Curtea Constituțională

Decizia nr. 313/2010 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8 lit. a), art. 10 alin. (1), art. 11, art. 24 și art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 11 mai 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) și art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Călin Tudorel Baciu în Dosarul nr. 35.950/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 5.720D/2009.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, apărătorul său ales, domnul avocat Eugen Man, membru al Baroului București. De asemenea, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității răspunde domnișoara Mihaela Jugaru, consilier juridic. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 5.721D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 10 alin. (1), art. 11 și art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Nicolae Ioniță în Dosarul nr. 31.474/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, personal și asistat de același apărător ales, domnul avocat Eugen Man. Partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității este reprezentată și în acest dosar de domnișoara consilier juridic Mihaela Jugaru. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentanții părților și procurorul sunt de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 5.721D/2009 la Dosarul nr. 5.720D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului autorilor excepției de neconstituționalitate. Acesta solicită admiterea excepției, precizând că una dintre consecințele Deciziei nr. 51/2008, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică, o reprezintă încetarea mandatului persoanelor care s-au aflat la conducerea colegială a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Parlamentul ar fi trebuit să numească alte persoane ca membri ai acestei instituții. În continuare, reiterează criticile formulate în motivările scrise ale excepției de neconstituționalitate.

Domnul Nicolae Ioniță, autor al excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 5.721D/2009, achiesează la concluziile prezentate de apărătorul său.

Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Consideră că autorii excepției pornesc, în motivarea acesteia, de la o premisă greșită, și anume cea potrivit căreia ordonanța de urgență criticată ar urmări tragerea la răspundere juridică a celor ce intră sub incidența sa. În realitate, unicul scop al acestui act normativ este acela de a face cunoscută activitatea foștilor lucrători sau colaboratori ai Securității.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că instanța de contencios constituțional nu a fost sesizată cu textele de lege referitoare la numirea membrilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și la compunerea sa, astfel că nu se poate pronunța asupra acestui aspect. În ceea ce privește dispozițiile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 cu privire la constituționalitatea cărora a fost sesizată Curtea Constituțională menționează că există deja o jurisprudență bogată în sensul conformității acestora cu textele și prevederile Legii fundamentale invocate și în prezentele cauze conexate. Amintește deciziile Curții Constituționale nr. 980/2009 și nr. 1.194/2009 și pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 7 mai 2009 și 11 februarie 2009, pronunțate în dosarele nr. 35.950/3/2008 și nr. 31.474/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) și art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, respectiv cu cele ale art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 10 alin. (1), art. 11 și art. 35 din aceeași ordonanță de urgență. Excepțiile au fost ridicate de Călin Tudorel Baciu și Nicolae Ioniță în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în constatare.

În motivările excepțiilor de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituționale, întrucât Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității reprezintă o instanță extraordinară, care poate da verdicte de nevinovăție, poate administra probe și poate califica anumite fapte ca infracțiuni. Se arată că se tinde la defăimarea unei întregi categorii socioprofesionale, cea a ofițerilor de informații, care sunt persoane care au acționat în îndeplinirea sarcinilor de apărare a siguranței naționale și și-au desfășurat activitatea în numele unei instituții a statului de la acea vreme, în limita actelor normative care le stabileau sarcinile și mijloacele pentru realizarea lor. Se precizează că se încalcă dreptul la un proces echitabil, prin răsturnarea prezumției de nevinovăție și încălcarea principiului egalității armelor în cadrul acțiunii în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Autoritățile menționate nu au comunicat punctele lor de vedere.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, susținerile părților, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a), art. 7, art. 8 lit. a), art. 10 alin. (1), art. 11, art. 24 și art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Prevederile art. 2 lit. a) cuprind definiția noțiunii de lucrător al Securității; art. 7 se referă la nota de constatare întocmită cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 lit. a) consacră atribuția Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a aproba, dacă apreciază că este cazul, nota de constatare și de a dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia; art. 10 alin. (1) se referă la comunicarea notelor de constatare și a adeverințelor emise de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; art. 11 prevede instanța competentă să soluționeze acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și consacră reguli procedurale în legătură cu aceasta; art. 24 enumeră atribuțiile Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; art. 35 prevede că dispozițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și cele ale art. 20 alin. (2) și ale art. 22 cu referire la anexa nr. 6 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 nu sunt aplicabile documentelor care fac obiectul activității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Potrivit textelor de lege menționate în cuprinsul art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate, la cerere, de către cetățeni români și străini, după 30 de ani de la crearea lor, iar documentele, datele și informațiile Serviciului Român de Informații pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare. Totodată, art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 stabilește că nicio altă prevedere legală privitoare la regimul documentelor nu poate fi interpretată astfel încât să împiedice aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008.

În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (3) care consacră caracterul de stat de drept, democratic și social al României, art. 15 - "Universalitatea", art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 21 - "Accesul liber la justiție", art. 23 - "Libertatea individuală", art. 24 - "Dreptul la apărare", art. 30 - "Libertatea de exprimare", art. 50 - "Protecția persoanelor cu handicap", art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", art. 54 - "Fidelitatea față de țară", art. 55 - "Apărarea țării", art. 57 - "Exercitarea drepturilor și a libertăților", ~art. 124~ - "Înfăptuirea justiției" și ~art. 126~ - "Instanțele judecătorești".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, constatând conformitatea acestora cu textele din Legea fundamentală invocate și în prezentele cauze conexate. În acest sens, pot fi menționate, exemplificativ, Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009.

În ceea ce privește critica potrivit căreia, ulterior pronunțării de către Curtea Constituțională a deciziei prin care a constatat neconstituționalitatea prevederilor Legii nr. 187/1999, Parlamentul ar fi trebuit să numească alte persoane ca membri ai Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Curtea observă că nu este legal învestită să examineze o astfel de susținere, care reprezintă o critică referitoare la dispozițiile art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. Instanța de contencios constituțional nu poate schimba cadrul procesual în ceea ce privește prevederile de lege ce formează obiect al excepției de neconstituționalitate, astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de sesizare.

Autorul excepției a ridicat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. Acestea dau expresie dreptului la informație, consacrat de art. 30 din Constituție și constituie o modalitate de asigurare a realizării scopului în care a fost edictat acest act normativ, și anume accesul la propriul dosar întocmit de Securitate și deconspirarea acesteia.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8 lit. a), art. 10 alin. (1), art. 11, art. 24 și art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Tudorel Baciu în Dosarul nr. 35.950/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Nicolae Ioniță în Dosarul nr. 31.474/3/2008 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

;
se încarcă...