la cerere, contra cost, servicii de specialitate în pădurile proprietate privată, ale altor deținători, precum și în vegetația forestieră din afara fondului forestier.

CAPITOLUL II Gospodărirea fondului forestier proprietate publică

Secțiunea 1 Amenajarea fondului forestier

Art. 16. -

Modul de gospodărire a fondului forestier proprietate publică se reglementează prin amenajamentele silvice. Acestea constituie bază a cadastrului forestier și a titlului de proprietate a statului și stabilesc, în raport cu obiectivele ecologice și social-economice, țelurile de gospodărire și măsurile necesare pentru realizarea lor.

Art. 17. -

Amenajamentele silvice se elaborează pe ocoale silvice și unități de producție, cu respectarea metodologiei unitare și a prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor, urmărind asigurarea continuității funcțiilor ecologice și social-economice ale acestora.

Pe baza datelor din amenajamentele silvice și din alte lucrări tehnice de specialitate se întocmește periodic inventarul fondului forestier, la nivel național și teritorial.

Elaborarea amenajamentelor silvice se va face în concordanță cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.

Art. 18. -

Amenajamentele silvice se întocmesc pe perioade de 10 ani, cu excepția celor care privesc pădurile de plop, salcie și alte specii repede crescătoare, la care perioadele respective pot fi de 5-10 ani.

Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea și controlul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin unitățile specializate pe care le autorizează în acest scop.

Art. 19. -

Amenajamentele silvice și modificarea prevederilor acestora se aprobă de către conducătorul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 20. -

În raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcționale:

a) grupa I cuprinde păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului și ecofondului, precum și pădurile declarate monumente ale naturii și rezervații;

b) grupa a II-a cuprinde păduri cu funcții de producție și de protecție în care se urmărește să se realizeze, în principal, masă lemnoasă de calitate superioară și alte produse ale pădurii și, concomitent, protecția calității factorilor de mediu.

Pentru fiecare grupă și subgrupă funcțională, prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de gospodărire diferențiate, în vederea realizării de structuri care să asigure îndeplinirea corespunzătoare a funcțiilor atribuite.

Secțiunea a 2-a Reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor

Art. 21. -

Reconstrucția ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor se realizează, în concordanță cu prevederile amenajamentelor silvice și ale studiilor de specialitate, de către Regia Națională a Pădurilor.

Art. 22. -

La regenerarea pădurilor se va aplica regimul codrului, urmărindu-se conservarea genofondului și realizarea de arborete de calitate superioară, precum și exercitarea cu continuitate a funcțiilor de protecție a mediului.

Regimul crângului este admis numai în arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm și de zăvoaie.

Art. 23. -

În scopul asigurării permanenței, stabilității, biodiversității pădurii, se va acorda prioritate regenerării speciilor din tipul natural fundamental, prin aplicarea unor tratamente cu intervenții repetate.

Tăierile rase sunt admise numai în pădurile de molid, pin, salcâm, plop, salcie și în zăvoaie, precum și în cazul refacerii unor arborete în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente. În aceste condiții, mărimea parchetelor va fi de maximum 3 hectare; în situațiile în care pentru reîmpădurire este necesară pregătirea mecanizată a solului, suprafața parchetului poate fi de cel mult 5 hectare.

Art. 24. -

Regia Națională a Pădurilor este obligată să organizeze și să asigure împădurirea tuturor terenurilor neregenerate și a poienilor din fondul forestier pe care îl administrează, destinate acestui scop.

Lucrările de reîmpădurire și de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult 2 ani după tăierea definitivă.

Compoziția, schemele și tehnologiile de împădurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate.

Art. 25. -

În lucrările de împădurire se vor folosi materiale de reproducere provenite din rezervații de semințe, plantaje și plantații-mamă de butași și din arborete sursă de semințe înscrise în catalogul național al materialelor de reproducere admise în cultură.

Art. 26. -

Conservarea resurselor genetice forestiere, cu atributul lor fundamental: genofondul valoros și variabilitatea genetică intraspecifică, este o obligație permanentă a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Pădurile care constituie resurse genetice forestiere, determinate ca atare, sunt excluse de la tăieri de produse principale.

Art. 27. -

Regia Națională a Pădurilor este obligată să execute toate lucrările de reconstrucție ecologică, regenerare, întreținere a semințișului și a plantațiilor și de îngrijire a arboretelor, astfel încât să se realizeze compozițiile țel stabilite prin amenajamentele silvice. Urmărirea realizării acestora se face prin sistem informațional adecvat.

Art. 28. -

Regenerarea pădurilor, îngrijirea semințișurilor, a plantațiilor și a arboretelor se asigură prioritar din veniturile Regiei Naționale a Pădurilor.

Secțiunea a 3-a Protecția pădurilor

Art. 29. -

Starea de sănătate a pădurilor se asigură de către Regia Națională a Pădurilor, prin măsurile de prevenire și de combatere a dăunătorilor și a bolilor, indiferent de forma de proprietate a pădurilor.

Art. 30. -

Regia Națională a Pădurilor, prin sisteme de supraveghere specifice, întocmește anual statistica și prognoza dăunătorilor vegetației forestiere pentru întregul fond forestier național și ia măsuri pentru prevenirea și combaterea acestora.

În scopul protecției faunei și florei, se aplică metode biologice și integrate de combatere a bolilor și dăunătorilor vegetației forestiere, care să asigure echilibrul ecologic.

Art. 31. -

Măsurile pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor și a bolilor care prezintă pericol atât pentru păduri cât și pentru culturile agricole se stabilesc, în comun, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și de către Ministerul Agriculturii și Alimentației. Jurisprudență

Art. 32. -

Persoanele juridice și fizice, care desfășoară activități ce pot aduce prejudicii, prin poluare, fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestui fond, sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului, apei și solului.

Pagubele aduse prin nerespectarea acestor prevederi se recuperează integral de la cei care le-au produs, deosebit de sancțiunile penale sau administrative ce se aplică, după caz.

Secțiunea a 4-a Paza fondului forestier

Art. 33. -

Regia Națională a Pădurilor asigură și exercită paza fondului forestier pe care îl administrează, împotriva tăierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degradărilor, pășunatului, braconajului și altor fapte păgubitoare, precum și măsurile de prevenire și stingere a incendiilor.

Art. 34. -

Prefecții, consiliile județene și locale, precum și unitățile de poliție și jandarmerie, potrivit atribuțiilor ce le revin în temeiul legii, au obligația de a sprijini acțiunile de pază a fondului forestier.

Art. 35. -

Regia Națională a Pădurilor, persoanele juridice și fizice care desfășoară activități în fondul forestier, precum și în zonele limitrofe acestuia, sunt obligate să aplice și să respecte reglementările de prevenire și stingere a incendiilor.

Instrucțiunile privind prevenirea și stingerea incendiilor din păduri se emit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în concordanță cu reglementările Ministerului de Interne.

Aducerea acestora la cunoștință populației și punerea lor în aplicare se vor face de către Regia Națională a Pădurilor.

Art. 36. -

Prefecții, consiliile județene și locale, unitățile Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne și formațiile civile de pompieri, potrivit atribuțiilor legale ce le revin, au obligația să sprijine acțiunile de prevenire și stingere a incendiilor în zonele cu vegetație forestieră.

Persoanele fizice aflate în zonele cu vegetație forestieră în care s-au produs incendii sunt obligate să participe la stingerea acestora.

Art. 37. -

Se interzice pășunatul în pădurile care fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului, pe terenurile degradate împădurite și în perdelele forestiere de protecție.

Este permisă recoltarea ierbii cu secera din plantații și păduri, cu excepția celor cu funcții speciale de protecție.

Se permite, cu aprobarea organelor silvice, la recomandarea Asociației crescătorilor de albine, amplasarea în mod gratuit a stupilor în vederea valorificării surselor nectaropolenifere.

Prin excepție de la prevederile alin. 1, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate aproba pășunatul pe durată limitată în unele perimetre ale fondului forestier proprietate publică a statului, pe baza propunerilor autorităților publice locale, cu avizul unităților silvice teritoriale, temeinic justificate.

Trecerea animalelor domestice prin pădure spre zonele de pășune, adăpat și adăpostire se aprobă anual de către unitățile silvice teritoriale, cu respectarea normelor tehnice, pe baza propunerilor autorităților prevăzute la alineatul precedent.

Nu poate fi autorizat accesul animalelor domestice în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în pădurile care îndeplinesc funcții speciale de protecție, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele de protecție.

Art. 38. -

În parcelele în curs de regenerare, în plantațiile și culturile forestiere cu înălțimi mai mici de 5 metri, în parchetele în curs de exploatare, în zonele de refugiu al vânatului, în rezervațiile naturale și în pădurile declarate monumente ale naturii, în rezervații științifice, precum și în parcelele din jurul izvoarelor de apă minerală și potabilă, captate pentru exploatare industrială sau pentru consum distributiv centralizat pe o rază de 100 de metri, accesul este permis numai pentru gospodărirea și administrarea pădurilor.

Accesul în pădure cu autovehicule și vehicule tractate de animale este permis numai pe drumurile forestiere permanente, în condițiile respectării indicatoarelor de circulație. Fac excepție utilajele forestiere, vehiculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele în curs de exploatare, precum și vehiculele care transportă stupi.

Secțiunea a 5-a Produsele specifice fondului forestier

Art. 39. -

Sunt produse ale fondului forestier bunurile ce se recoltează din acesta.

Produsele lemnoase ale pădurii sunt:

a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;

b) produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboretelor tinere;

c) produse accidentale, rezultate în urma calamităților și din defrișări de pădure legal aprobate;

d) produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;

e) alte produse: arbori și arbuști ornamentali, răchită, puieți și diferite produse din lemn.

Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: vânatul din cuprinsul acestuia, peștele din apele de munte, din crescătorii, bălți și iazuri din fondul forestier, fructele de pădure, semințele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale și aromatice, rășina și altele de acest fel.

Art. 40. -

Volumul maxim de masă lemnoasă ce se poate recolta anual din păduri se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în limita posibilității stabilite prin amenajamentele silvice pe fiecare unitate de producție și pe natura produselor.

Volumul produselor accidentale, rezultate din doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, defrișări legale, uscări de arbori în masă, se va precompta din posibilitate.

Art. 41. -

Produsele lemnoase ale pădurii se recoltează pe bază de autorizație de exploatare și caiet de sarcini, eliberate de unitățile silvice. Estimarea acestor produse se face prin acte de punere în valoare întocmite de unitățile silvice și se valorifică, potrivit legii, pe bază de licitație, cu excepția celor exploatate în regie proprie. Masa lemnoasă care nu s-a putut valorifica prin licitație se poate vinde prin negociere directă.

Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recoltează în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Vânatul și peștele din apele de munte se recoltează pe bază de autorizații emise potrivit legii.

Personalul din silvicultură nu poate exercita funcții de reprezentare profesională în cadrul unităților cu profil comercial care licitează, prelucrează sau valorifică produse specifice fondului forestier.

Secțiunea a 6-a Exploatarea masei lemnoase

Art. 42. -

Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, scoatere și transport al materialului lemnos, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 43. -

Arborii destinați a fi tăiați se vor marca, în prealabil, cu ciocane silvice, de către personalul silvic, în conformitate cu normele tehnice.

Forma și modul de utilizare a ciocanelor silvice, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat de conducătorul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 44. -

Ciocanele silvice de marcat au regimul mărcilor și al sigiliilor. Tiparele lor se înregistrează și se păstrează la birourile notariale.

Pentru aceste operațiuni se plătește taxa de timbru prevăzută de lege pentru primirea în depozit la birourile notariale a înscrisurilor sau documentelor.

Art. 45. - Jurisprudență

La exploatarea masei lemnoase, ocoalele silvice, agenții economici și persoanele fizice autorizate au obligația să folosească tehnologii de recoltare și de scoatere a lemnului din pădure care să nu producă degradarea solului și a malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, a arborilor nedestinați exploatării, peste limitele admise prin instrucțiunile prevăzute la art. 42.

Pentru parchetele primite spre exploatare, titularii lor răspund pe toată durata exploatării, de la primire până la predare, pentru daunele cauzate fondului forestier.

Masa lemnoasă care se exploatează și se transportă din pădure va fi marcată și inventariată conform normelor tehnice emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 46. - Jurisprudență

În scopul asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de eventualele prejudicii de natura celor menționate la art. 45 alin. 1, titularii autorizațiilor de exploatare vor depune la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizației de exploatare, o garanție echivalentă cu 5% din valoarea lemnului, stabilită prin contractul de furnizare a masei lemnoase.

Art. 47. -

Masa lemnoasă neexploatată, rămasă pe picior sau doborâtă și nescoasă din parchete până la sfârșitul anului, constituie cu prioritate resursă, prin precomptare, pentru anul următor, cu obligația respectării posibilității stabilite prin amenajamentele silvice.

Art. 48. -

Pentru scosul și transportul lemnului din fondul forestier se construiesc căi de transport forestier, pe baza unor norme privind amplasarea, proiectarea, construirea, întreținerea și exploatarea acestora, aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Fondurile necesare pentru construirea acestor căi de transport forestier se vor asigura anual, potrivit legii.

Art. 49. -

Când transportul lemnului este condiționat de trecerea prin terenuri aparținând altor proprietari, aceștia vor fi despăgubiți de către persoana fizică sau juridică care execută exploatarea masei lemnoase. Despăgubirea se va stabili prin înțelegere între părți. În caz de dezacord, despăgubirea se va stabili de către o comisie formată din reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor și ai administrației publice locale sau prin justiție.

Până la pronunțarea unei sentințe judecătorești definitive, transportul lemnului nu poate fi împiedicat dacă s-a depus, pe seama proprietarului de teren, despăgubirea stabilită de comisia prevăzută la alin. 1.

CAPITOLUL III Asigurarea integrității și dezvoltării fondului forestier

Art. 50. -

Ocrotirea, asigurarea integrității și dezvoltării fondului forestier național constituie o preocupare fundamentală, de interes național, a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, menită să asigure dezvoltarea durabilă a acestuia.

Art. 51. -

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Națională a Pădurilor, ia măsuri de lichidare a enclavelor și de corectare a perimetrului pădurilor prin schimburi de terenuri ori prin cumpărare, pe bază de acte autentice.

Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândește situația juridică a terenului pe care îl înlocuiește. Operațiunea de înregistrare în evidențele cadastrale revine fiecărei părți pentru terenul primit, cu plata taxelor de timbru potrivit prevederilor legale.

Art. 52. -

Statul, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, are drept de preempțiune la toate vânzările de bunăvoie sau silite, la preț și în condiții egale, pentru enclavele din fondul forestier proprietate publică și terenurile limitrofe acestuia, precum și pentru terenurile acoperite cu vegetație forestieră. Doctrină (1)

Proprietarul vânzător este obligat să înștiințeze, în scris, unitatea silvică teritorială în raza căreia se află terenul respectiv, în legătură cu intenția de înstrăinare. Unitatea silvică sesizată își va manifesta opțiunea în termen de 30 de zile, după care dreptul de preempțiune încetează. Vânzarea făcută cu încălcarea dispozițiilor de mai sus este nulă de drept.

Art. 53. -

Regia Națională a Pădurilor poate cumpăra terenuri degradate proprietate privată sau poate prelua asemenea terenuri, dacă ele sunt donate de deținători, în vederea împăduririi.

Cheltuielile de cumpărare și de împădurire se suportă din fondul de conservare și regenerare a pădurilor prevăzut la art. 63.

Dobândirea terenurilor degradate se va face în numele statului, prin act autentic scutit de taxe de timbru, înregistrat în amenajamentele silvice și în evidențele de cadastru general, fără plată, și intră în domeniul public al statului.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor preia în administrare terenurile degradate proprietate publică, incluse în perimetre de ameliorare și prevăzute a fi împădurite. Cheltuielile pentru lucrările necesare se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar sau din alocații de la bugetul de stat, potrivit legii.

Art. 54. -

Reducerea suprafeței fondului forestier proprietate publică este interzisă. Jurisprudență

În mod excepțional, pentru construcții cu destinație militară, pentru căi ferate, șosele de importanță deosebită, linii electrice de înaltă tensiune, mine, forări, sonde și echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol ori pentru lucrări de îmbunătățiri funciare, de gospodărire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apă, obiective turistice, ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier în alte scopuri decât cele silvice, cu defrișarea pădurii sau fără, se aprobă potrivit legii.

Art. 55. - Referințe (2)

Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier se face, de regulă, pe bază de schimb. Terenurile preluate trebuie să fie apte a fi împădurite și echivalente ca suprafață și bonitate.

În cazul în care terenul din fondul forestier este acoperit cu pădure, valorificarea masei lemnoase se face de către ocolul silvic, iar beneficiarul schimbului datorează, pe lângă taxa legală pentru scoaterea definitivă din producția silvică, și contravaloarea pierderii de creștere determinată de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilității, precum și cheltuielile de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la încheierea stării de masiv, stabilite pe bază de deviz.

Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândește situația juridică a celui pe care îl înlocuiește.

Înregistrarea în evidențele de cadastru general este obligatorie pentru ambele părți, cu plata taxelor de timbru, potrivit legii.

Art. 56. - Referințe (2)

Beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier, care nu dispune de teren echivalent pentru schimb, va plăti deținătorului de teren contravaloarea acestuia, taxa legală pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producția silvică, precum și contravaloarea pierderii de creștere precizată la art. 55, dacă terenul este acoperit cu pădure.

Art. 57. - Jurisprudență

Transmiterea temporară de terenuri din fondul forestier proprietate publică pentru folosirea în alte scopuri decât producția silvică, cu defrișarea sau fără defrișarea vegetației existente, se aprobă potrivit legii.

Art. 58. - Referințe (2), Jurisprudență

Pentru folosirea temporară de terenuri din fondul forestier, titularul aprobării va plăti Regiei Naționale a Pădurilor chiria pentru terenul respectiv și, după caz: contravaloarea pierderii de creștere ca urmare a tăierii masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilității stabilită în amenajamentele silvice, cheltuielile corespunzătoare reinstalării vegetației forestiere și întreținerii acesteia până la realizarea stării de masiv, precum și valoarea obiectivelor existente care se dezafectează ca urmare a transmiterii terenului.

Titularul aprobării va depune, de asemenea, la Regia Națională a Pădurilor, înainte de preluarea terenului, o garanție echivalentă cu taxa legală prevăzută pentru ocuparea definitivă de terenuri din circuitul silvic. După îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. 1 și după repredarea terenurilor în fondul forestier în condiții apte pentru împădurire, titularul aprobării va primi garanția depusă.

Art. 59. -

Metodologia de calcul al prețului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creștere și al celorlalte cheltuieli precizate la art. 55, 56 și 58 se va elabora de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentului Cod silvic în Monitorul Oficial al României.

Art. 60. -

Folosirea temporară a unor terenuri din fondul forestier pentru intervenții cu caracter urgent privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicații, de transport și distribuire a energiei electrice, la conductele de apă, canalizare sau gaze, precum și la alte instalații similare, se aprobă de către Regia Națională a Pădurilor. Durata intervențiilor cu caracter urgent nu trebuie să depășească 30 de zile.

Valoarea prejudiciilor produse prin lucrările de remediere menționate la alin. 1, stabilite de unitatea silvică pe bază de deviz, se suportă de executantul lucrărilor.

Art. 61. -

Schimbarea categoriei de folosință silvică, inclusiv defrișarea pădurii, în scopul executării de lucrări necesare gospodăririi fondului forestier se aprobă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și este scutită de plata oricăror taxe.

Art. 62. -

La amplasarea la distanțe mai mici de 1,0 km de liziera pădurii a unor obiective industriale, unități comerciale sau de altă natură, care prin funcționare pot aduce prejudicii pădurii, beneficiarii acestora vor obține, în prealabil, avizul Regiei Naționale a Pădurilor.

Art. 63. -

La Regia Națională a Pădurilor se constituie un fond de conservare și regenerare a pădurilor, purtător de dobândă, din următoarele resurse:

a) contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier;

b) contravaloarea pierderilor de creștere determinate de exploatarea arborilor înainte de vârsta exploatabilității stabilită prin amenajamentele silvice în cazul terenurilor prevăzute la lit. a), precum și despăgubirile pentru daune produse fondului forestier; Jurisprudență

c) tarifele pentru efectele favorabile determinate de funcțiile de protecție ale pădurilor;

d) 20-25% din încasările realizate din valorificarea masei lemnoase pe picior provenită din produse principale și secundare;

e) alocații de la bugetul de stat.

Fondul de conservare și regenerare a pădurilor se va folosi pentru împădurirea unor terenuri goale, pentru regenerarea suprafețelor parcurse cu tăieri, gospodărirea cu prioritate a unor păduri cu funcții speciale de protecție, acoperirea cheltuielilor ocazionate de eventualele calamități asupra pădurilor și pentru cumpărarea de terenuri potrivit prevederilor art. 51 și 53 din prezenta lege;

f) sumele rămase disponibile la finele anului, menționate la lit. a)-d), vor fi utilizate în exercițiul financiar al anului următor, în același scop.

TITLUL III Fondul forestier proprietate privată

Art. 64. - Jurisprudență

Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de către proprietarii acestuia, individual sau în asociații.

Proprietarii de păduri și de alte terenuri din fondul forestier proprietate privată au obligația să le gospodărească în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului.

Art. 65. -

Veniturile proprietarilor fondului forestier proprietate privată, obținute cu respectarea regimului silvic, provin din:

a) valorificarea produselor pădurii și din alte activități economice proprii;

b) închirieri, concesionarea pădurilor și a celorlalte terenuri din fondul forestier, despăgubiri și altele de acest fel;

c) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție ale pădurilor și alte venituri.

Art. 66. -

Modul de gospodărire a fondului forestier proprietate privată este stabilit prin amenajamente silvice. Acestea se întocmesc pe trupuri de pădure și pe ansamblul localității, fără a afecta dreptul de proprietate. Nerespectarea prevederilor acestora constituie contravenție sau infracțiune, după caz.

Întocmirea amenajamentelor silvice se face în condițiile art. 18 și ale normelor tehnice privind gospodărirea pădurilor proprietate privată.

Cheltuielile aferente întocmirii amenajamentelor silvice pentru pădurile proprietate privată a persoanelor fizice se suportă de la bugetul de stat.

Art. 67. -

Proprietarii fondului forestier proprietate privată sunt obligați să respecte prevederile amenajamentelor silvice și să asigure permanența pădurii.

Regenerarea pădurilor proprietate privată, după tăiere, se va realiza de către proprietari în cel mult 2 ani. În acest scop, Regia Națională a Pădurilor acordă, la cerere, sprijin tehnic.

În cazul în care proprietarul nu-și îndeplinește obligațiile prevăzute în alineatul precedent din motive imputabile lui, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, după somație, va dispune Regiei Naționale a Pădurilor executarea, prin ocolul silvic, pe contul proprietarului, a lucrărilor de împădurire și de întreținere până la regenerarea definitivă. Devizul lucrărilor întocmit de ocolul silvic și aprobat de forul ierarhic superior al acestuia se comunică proprietarului. Devizul poate fi contestat de proprietar în termen de 30 de zile de la comunicare la judecătoria în a cărei rază teritorială se află pădurea. Împotriva hotărârii judecătoriei se pot exercita căile de atac prevăzute de Codul de procedură civilă. Devizul acceptat de proprietar, în mod expres sau tacit, prin necontestare în termen, constituie titlu executoriu și temei al executării silite. Pe perioada executării lucrărilor de regenerare și până la închiderea stării de masiv, folosirea în alte scopuri a zonei de regenerare este interzisă.

În situația unor calamități naturale, acțiunea de reîmpădurire va fi sprijinită de Regia Națională a Pădurilor, prin acordarea de material săditor și asistență tehnică, în mod gratuit.

Compoziția, schemele și tehnologiile de împădurire sunt cele prevăzute în normele tehnice elaborate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 68. -

Persoanele juridice sau fizice pot înființa, în condițiile legii, plantații forestiere pe terenuri care le aparțin din afara fondului forestier.

Recoltarea lemnului din aceste plantații și valorificarea lui sunt la latitudinea proprietarului.

Art. 69. - Jurisprudență

Deținătorii de păduri proprietate privată au obligația să le mențină în stare bună de sănătate și să execute la timp lucrările de igienă, precum și cele de protecție, cu sprijinul tehnic al Regiei Naționale a Pădurilor.

Aceștia vor semnala ocolului silvic, imediat ce constată, apariția de boli și dăunători și vor executa lucrările de combatere cu mijloace proprii sau prin unități specializate, contra cost.

Art. 70. - Derogări (1)

Deținătorii de păduri proprietate privată au obligația să asigure paza acestora împotriva tăierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semințiș, incendiilor, furturilor, pășunatului neautorizat, precum și altor fapte păgubitoare. Derogări (1)

Organele silvice, prefecții, consiliile județene și locale, unitățile de poliție, jandarmerie, unitățile și formațiunile de pompieri, unitățile Ministerului Apărării Naționale, potrivit atribuțiilor ce le revin prin lege, vor sprijini pe deținătorii de păduri proprietate privată în acțiunile de pază a pădurilor și de stingere a incendiilor de pădure.

La solicitarea asociațiilor de proprietari și a unor proprietari individuali, Regia Națională a Pădurilor, prin unitățile sale teritoriale, poate prelua asupra sa paza pădurilor respective pe bază de contracte sau convenții încheiate cu solicitanții.

Art. 71. -

Pășunatul este interzis în arboretele în curs de regenerare și în pădurile cu funcții speciale de protecție, precum și în semințișuri și plantații cu vârste mai mici de 10 ani și cu înălțime sub 3 metri, în păduri de plopi și salcie sub vârsta de 5 ani.

Art. 72. -

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează controlul asupra modului în care se aplică regimul silvic în pădurile proprietate privată, constată faptele care contravin acestuia și aplică, potrivit legii, sancțiuni ori sesizează, după caz, organele de urmărire penală.

Art. 73. -

Deținătorii de păduri proprietate privată și persoanele juridice sau fizice care execută exploatarea masei lemnoase sunt obligate să recolteze numai arbori marcați de personalul silvic, să respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase și cele referitoare la circulația materialului lemnos prevăzute de prezentul Cod silvic.

Marcarea și evaluarea arborilor destinați tăierii se fac, la cerere, de către personalul silvic autorizat. O dată cu plata acestor prestații, proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea și transportul materialului lemnos respectiv.

Art. 74. -

Reducerea suprafeței pădurilor proprietate privată este interzisă, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 54 alin. 2.

De asemenea, este interzisă defrișarea lentă, prin secuiri de arbori ori prin alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenței pădurii.

Art. 75. -

Împădurirea terenurilor degradate constituite în perimetre de ameliorare potrivit legii se execută de către Regia Națională a Pădurilor, prin unitățile sale teritoriale, cheltuielile suportându-se din fondul de ameliorare a fondului funciar ori din alocații de la bugetul de stat, potrivit legii.

Schimbarea destinației terenurilor nu afectează dreptul de proprietate asupra acestora.

TITLUL IV Dispoziții comune fondului forestier proprietate publică și fondului forestier proprietate privată

CAPITOLUL I Controlul circulației materialelor lemnoase și al instalațiilor de transformat lemn rotund în cherestea

Art. 76. -

Materialele lemnoase vor putea fi transportate de la locul de recoltare sau de depozitare numai însoțite de documente de proveniență, pe toată durata transportului, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienței acestora.

Prin materiale lemnoase se înțelege lemnul rotund sau despicat de lucru și lemnul de foc, obținute ca rezultat al aplicării tăierilor autorizate de produse principale, secundare, accidentale și din acțiuni de igienizare a pădurilor, cheresteaua, precum și lemnul ecarisat sau cioplit, lemnul brut, prelucrat sau semifabricat. Jurisprudență

De asemenea, este supus prevederilor alin. 1 și transportul pomilor de iarnă.

Art. 77. -

Organele silvice sunt împuternicite să controleze circulația materialelor lemnoase și să le rețină pe cele neînsoțite de documente legale de proveniență și de transport.

Organele de poliție și cele vamale sunt obligate să exercite controlul circulației materialelor lemnoase și să le rețină pe cele neînsoțite de documente legale.

Este interzisă primirea spre încărcare, în orice mijloc de transport, a materialelor lemnoase neînsoțite de documente legale de proveniență.

Art. 78. -

Materialele lemnoase găsite în curs de transport fără documentele prevăzute la art. 77 vor fi reținute de către organele silvice împuternicite, de organele de poliție și vamale, în vederea stabilirii provenienței lor.

Transportatorul va refuza primirea materialelor lemnoase prezentate spre expediere, dacă acestea nu au documente de însoțire conform prevederilor menționate la art. 77.

Art. 79. - Jurisprudență

Materialele lemnoase reținute în baza prevederilor art. 78 alin. 1 vor fi date în custodie, după împrejurări, unității silvice celei mai apropiate, care va asigura depozitarea și paza lemnului reținut.

Transportatorul găsit fără documente legale de însoțire este obligat să transporte materialul lemnos la locul de predare în custodie.

Materialele lemnoase reținute în stațiile de cale ferată, porturi sau puncte vamale vor fi transportate, pe cheltuiala expeditorului, la unitățile silvice cele mai apropiate, dându-se în custodia acestora.

Art. 80. -

Dacă în termenul stabilit de organul constatator sau ca urmare a hotărârii judecătorești nu se poate stabili proveniența materialelor lemnoase reținute, acestea vor fi confiscate potrivit prevederilor din legea penală sau din actele normative referitoare la sancționarea contravențiilor silvice.

În cazul în care s-a stabilit proveniența legală, materialele lemnoase reținute vor fi restituite proprietarului, care va suporta cheltuielile de depozitare.

Art. 81. -

Se interzice efectuarea operațiunilor de prelucrare a lemnului rotund în cherestea de către deținătorii de instalații, dacă nu există documente de proveniență legală a acestuia.

Art. 82. -

Modul de aducere la îndeplinire a prevederilor referitoare la circulația și prelucrarea în cherestea a materialelor lemnoase se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL II Fondul cinegetic și fondul piscicol din apele de munte

Art. 83. -

Mamiferele, păsările sălbatice, peștele din apele de munte, precum și alte specii de animale care prin rolul lor ecologic, economic și social constituie avuție de interes național sunt ocrotite de lege.

Art. 84. -

Administrarea, ocrotirea, gospodărirea unitară și rațională a fondului cinegetic și a fondului piscicol din apele de munte se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. 1, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură emite norme tehnice pentru ocrotirea și gospodărirea fondurilor de vânătoare și a fondurilor piscicole din apele de munte, care sunt obligatorii pentru toți deținătorii acestora, indiferent de forma de proprietate.

Art. 85. -

În executarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic care răspunde de ocrotirea, selecția și paza vânatului practică vânătoarea, pe fondurile de vânătoare gospodărite de unitățile silvice, pe baza permisului de portarmă și a autorizației date de către ocolul silvic care are în gestiune fondul respectiv.

Activitatea de vânătoare recreativă și pescuitul sportiv se reglementează prin lege.

Art. 86. -

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură stabilește norme tehnice obligatorii pentru reglarea efectivelor optime de vânat, în special a celor care produc pagube culturilor agricole, iar unitățile deținătoare ale fondurilor de vânătoare răspund de aplicarea acestora și pentru pagubele produse.

TITLUL V Vegetația forestieră din afara fondului forestier

Art. 87. -

Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, precizată la art. 6, se administrează de către proprietarii acestora, se gospodărește potrivit scopului pentru care a fost creată și este supusă unor norme tehnice silvice și de pază, precum și de circulație și transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, care controlează aplicarea și respectarea lor.

Art. 88. -

Transformarea pășunilor împădurite se face pe baza studiilor întocmite de unități specializate abilitate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Este interzisă defrișarea vegetației forestiere pe terenuri din afara fondului forestier în următoarele situații:

a) în zonele în care vegetația forestieră îndeplinește funcțiile speciale de protecție, prevăzute la art. 20;

b) pe terenurile cu înclinare mai mare de 30 de grade;

c) înainte de atingerea vârstei exploatabilității, stabilită prin norme tehnice.

Art. 89. -

Se interzic tăierea, incendierea și distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jnepenișurilor.

Art. 90. -

Deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național au obligația să asigure paza acesteia, să ia măsuri de prevenire și stingere a incendiilor, să respecte dispozițiile cu privire la protecția pădurilor și circulația materialelor lemnoase, cuprinse în prezentul Cod silvic.

Art. 91. -

Valorificarea lemnului de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național se face de către proprietarii acestora.

Art. 92. -

Recoltarea materialului lemnos de pe terenurile situate în afara fondului forestier, prevăzute la art. 6, este permisă numai cu marcarea prealabilă de către ocolul silvic a arborilor de extras. Contravaloarea cheltuielilor ocazionate de marcarea materialului lemnos se suportă de către deținătorii de terenuri și se constituie venit la Regia Națională a Pădurilor.

Art. 93. -

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează controlul asupra modului în care se aplică regulile silvice și de pază pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național, precum și cele referitoare la circulația materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri.

Art. 94. -

Statul, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, va încuraja crearea de perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, plantarea cu specii forestiere a unor terenuri degradate, proprietate privată, neconstituite în perimetre de ameliorare, precum și a altor terenuri disponibile, asigurând gratuit, la cererea proprietarilor, material de plantat și asistența tehnică necesară. Cheltuielile pentru prestațiile respective se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii și din alocații de la bugetul de stat.

Pentru zonele afectate de secetă și eroziune, unde se manifestă puternice dezechilibre ecologice, acțiunea de realizare a perdelelor forestiere de protecție constituie lucrare de utilitate publică.

TITLUL VI Răspunderi și sancțiuni

Art. 95. -

Încălcarea prevederilor prezentului Cod silvic atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii.

Art. 96. - Jurisprudență

Ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a unor păduri, terenuri sau ape din fondul forestier național, precum și distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a împrejmuirilor ori a reperelor de marcare, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 97. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2)

Tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență

Dacă fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Maximul pedepselor prevăzute la alin. 1-3 se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări: Respingeri de neconstituționalitate (2)

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană având asupra sa o armă sau substanțe chimice periculoase;

c) în timpul nopții; Jurisprudență

d) în arii forestiere protejate.

Tentativa se pedepsește.

Art. 98. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2)

Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale, ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență

Dacă fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

În cazul în care furtul a fost săvârșit în împrejurările menționate la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevăzute în alineatele precedente se majorează cu 3 ani. Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Mijloacele de transport și uneltele folosite care au servit la săvârșirea infracțiunii sunt supuse confiscării speciale în condițiile prevăzute la art. 118 din Codul penal.

Tentativa se pedepsește.

Art. 99. - Reviste (1)

Falsificarea ciocanului silvic de marcat se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 100. - Jurisprudență, Reviste (1)

Folosirea fără drept sau contrar dispozițiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Dacă, pentru marcare, s-a folosit un ciocan silvic de marcat fals ori alte obiecte sau mijloace potrivite, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Art. 101. - Reviste (1)

Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare, prin incendiere, a unor păduri de pe suprafețe întinse de terenuri constituie infracțiune de distrugere calificată care a avut ca urmare un dezastru și se pedepsește potrivit dispozițiilor prevăzute în Codul penal.

Art. 102. - Referințe (1), Reviste (1)

Distrugerea sau vătămarea arborilor, puieților ori lăstarilor prin pășunare în păduri sau zone în care pășunatul este interzis, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 103. - Reviste (1)

Distrugerea sau vătămarea, în orice mod, a jnepenișurilor se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3ani sau cu amendă.

Art. 104. - Referințe (1), Reviste (2)

Când infracțiunile prevăzute la art. 97 și 98 sunt săvârșite de personalul silvic cu atribuții de constatare a infracțiunilor și a contravențiilor, maximul pedepselor prevăzute se majorează cu 2 ani.

Art. 105. -

Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competenți să constate infracțiunile prevăzutela art. 96-103 pădurarii, brigadierii, șefii districtelor silvice, inginerii și tehnicienii silvici, de la ocoalele silvice, unitățile silvice, Regia Națională a Pădurilor și autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, precum și alți angajați împuterniciți de Regia Națională a Pădurilor și de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 106. -

Organele prevăzute la art. 105 au obligațiile organelor de constatare a infracțiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală.

Organele de constatare, însoțite de un polițist, sunt autorizate să identifice și să inventarieze, la locurile unde se află materialele lemnoase provenite din infracțiuni, cu respectarea dispozițiilor Codului de procedură penală privind percheziția.

Procesul-verbal de constatare a infracțiunii se trimite, în termen de cel mult 5 zile de la data constatării, ocolului silvic de pe raza teritorială a locului unde a fost săvârșită fapta, pentru calcularea pagubei.

Șeful ocolului silvic trimite procesul-verbal de constatare a infracțiunii, împreună cu calculul valorii pagubei, procurorului competent, în termen de cel mult 5 zile de la primirea acestuia de la organul constatator.

Art. 107. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracțiuni și contravenții se face potrivit criteriilor și cuantumurilor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și aprobate prin lege.

De asemenea, se stabilesc prin lege și criteriile de evaluare a pagubelor care se produc din cauza personalului unităților silvice, care nu constituie infracțiuni sau contravenții, în ceea ce privește arborii pe picior, puieții sau lăstarii și pentru care răspunderea materială este reglementată potrivit legislației muncii. Jurisprudență

Valoarea pagubelor se recuperează prin organele Ministerului Finanțelor și se varsă în fondul de conservare și regenerare a pădurilor.

Art. 108. -

Stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice se reglementează prin lege specială. Jurisprudență

Art. 109. -

Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală.

TITLUL VII Dispoziții finale

Art. 110. - Jurisprudență

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură coordonează, organizează și îndrumă activitatea de cercetare științifică și inginerie tehnologică în domeniu, sprijină dezvoltarea acestora și urmărește folosirea eficientă a rezultatelor obținute, în vederea fundamentării tehnico-științifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor.

De asemenea, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină inițiativa și acțiunile instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale vizând apărarea și dezvoltarea fondului forestier național, precum și gospodărirea rațională, durabilă a ecosistemelor forestiere.

Art. 111. -

Conservarea biodiversității și a peisajului forestier se asigură, în principal, prin constituirea de parcuri naționale și alte arii protejate în fondul forestier și în vegetația forestieră din afara acestuia, după caz.

Constituirea acestora se face la propunerea institutelor de specialitate și a altor foruri științifice, pe baza cercetărilor întreprinse în acest scop, și se aprobă prin lege.

Art. 112. -

Constituirea, administrarea și gospodărirea parcurilor naționale și a celorlalte arii protejate din fondul forestier se fac de către Regia Națională a Pădurilor.

Art. 113. -

Personalul din silvicultură, de toate gradele, este obligat să poarte, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, uniforma și însemnele distinctive stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, care se atribuie gratuit, fără a fi impozitate.

Gradele profesionale și modul de promovare se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege.

Personalul tehnic silvic este dotat cu armament de serviciu, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 114. -

În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contravențiilor și a infracțiunilor silvice, personalul silvic este asimilat personalului care îndeplinește funcții ce implică exercițiul autorității publice.

Art. 115. -

Unitățile de poliție și de jandarmerie sunt obligate să sprijine unitățile silvice în organizarea și desfășurarea acțiunilor de prevenire și de combatere a fenomenului infracțional și contravențional din silvicultură.

Art. 116. -

Terenurile din fondul forestier proprietate publică de stat sunt scutite de taxe și impozite.

Pentru clădirile amplasate în fondul forestier se achită taxele și impozitele prevăzute de lege.

Art. 117. -

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură emite regulamente și instrucțiuni privind gospodărirea durabilă a pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, precum și norme tehnice specifice.

Art. 118. -

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prezintă anual Guvernului un raport asupra stării pădurilor.

Art. 119. -

Prezentul Cod silvic intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial al României.

Art. 120. -

Pe data intrării în vigoare a Codului silvic, se abrogă: Legea nr. 3/1962 - Codul silvic; art. 18 din Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea și folosirea pajiștilor, loturilor zootehnice și semincere, precum și a stațiunilor comunale de montă; cap. I-III și prevederile din cap. V - Răspunderi și sancțiuni - referitoare la regimul vegetației forestiere din afara fondului forestier, din Decretul nr. 257/1982 privind regimul vegetației forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier și funcționarea instalațiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea; Legea nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic, cu modificările ulterioare, exceptând art. 9, art. 35-39 și anexa nr. 2, precum și orice alte dispoziții contrare.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Infracțiuni cuprinse în codurile silvice române din 1918 până în 2018
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Doctrină:
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
;
se încarcă...