Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 656/2010 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 22 iunie 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Tudorel Toader - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Viorel Dragomir în Dosarul nr. 10.203/280/2007 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă partea Gheorghe Roman, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, în temeiul jurisprudenței constante a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.203/280/2007, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Viorel Dragomir.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile textului de lege criticat, fiind prea restrictive, nu respectă principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție. Astfel, în practică se pot ivi situații în care necesitatea efectuării unei expertize să rezulte din dosar, însă obiectivele acestei expertize să nu poată fi formulate decât după ce în cauză se vor administra alte probe (de exemplu, înscrisuri, interogatorii, martori), probe care ar avea o mare importanță în stabilirea corectă a obiectivelor de expertiză. Textul încalcă și prevederile art. 24 din Constituție, întrucât condiționarea încuviințării probei cu expertiză de depunerea obiectivelor limitează considerabil posibilitatea asigurării unei apărări efective a părților.

Judecătoria Pitești - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere caracterul special al procedurii reglementate de Legea nr. 247/2005, ce presupune soluționarea cu celeritate a cauzelor ce au ca obiect litigii privind fondul funciar.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, text de lege care are următorul conținut:

"

Pentru propunerea și administrarea probelor vor fi aplicate următoarele reguli:

a) expertiza tehnică nu va fi încuviințată decât dacă partea solicitantă depune în ședința publică respectivă obiectivele de expertiză solicitate;".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) și art. 24.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că expertiza tehnică este acel mijloc de probă la care instanța sau părțile pot recurge atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt sunt necesare cunoștințe de specialitate dintr-un anumit domeniu de activitate. Reglementarea de drept comun o constituie dispozițiile art. 201 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau trei experți, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunțe și termenul în care trebuie să efectueze expertiza". Prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 reprezintă aplicarea normelor de drept comun procesual în materia litigiilor având ca obiect restituirea proprietăților funciare.

Expertiza se dispune de instanță, din oficiu sau la cererea părții interesate. Administrarea acestui mijloc de probă este lăsată la aprecierea instanței, în sensul că aceasta este singura competentă să se pronunțe asupra necesității lămuririi unor împrejurări de fapt care sunt supuse judecății și care implică o evaluare de specialitate. Așa fiind, expertiza se efectuează în cursul unui proces pendinte, instanța fiind obligată ca, în cazul în care a admis acest mijloc de probă, să stabilească clar, prin încheiere, obiectivele expertizei, respectiv situațiile de fapt asupra cărora i se cere expertului să-și exprime părerea sau să le constate ca specialist. În situația în care proba este dispusă la cererea unei părți interesate, aceasta va preciza obiectul expertizei, și anume întrebările la care expertul trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei se stabilesc la termenul la care se încuviințează proba, iar nu ulterior. Soluția legislativă este logică și pe deplin justificată, din moment ce scopul expertizei este acela de a lămuri aspecte de fapt cunoscute din materialul probator aflat în dosar, asupra cărora instanța apreciază ca fiind necesară exprimarea opiniei unor specialiști, iar nu împrejurări care ar urma să transpară după administrarea altor probe, așa cum pretinde autorul excepției. De altfel, în această din urmă ipoteză, instanța, în temeiul art. 212 din Codul de procedură civilă, ar putea dispune, din oficiu sau la cererea părții nemulțumite, întregirea expertizei sau efectuarea unei noi expertize - contraexpertiza.

Așa fiind, Curtea constată că regula stabilită prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, referitoare la propunerea și administrarea probei cu expertiza tehnică în cadrul proceselor funciare, și anume condiționarea încuviințării probei de depunerea în ședința publică a obiectivelor de expertiză solicitate de către partea interesată, constituie o aplicare sui generis a reglementării de drept comun cuprinse în Codul de procedură civilă. Mai mult, în condițiile în care scopul reglementării titlului XIII din Legea nr. 247/2005 este "accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare", dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. a) din lege asigură realizarea acestui scop, împiedicând părțile să tergiverseze în mod abuziv soluționarea litigiilor.

Curtea constată că, în această materie, condiționând valorificarea unui drept de respectarea anumitor cerințe, legiuitorul nu a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul procedurii reglementate, ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Prin urmare, prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 au în vedere soluționarea proceselor funciare cu celeritate, în scopul asigurării cât mai rapide a stabilității și securității care trebuie să caracterizeze raporturile juridice din această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Viorel Dragomir în Dosarul nr. 10.203/280/2007 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...