Curtea Constituțională

Decizia nr. 251/2010 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 128 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 14 aprilie 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 128 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Wang Guopao în Dosarul nr. 3.471/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției. Susține, în acest sens, că dispozițiile de lege criticate conțin elemente suficient de clare și precise, astfel încât destinatarul acestora să-și adapteze în consecință conduita. În plus, art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România cuprinde dispoziții referitoare la modul de calcul al perioadei de 6 luni în decursul cărora străinii, cetățeni ai unor state terțe sau apatrizi, cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra și rămâne pe teritoriul statului român pentru o perioadă de 90 de zile, fără obligativitatea obținerii unei vize de intrare.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.471/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 128 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Wang Guopao într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de returnare de pe teritoriul României și de instituire a interdicției de 6 luni de la data ieșirii din țară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat conține reglementări "lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului" și generează, așadar, riscul aplicării arbitrare din partea autorităților competente. Legea nu este suficient de clară cu privire la calculul perioadei de 6 luni în decursul cărora străinul, cetățean al unui stat terț sau apatrid, cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, poate intra și rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile, fără obligația de a obține viză de intrare.

Așa fiind, autoritățile române au emis împotriva autorului excepției, deși îndeplinea condiția deținerii dreptului de ședere în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, o decizie de returnare pentru ședere ilegală, astfel că acesta nu poate beneficia de dreptul la un proces echitabil sub aspectul participării la propriul proces.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat conținând norme suficient de clare și precise.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În fapt, autorul acesteia este nemulțumit de modalitatea de aplicare a textului de lege atacat mai mult decât de conținutul său, însă astfel de aspecte, referitoare la interpretarea și aplicarea legii, nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, deoarece acestea nu împiedică părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul echitabil.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 128 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 128 - Străinii cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene: "(1) Străinii, cetățeni ai unor state terțe sau apatrizi, cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra și rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obținerii unei vize de intrare."

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine dispozițiilor privitoare la drepturile de acces la justiție și la un proces echitabil, garantate de art. 21 din Legea fundamentală a României și de art. 6 paragraful 1 din ~Convenția~ pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 128 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România cuprind reglementări aplicabile unor categorii speciale de străini, și anume străinilor cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene. Acestora le sunt permise intrarea și rămânerea pe teritoriul României pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără a avea obligația obținerii unei vize de intrare.

Analizându-se, așadar, conținutul juridic al normelor legale criticate, se constată că acestea nu au nicio legătură cu exercitarea dreptului de acces liber la justiție sau a dreptului la un proces echitabil, invocate de autorul excepției ca fiind încălcate. Faptul că, în cazul dedus judecății în decursul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că, printr-o aplicare abuzivă a textului de lege criticat, se ajunge la încălcarea, față de circumstanțele proprii cauzei sale, a acestor drepturi nu poate constitui un argument de natură să susțină neconstituționalitatea acelui text legal.

În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de claritate și precizie a dispozițiilor art. 128 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, prin aceea că nu se determină cu exactitate modalitatea de calcul al celor 6 luni în decursul cărora categoria specială a străinilor cu drept de ședere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene pot rămâne, pentru o perioadă de 90 de zile, pe teritoriul statului român, fără obligația deținerii vizei de intrare, Curtea constată că nu sunt întemeiate. Norma cuprinsă în art. 128 alin. (1) se regăsește, cu același sens juridic, și la art. 11 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență, unde se precizează că "străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în țară". Această normă, având caracter general, constituie regula după care se face calculul perioadei de 6 luni, pretins a fi insuficient determinată. Desigur, aplicarea dispozițiilor legale implică adaptarea și interpretarea lor față de circumstanțele concrete ale fiecărei spețe, operațiune ce revine exclusiv organelor competente și, în final, instanței de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 128 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Wang Guopao în Dosarul nr. 3.471/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 martie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

;
se încarcă...