Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 1594/2009 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 15 ianuarie 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Arghil Chiorean în Dosarul nr. 759/337/2008 al Judecătoriei Zalău.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 759/337/2008, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Arghil Chiorean într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute și pedepsite de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 și ~art. 290~ din Codul penal cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. (2) din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se aplică numai celor ce săvârșesc infracțiuni de evaziune fiscală și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, acoperă integral prejudiciul cauzat din moment ce constituirea de parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată, până la citirea actului de sesizare, existând astfel posibilitatea ca primul termen de judecată să nu coincidă cu momentul la care se depune constituirea de parte civilă, devenind astfel imposibilă achitarea prejudiciului.

De asemenea, se consideră că prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005 sunt discriminatorii și pentru faptul că se aplică doar dacă prejudiciul este acoperit de inculpat, nu și în cazul în care acesta ar fi acoperit de partea responsabilă civilmente. Mai mult, se apreciază că textul criticat este discriminatoriu și în raport cu anumite categorii de învinuiți sau inculpați, precum cei care au obținut restituirea cauzei la procuror, cei care au obținut casarea hotărârii instanței de fond și rejudecarea ei de către aceeași instanță, cei care au fost trimiși în judecată și care au avut primul termen de judecată înainte de intrarea în vigoare a art. 10 din Legea nr. 241/2005 sau celor cărora li s-a prezentat materialul de urmărire penală înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005.

Judecătoria Zalău apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor ~art. 146~ lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. În realitate, critica de neconstituționalitate se circumscrie numai art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, text cu privire la constituționalitatea căruia Curtea, potrivit jurisprudenței sale, urmează a se pronunța. Astfel, dispozițiile criticate au următorul cuprins:

"

(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în repetate rânduri s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea textului art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în raport cu critici similare de constituționalitate. Astfel, prin deciziile nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, nr. 802 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, nr. 1.084 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru această faptă.

Totodată, principiul egalității în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracțiunilor, iar reglementarea unui regim sancționator în funcție de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracțiunea săvârșită este expresia firească a principiului constituțional menționat, care impune ca la aceleași situații juridice să se aplice același regim, iar la situații juridice diferite tratamentul juridic să fie diferențiat.

De asemenea, pentru a evita discriminările ce se pot naște între inculpați cu privire la aplicarea textului art. 10 alin. (1) din lege în funcție de data primului termen de judecată, în acord cu Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, primul termen de judecată poate fi considerat cel imediat următor datei intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005, indiferent de faza în care se află judecarea procesului penal.

Mai mult, învinuitul sau inculpatul, după caz, are posibilitatea să achite integral prejudiciul cauzat fie în cursul urmăririi penale, fie în cursul judecății până la primul termen de judecată. Cuantumul prejudiciului cauzat este cel care rezultă din actele dosarului, și anume din rechizitoriu sau din actele financiar-contabile existente la dosar.

Neintervenind elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluțiile, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Distinct de cele de mai sus, se reține că susținerea autorului excepției potrivit căreia textul criticat se aplică doar dacă prejudiciul este acoperit de inculpat, nu și în cazul în care acesta ar fi acoperit de partea responsabilă civilmente, este o chestiune ce ține de aplicarea și interpretarea legii. În fine, critica autorului excepției în sensul că textul este discriminatoriu în privința unor categorii de învinuiți sau inculpați, se reține că instanța de contencios constituțional este legiuitor negativ, și nu unul pozitiv care să poată extindă aplicarea textului criticat și cu privire la alte categorii de persoane. Mai mult, aspectele învederate cu privire la aplicarea textului de lege cu privire la învinuiți sau inculpați cărora li s-a prezentat materialul de urmărire penală sau care au avut primul termen de judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005 sunt probleme deja soluționate prin Decizia Curții Constituționale nr. 932 din 14 decembrie 2006, precitată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Arghil Chiorean în Dosarul nr. 759/337/2008 al Judecătoriei Zalău.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 noiembrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...