Art 177 Procedura efectuării expertizei | Codul de Procedură Penală

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Expertiza - Procedura efectuării expertizei -
Art. 177.
- Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (4), Librăria Indaco (1)

(1) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părțile, subiecții procesuali principali, precum și expertul, dacă acesta a fost desemnat. Jurisprudență

(2) La termenul fixat se aduce la cunoștința procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali și a expertului obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă și li se pune în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. De asemenea, după caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmează să le analizeze. Jurisprudență

(3) Expertul este înștiințat cu privire la faptul că are obligația de a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observație sau constatare și de a expune o opinie imparțială cu privire la faptele sau împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile științei și expertizei profesionale. Reviste (2)

(4) Părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Jurisprudență

(5) După examinarea obiecțiilor și cererilor făcute de părți, de subiecții procesuali principali și expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoștințându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părțile sau subiecții procesuali principali. Jurisprudență

(6) Atunci când expertiza urmează să fie efectuată de o instituție medico-legală, de un laborator de expertiză criminalistică sau de orice institut de specialitate, sunt aplicabile dispozițiile art. 173 alin. (3), nefiind necesară prezența expertului în fața organului judiciar.

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 2010. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod de procedură penală. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
    Art. 177 noul C. proc. pen. stabilește măsurile premergătoare, cu caracter preponderent de informare, anterioare efectuării propriu-zise aexpertizei, după ce aceasta afost dispusă de către organele judiciare. Similar reglementării anterioare (art. 120 C. proc. pen. din 1968), organul judiciar fixează un termen la care sunt chemate părțile, subiecții procesuali principali precum și expertul, dacă acesta afost desemnat, fapt care nu este posibil atunci când expertiza urmează afi efectuată de oinstituție specializată. La acest termen fixat de către organele judiciare se definitivează obiectivele expertizei, avându-se în vedere și susținerile parților și ale expertului în legătură cu acest aspect. [ Mai mult... ] 

Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția 2
    După dispunerea expertizei, organul judiciar fixează un termen la care sunt chemate părțile, subiecții procesuali principali, precum și expertul, când: 
    (i) se aduce la cunoștința părților, subiecților procesuali și expertului obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă; de asemenea, după caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmează să le analizeze; [ Mai mult... ] 

Probele în procesul penal. Practică judiciară adnotată
    Expertiza este un procedeu probatoriu care se poate dispune atunci când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări importante în cauză este necesară și opinia unui expert. Constatarea este un procedeu probatoriu care constă în examinarea unor situații de fapt, mijloace de probă sau persoane de către specialiștii care își desfășoară activitatea în cadrul organului de urmărire penală ori în cadrul altor organe, când există pericol de dispariție a mijloacelor de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. Între cele două procedee există diferențe semnificative sub aspectul fazelor procesuale în care se pot dispune, cine le poate încuviința, competența stabilirii obiectivelor și cine le poate efectua. La calificarea raportului întocmit ca fiind raport de constatare sau de expertiză, judecătorul nu este ținut de denumirea înscrisului, ci trebuie să aibă în vedere elementele esențiale care caracterizează cele două procedee, condițiile de legalitate fiind verificate ulterior, în raport de această calificare. [ Mai mult... ] 

Codul de procedură penală comentat ediția a 3-a, revizuită și adăugită
Secțiunea 1
Constatarea, ca procedeu probatoriu 

   189. Considerații preliminare. Proiectul noului Cod de procedură penală nu cuprindea în forma sa inițială constatarea. În urma discuțiilor din doctrină și a realității faptice că organul constatator face parte din structura organului de cercetare penală, ceea ce punea în discuție independența sa ca expert, iar materialul elaborat constituia de cele mai multe ori o adevărată expertiză pe care se bazau soluțiile instanței, s-a propus și într-o primă fază s-a acceptat scoaterea "constatării tehnico-științifice" dintre mijloacele de probă din procesul penal. Ulterior, au apărut argumente solide care țineau de cercetarea locului faptei, de identificarea în teren, cu prioritate a unor elemente pentru care erau necesare cunoștințe de altă specialitate decât cea juridică, argumente care au condus la soluția reintroducerii, prin Legea nr. 255/2013, a constatării printre mijloacele de probă, fiind completat art. 172 cu condiții privind dispunerea și introdus art. 1811 privind obiectul constatării și raportul de constatare. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Penală:
Art 167 Percheziția unui vehicul
Art 168 Percheziția informatică și accesul într-un sistem informatic
Art 169 Ridicarea de obiecte și înscrisuri
Art 170 Predarea obiectelor, înscrisurilor sau a datelor informatice
Art 171 Ridicarea silită de obiecte și înscrisuri
Art 172 Dispunerea efectuării expertizei
Art 173 Numirea expertului
Art 174 Incompatibilitatea expertului
Art 175 Drepturile și obligațiile expertului
Art 176 Înlocuirea expertului
Art 177 Procedura efectuării expertizei
Art 178 Raportul de expertiză
Art 179 Audierea expertului
Art 180 Suplimentul de expertiză
Art 181 Efectuarea unei noi expertize
Art 182 Lămuririle cerute la institutul de emisiune
Art 183 Prezentarea scriptelor de comparație
Art 184 Expertiza medico-legală psihiatrică
Art 185 Autopsia medico-legală
Art 186 Exhumarea
Art 187 Autopsia medico-legală a fetusului sau a nou-născutului
Reviste:
Aspecte de noutate privind reglementarea generală a expertizei și constatării în noul Cod de procedură penală (II)
Contestația în anulare, între trecut și prezent, în reglementarea Codului de procedură penală în vigoare
Doctrină:
Noul Cod de procedură penală. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția 2
Probele în procesul penal. Practică judiciară adnotată
Codul de procedură penală comentat ediția a 3-a, revizuită și adăugită
Referințe în cărți:
Noul Cod de procedură penală adnotat. Partea generală. Analiză comparativă. Noutăți, explicații, comentarii
;
se încarcă...