Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 645/2010 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 22 iunie 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Tudorel Toader - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Zhong Yixiong în Dosarul nr. 988/46/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 7.742D/2009.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, însoțit de domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chineză. Se constată lipsa părții Serviciul pentru Imigrări Argeș, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 7.749D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 128 din aceeași ordonanță de urgență, ridicată de Wang Aizhong în Dosarul nr. 986/46/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Autorul prezent și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.

Curtea, observând identitatea parțială de obiect al celor două cauze, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 7.749D/2009 la Dosarul nr. 7.742D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 7.742D/2009. Acesta precizează că lasă la aprecierea Curții soluția cu privire la excepție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autorii excepției.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 8 octombrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 988/46/2009 și nr. 986/46/2009, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, respectiv a celor ale art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 128 alin. (1) din același act normativ. Excepțiile au fost ridicate de Zhong Yixiong și Wang Aizhong în cauze având ca obiect soluționarea plângerilor formulate împotriva deciziilor Serviciului pentru Imigrări Argeș prin care s-a instituit interdicția intrării în țară a acestora pentru o perioadă de 6 luni de la data ieșirii din România.

În motivările excepțiilor de neconstituționalitate având un conținut similar, se susține că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, întrucât nu cuprind reglementări referitoare la situații similare cu cea în care autorii excepțiilor se află și nu protejează suficient străinii beneficiari ai unei forme de protecție într-un stat membru al Uniunii Europene împotriva arbitrariului și abuzurilor Oficiului Român pentru Imigrări, în speță ale Serviciului pentru Imigrări Argeș. Se arată, totodată, că textele de lege criticate ar fi trebuit să cuprindă precizări cu privire la momentul de la care se calculează cele 6 luni în care reclamanții pot intra și rămâne timp de 90 de zile pe teritoriul României.

Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, fără să își exprime opinia cu privire la temeinicia acesteia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul precizează că dispozițiile de lege criticate reglementează obligații ale străinilor care au dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, respectiv limite ale dreptului de ședere, nefiind de natură să aducă atingere prevederilor constituționale și convenționale amintite în motivarea excepției.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege ce formează obiect al excepției sunt constituționale, fiind în deplină concordanță cu normele din Legea fundamentală privind libera circulație, liberul acces la justiție sau dreptul părților la un proces echitabil.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul conținut:

- art. 11:

"

Dispoziții generale privind șederea străinilor

(1) Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.

(2) În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desființate, străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în țară.";

- art. 128:

"

Străinii cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene

(1) Străinii, cetățeni ai unor state terțe sau apatrizi, cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra și rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obținerii unei vize de intrare.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de ședere temporară, fără îndeplinirea condiției prealabile de obținere a unei vize de lungă ședere, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile și în condițiile prevăzute la art. 75.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piața muncii pentru străinii cu drept de ședere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislația muncii în domeniu și cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupațional deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale."

În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție și celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, precum și prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea fundamentală care garantează dreptul la liberă circulație.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la o complinire a unei pretinse lacune legislative, în sensul introducerii, în cuprinsul textelor de lege criticate, a unor precizări referitoare la momentul de la care se calculează termenul în care străinii care nu au obligația obținerii vizei pentru a intra în România pot rămâne pe teritoriul statului român. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate. Doar Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, și Guvernul, ca legislator delegat, au competența de a edicta legi, respectiv de a emite ordonanțe prin care pot fi modificate și completate reglementările deja existente.

De altfel, din lectura prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, se poate observa că textul este deosebit de clar sub aspectul criticat de autorii excepției, stabilind în mod neechivoc momentul de la care termenul de 6 luni începe să curgă, și anume din ziua primei intrări în țară.

În plus, autorii excepției folosesc în demonstrarea neconstituționalității textelor de lege supuse controlului de constituționalitate argumente ce țin, de fapt, de aplicarea prevederilor de lege criticate la spețele individuale. Or, Curtea nu poate cenzura nici modul în care Oficiul Român pentru Imigrări înțelege să aplice în mod concret prevederile referitoare la regimul străinilor, nici hotărârile instanței judecătorești competente să se pronunțe în soluționarea plângerilor împotriva deciziilor autorității administrative amintite.

În ceea ce privește prevederile art. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, autorii excepției nu formulează nicio critică de neconstituționalitate, astfel că nu este îndeplinită cerința motivării prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Zhong Yixiong și Wang Aizhong în dosarele nr. 988/46/2009 și nr. 986/46/2009 ale Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...