Curtea Constituțională

Hotărârea nr. 39/2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfășurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcția de Președinte al României, formulată de Partidul Social Democrat și Partidul Conservator

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30 decembrie 2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-șef

La data de 8 decembrie 2009, Partidul Social Democrat, prin secretar general, domnul Liviu Dragnea, și Partidul Conservator, prin președinte, doamna Daniela Popa, au înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, cererea de anulare a alegerilor desfășurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcția de Președinte al României.

Cererea a fost înregistrată cu nr. J 6.325 din 8 decembrie 2009 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 8.206 F/2009.

Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. J 6.333 din 9 decembrie 2009 au fost depuse "probele în dovedirea cererii formulate [...] privind anularea turului al doilea al alegerilor pentru Președintele României", iar cu adresa înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. J 6.358 din 10 decembrie 2009 s-au transmis "note de explicitare a probatoriului administrat în vederea susținerii contestației formulate de Partidul Social Democrat și Partidul Conservator".

La data de 11 decembrie 2009 s-a înregistrat la Curtea Constituțională cererea formulată de domnul Mircea-Dan Geoană, candidat la alegerile prezidențiale din 6 decembrie 2009 și Președinte al Partidului Social Democrat, prin care solicită formularea de către Curtea Constituțională a unor cereri către Autoritatea Electorală Permanentă și către Biroul Electoral Central, pentru a pune la dispoziția Curții unele documente legate de desfășurarea procesului electoral, precum și efectuarea unei expertize care să verifice votul dublu sau multiplu și orice alte nereguli efectuate de către o parte din votanții din secțiile speciale ori de către președinții de secții.

În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cererea de anulare a alegerilor se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar, fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

În motivarea cererii formulate, se arată că "votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului de Președinte al României". Se susține că au fost fraudate un număr total de 263.170 de voturi, prin următoarele acte și fapte:

1. Fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004

În turul al doilea al alegerilor pentru Președintele României s-a înregistrat un număr dublu de buletine de vot anulate, respectiv 138.476 voturi nule, față de turul unu al alegerilor, în condițiile în care procedura a fost mult mai simplă; având în vedere că motivele de anulare a buletinelor de vot, reglementate de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 sunt limitate la câteva situații restrânse, situația relevată "conduce la concluzia evidentă a săvârșirii, la nivelul secțiilor de vot, a numeroase fraude prin anularea unor buletine de vot valabile."

2. Fraudarea prin vot nelegal, ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secțiile de votare speciale și în secțiile de vot din străinătate, rezultând din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot

În cadrul secțiilor speciale de votare s-a înregistrat un număr de 600.000 de voturi (aproximativ 5% din numărul persoanelor care s-au prezentat la urne, "echivalent populației cu drept de vot a 20 de orașe din România"), număr superior celui al alegătorilor care au votat pe liste speciale în orice alt proces electoral anterior. Se apreciază că la secțiile speciale "au fost exercitate un număr de voturi care depășește mult posibilitățile fizice reale de exercitare a unui vot corect într-o perioadă normală de vot în cursul unei zile", fiind prezentat un calcul care ia în considerare timpul apreciat de autorii cererii ca fiind necesar operațiunilor pe care le presupune exercitarea dreptului de vot de către fiecare persoană. Pe baza acestui calcul, se conchide că numărul de votanți, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depăși 1056 și, prin urmare, "orice vot peste numărul de 1056 face parte din categoria voturilor imposibil de exercitat, deci voturi fraudate", rezultând un număr de 27.197 de voturi imposibil de exercitat, corespunzător unui număr de 72 de secții speciale de votare.

În plus, la secțiile de votare din străinătate s-a înregistrat o disproporție evidentă între procentele obținute de cei doi candidați, respectiv 21,14% pentru domnul Dan-Mircea Geoană și 78,86% pentru domnul Traian Băsescu, comparativ cu cele obținute pe teritoriul național, unde domnul Dan-Mircea Geoană a câștigat scrutinul cu o diferență de 24.000 de voturi, ceea ce determină a se discuta, "practic, de două Românii, una în țară, alta în diaspora". Se arată că punctul de vedere al unui "recunoscut institut de sondaje", consultat în acest scop, este acela că diferența menționată "nu este posibilă și că cei doi candidați ar fi trebuit să obțină aceleași scoruri cu cele din interiorul țării."

Imposibilitatea de supraveghere a procesului de vot la nivelul secțiilor de vot din străinătate, având în vedere faptul că autoritățile din țările respective nu au competență în această privință, a determinat desfășurarea nestingherită a unor practici de tipul "turism electoral" și "mită electorală", cu consecința unei fraude masive, capabilă să modifice atribuirea mandatului de Președinte al României, "fraudă legată atât de cazuri de vot dublu, cât și de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare din străinătate." De exemplu, la Secția nr. 229 din Spania s-a înregistrat un număr de 68 de CNP-uri inexistente, "fapt care atestă în mod evident că presupușii alegători din spatele acestor CNP-uri nu s-au prezentat, de fapt, la vot, fiind vorba de voturi inventate și băgate în urnă", aceeași situație fiind constatată și la Secțiile nr. 83, 84, 99, 101, 109, 113, 114 și 131 din Italia, unde au fost identificate 93 de CNP-uri inexistente, precum și la Secția nr. 175 din Republica Moldova, unde au fost identificate un număr de 17 CNP-uri inexistente.

Diversele asemenea situații au fost sesizate organelor competente, existând un număr mare de plângeri, contestații, "însă procesul de soluționare a acestora este de durată, depășind termenul de validare a rezultatelor alegerilor." Se face referire și la "autodenunțul Federației Asociațiilor Românilor din Italia" privind implicarea în fraudarea alegerilor, la declarația unei persoane care sesizează că persoane aflate în Germania la data alegerilor au figurat ca votând în România, la circulara transmisă de Ministerul Afacerilor Externe prin care s-a solicitat "în mod ilegal, în data de 8 decembrie 2009, misiunilor și oficiilor consulare din străinătate să amâne pe termen nedeterminat transmiterea în țară" a documentelor referitoare la alegeri, precum și la o altă circulară a aceluiași minister prin care "a dat posibilitatea să se voteze în secțiile din străinătate cu titluri de călătorie", ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu.

În cadrul notelor de explicitare a probatoriului se detaliază susținerea referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale și prin votul multiplu. Astfel, pe baza constatărilor realizate la 31 de secții de votare stabilite aleatoriu, după criterii sociologice, și a unui calcul matematic statistic, rezultă, potrivit susținerilor contestatorilor, un număr de 91.864 de CNP-uri invalide. De asemenea, pe baza constatărilor Autorității Electorale Permanente cu privire la desfășurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, referitoare la identificarea unor persoane care au votat multiplu, și a unor argumente "logice și tehnice neîndoielnice", denunțuri și autodenunțuri, înregistrări audio și video, rezultă, în aceeași opinie, un număr de 29.160 de voturi duble exercitate în secțiile speciale. Se oferă o serie de exemple în acest sens, cu precizarea că timpul nu a permis verificarea și identificarea tuturor CNP-urilor alegătorilor, respectiv a situațiilor de vot multiplu.

3. Fraudarea masivă a rezultatelor la nivelul secțiilor de vot, probată de numeroasele modificări scriptice, efectuate în absența unor verificări reale, ale datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare, ale secțiilor de votare din străinătate, ale secțiilor de votare speciale, de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, respectiv de biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate

Au fost înregistrate numeroase cazuri de modificare ulterioară a acestor procese-verbale de către președinții secțiilor de votare, "în lipsa unor verificări reale, exclusiv în scopul creării unei concordanțe scriptice a datelor din acestea", precum și cazuri în care, "fără o verificare efectivă, a fost modificat în mod ilegal numărul total al voturilor valabil exprimate pentru unul sau altul sau pentru ambii candidați". Or, potrivit art. 6 alin. (6) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 86/D din 13 noiembrie 2009, este interzisă efectuarea de corecturi asupra rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali altfel decât dacă aceste corecturi sunt rezultatul admiterii unor contestații de către biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau de către biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după caz.

Modificarea ulterioară a proceselor-verbale "s-a datorat fraudelor electorale săvârșite la nivelul secțiilor de votare, o parte din voturile valide pentru unul dintre candidați fiind transformate în voturi nule, respectiv o parte din voturile neîntrebuințate și care ar fi trebuit anulate fiind transformate în voturi valide." De asemenea, "într-un număr considerabil de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor votării există diferențe notabile între datele înscrise în acestea la momentul întocmirii la nivelul secției de votare și datele înscrise în procesele-verbale depuse la birourile electorale județene."

4. Fraudarea rezultatelor la nivelul secțiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Președintelui României

Aceasta reprezintă "o încălcare gravă a procedurii prevăzută de art. 20 din Legea nr. 370/2004, care a dat posibilitate președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare să completeze după bunul plac procesele-verbale privind consemnarea rezultatului alegerilor, situație de natură să denatureze rezultatul alegerilor, respectiv atribuirea mandatului de Președinte al României."

Se concluzionează că situațiile prezentate, "raportate la diferența minoră dintre cei doi candidați la funcția de Președinte al României, sunt de natură a modifica atribuirea mandatului de Președinte al României".

Probele depuse în susținerea contestației compun 12 bibliorafturi, respectiv:

- 9 bibliorafturi cuprinzând copii ale unor procese-verbale întocmite la secții de votare, numărul acestor procese-verbale, corespunzător fiecărui județ fiind, după cum urmează: Brăila (16), Botoșani (16), Bistrița-Năsăud (33), Alba (7), Arad (12), Argeș (41), Bihor (35), Brașov (17), Gorj (8), Galați (2), Dâmbovița (8), Călărași (10), Caraș-Severin (40), Sălaj (4), Neamț (23), Hunedoara (8), Mehedinți (22), Mureș (29), Satu-Mare (16), Vaslui (24), Vâlcea (17), Vrancea (40), Teleorman (8), Tulcea (23), Dolj (1), Giurgiu (25), Harghita (10), Ialomița (24), Ilfov (6), municipiul București, sectoarele 1-6 (129), Prahova (32), Sibiu (17), Suceava (3), Timiș (20), Bacău (15), Covasna (7), Iași (57), Olt (39).

- biblioraftul nr. 10 - rapoarte juridice generale privind centralizarea principalelor nereguli/încălcări ale legii semnalate la nivelul birourilor electorale ale secțiilor de votare;

- biblioraftul nr. 11 - "declarații primire mită electorală pentru exercitarea votului în favoarea lui Traian Băsescu, declarații martori mită electorală, declarație martor influențare vot în favoarea lui Traian Băsescu și turism electoral, declarații tentativă de mită electorală în favoarea lui Traian Băsescu și împiedicarea exercitării dreptului la vot, imagini foto mită electorală și turism electoral, înregistrări video turism electoral";

- biblioraftul nr. 12 - "sinteza rezultatului alegerilor turul II, 6 decembrie 2009, situație vot multiplu la alegerile europarlamentare 7 iunie 2008, răspuns Companiei de Cercetare Sociologică și Branding nr. 216/SG/8.12.2009, tabele cu numărul de voturi potențial frauduloase, declarații martori, autodenunțul Federației Asociației Românilor din Italia, Infograma Ministerului Afacerilor Externe, Direcția Generală Afaceri Consulare, nr. G5-1/27109/9.11.2009, tabel CNP-uri invalide în secții speciale județul Timiș."

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, solicită respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României ca neîntemeiată. Cât privește prima dintre susținerile autorilor cererii, se face referire la concluziile cuprinse în Procesul-verbal din 14 decembrie 2009 încheiat de Biroul Electoral Central, întocmit ca urmare a reexaminării buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin. Referitor la susținerea privind fraudarea prin vot nelegal ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secțiile de votare speciale și în cele din străinătate, se arată că "argumentele aduse [...] sunt total nefondate și ireale." Faptul că unul dintre candidați a obținut un procent mai mare în străinătate nu reprezintă un argument solid privind fraudarea alegerilor, ci ține mai mult de opțiunea alegătorului, "opțiune care nu poate să fie controlată în vreun fel, dar nici nu atrage nelegalitatea." În plus, "în toate cazurile în care au fost semnalate ilegalități au fost sesizate autoritățile publice în drept în vederea aplicării tratamentului stabilit de lege. Dar toate aceste indicii nu pot conduce în mod automat la fraudarea alegerilor de natură să modifice atribuirea mandatului de președinte în lipsa unor dovezi concludente și pertinente." Cât privește modificările cuprinse în procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, se arată că "toate aceste incidente sunt prevăzute de lege și au fost înlăturate în conformitate cu dispozițiile legale în materie, neconducând la existența unei fraude de natură să modifice atribuirea mandatului de președinte". În sfârșit, susținerea referitoare la fraudarea rezultatului la nivelul secțiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale cu privire la consemnarea rezultatelor votării, "nu a fost dovedită prin niciun mijloc de probă, iar în situația în care ar fi reală, organele statului de drept au la îndemână toate mijloacele necesare pentru combaterea elementelor infracționale și stabilirea ordinii de drept."

Reprezentantul Ministerului Public depune concluzii scrise în sensul celor arătate, precum și un material întocmit de Ministerul Administrației și Internelor privind incidentele electorale sesizate în procesul electoral pentru alegerea Președintelui României și măsurile dispuse.

C U R T E A,

analizând cererea în raport cu prevederile Constituției și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 2 alin. (2) și ale art. 24 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă să soluționeze cererea de anulare a alegerilor desfășurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru funcția de Președinte al României.

Curtea Constituțională reține că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularități, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile și de amploarea neregularităților constatate de autoritățile statului.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României:

"

Art. 24. -

(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele și candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază."

Conform dispozițiilor art. 2 pct. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, frauda electorală reprezintă "orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent".

În temeiul prevederilor legale citate, Curtea reține că:

- anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;

- nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatului (sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin);

- cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

Examinând susținerile autorilor cererii de anulare a alegerilor și probele pe care acestea se fundamentează, în raport cu dispozițiile legale mai sus menționate, Curtea constată următoarele:

1. Prima dintre aceste susțineri, referitoare la fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile, a fost infirmată de datele transmise de Biroul Electoral Central care, ca urmare a hotărârii din 11 decembrie 2009 a Plenului Curții Constituționale, a procedat la reexaminarea și renumărarea buletinelor de vot nule, pentru a se stabili dacă există diferențe între datele consemnate în procesul-verbal și realitatea constatată.

Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. J 6.502 din 14 decembrie 2009, Biroul Electoral Central a transmis procesul-verbal privind finalizarea reexaminării buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin pentru Președintele României din 6 decembrie 2009 și a renumărării acestora, încheiat în data de 14 decembrie 2009. În urma operațiunii de reexaminare și renumărare a buletinelor de vot nule primite de la birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central a identificat un număr de 2.247 voturi valabil exprimate, repartizate după cum urmează:

- domnul Traian Băsescu -1.260 voturi valabil exprimate;

- domnul Mircea Geoană - 987 voturi valabil exprimate.

Curtea reține că numărul voturilor valabil exprimate identificate nu este de natură, pe de o parte, să probeze existența unei fraude, ci mai degrabă a unor erori umane inerente unui proces de o astfel de amploare și complexitate, iar, pe de altă parte, nu este de natură să afecteze în vreun fel atribuirea mandatului.

2. O altă susținere vizează fraudarea alegerilor prin vot nelegal, ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secțiile de votare speciale și în secțiile de vot din străinătate, rezultând din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot, votarea pe baza titlurilor de călătorie, în corelație cu practici de tipul "mită electorală" și "turism electoral".

Analizând argumentele prezentate, Curtea constată că niciunul dintre acestea nu este de natură să conducă la concluzia fraudării alegerilor.

Astfel, existența unui număr mare de alegători care s-au prezentat la vot în străinătate sau care au votat la secțiile speciale, precum și disproporția între procentele obținute de cei doi candidați în străinătate, comparativ cu cele obținute pe teritoriul național, nu sunt de natură să determine, în sine, o astfel de concluzie. De altfel, chiar în punctul de vedere invocat de autori, institutul de sondaje consultat în acest scop nu se exprimă în sensul că diferențele constatate nu ar fi posibile, ci că "sunt puțin probabile și dificil de explicat." În esență, aceste diferențe pun în discuție opțiunea politică a alegătorilor, iar nu nelegalitatea votului exprimat de aceștia.

În ceea ce privește premisa de la care se pornește în demonstrarea afirmației potrivit căreia la secțiile speciale "au fost exercitate un număr de voturi care depășește mult posibilitățile fizice reale de exercitare a unui vot corect într-o perioadă normală de vot în cursul unei zile", și anume aceea că numărul de votanți, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depăși 1056 într-o secție de votare, se constată că este lipsită de fundamentare. Astfel, nu se precizează condițiile concrete de exercitare a dreptului de vot în secțiile de votare respective (câte cabine, câte ștampile, câți operatori ai procesului de votare) și nu există dovezi privind timpul real de exprimare a votului la fiecare secție. În plus, chiar reglementarea organizării secțiilor de votare, prin dispozițiile Legii nr. 370/2004, ia în calcul un număr mai mare de posibili alegători decât cel stabilit în mod arbitrar de autorii cererii de anulare a alegerilor, dispozițiile art. 71 lit. a) din actul normativ menționat reglementând că secțiile de votare se organizează după cum urmează: "în localitățile cu o populație de peste 1.000 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de alegători".

Se mai susține că au existat practici de tipul "turism electoral" și "mită electorală", cu consecința unei fraude masive, capabilă să modifice atribuirea mandatului de Președinte al României, "fraudă legată atât de cazuri de vot dublu, cât și de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare din străinătate."

Examinând probele prezentate în acest sens, Curtea constată că acestea privesc: declarații olografe ale unor persoane care susțin că au fost înregistrate la vot deși nu s-au prezentat, au primit mită pentru a vota cu un anumit candidat, au fost martori la influențarea altor persoane de către reprezentanți ai unui partid sau au fost martori la practici de tipul "turism electoral", autodenunțul Federației Asociațiilor Române din Italia cu privire la influențarea votului, CD-uri și fotografii cu privire la care se susține că prezintă diferite fapte ce au influențat votul. Din înscrisurile depuse nu rezultă autoritatea în fața căreia au fost făcute aceste declarații sau dacă au fost înregistrate la vreo autoritate.

Curtea nu își poate fundamenta însă concluziile pe astfel de documente sau probe video, în absența unor procese-verbale de constatare a contravențiilor, întocmite în temeiul Legii nr. 370/2004, respectiv a unor hotărâri de condamnare pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de același act normativ. A decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituțională a autorităților statului, a căror competență este stabilită prin lege. În acest sens, Capitolul III1 din Legea nr. 370/2004 reglementează faptele care constituie contravenții și infracțiuni, procedura constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor, inclusiv în ceea ce privește autoritățile competente. De altfel, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalități au fost sesizate autoritățile publice în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.

Tot astfel, Curtea nu poate proceda la examinarea datelor de identificare a persoanelor înscrise în copiile de pe listele electorale permanente, respectiv a codurilor numerice personale ale alegătorilor, aceste operațiuni fiind de competența Ministerului Administrației și Internelor, prin structurile sale, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 370/2004 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005. Nu a fost prezentat niciun document emis de structurile competente din cadrul acestui minister din care să rezulte că au fost solicitate și efectuate verificări în bazele de date aflate în administrarea sa, cu privire la coduri numerice personale sau alte date de identificare ale persoanelor înscrise în listele electorale permanente, listele suplimentare sau tabelele electorale de la nivelul secțiilor de votare speciale. Nu se precizează motivul pentru care s-a apreciat că CNP-urile în discuție sunt "false" sau "inexistente", făcându-se trimitere la "programe informatice care validează sau, dimpotrivă, invalidează CNP-ul" disponibile și pe internet. O asemenea verificare, care nu se fundamentează pe concluziile unei autorități publice având competențe stabilite de lege în administrarea și verificarea datelor în cauză, nu poate fi luată însă în considerare.

În ceea ce privește suspiciunea referitoare la existența unor cazuri de vot multiplu, Curtea reține că probatoriul depus nu relevă un număr semnificativ de asemenea situații, de natură să determine o modificare a atribuirii mandatului. Soluția legislativă pentru identificarea și sancționarea acestor fapte este consacrată de dispozițiile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora "Biroul Electoral Central predă Autorității Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum și declarațiile pe propria răspundere prevăzute de art. 195 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și a candidaților independenți care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului fiecărui tur de scrutin și însoțită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică copiile de pe listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la același tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situația în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 265 alin. (1) lit. a) și b), sesizează organele de urmărire penală competente."

De altfel, concluzia referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale și prin votul multiplu se fundamentează, în mare măsură, pe un calcul matematic statistic, pornind de la constatările realizate de autorii cererii la 31 de secții de votare din județul Timiș, precum și pe aplicare, prin analogie, a constatărilor Autorității Electorale Permanente cu privire la desfășurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, când au fost identificate cazuri de persoane care au votat multiplu. Frauda nu poate fi stabilită însă prin analogie, iar diversele deducții, calcule statistice și probabilistice bazate pe simplele aprecieri ale autorilor cererii nu constituie dovezi în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004.

Se mai face referire la o circulară a Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la care se arată că "a dat posibilitatea să se voteze în secțiile din străinătate cu titluri de călătorie", ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu. Posibilitatea folosirii titlului de călătorie pentru exercitarea dreptului de vot este prevăzută însă chiar de dispozițiile Legii nr. 370/2004 care, în art. 11 alin. (2) prevede că "Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar și titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România".

În concluzie, împrejurările semnalate nu sunt de natură să ducă la anularea alegerilor, întrucât nu demonstrează o fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.

3. Susținerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul secțiilor de vot, prin modificarea datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare este nefondată.

Ca urmare a examinării tuturor probelor depuse în fundamentarea acestei susțineri (alcătuind cele 9 bibliorafturi anterior menționate), inclusiv prin compararea copiilor prezentate de autorii cererii de anulare a alegerilor cu exemplarele originale transmise de Biroul Electoral Central, s-a constatat că există corecturi operate în interiorul rubricilor proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare. Aceste corecturi vizează fie simpla îndreptare a unor erori materiale, fie sunt determinate de refacerea calculelor ca urmare a constatării valabilității unor voturi declarate inițial nule, și a atribuirii acestora, în mod corespunzător, unuia sau altuia dintre candidați.

Toate modificările sunt atestate prin semnătură și aplicarea ștampilei secției de votare, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora "În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei secții de votare, biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București trebuie să solicite președintelui biroului electoral al secției de votare respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare", iar în majoritatea cazurilor, nu au fost formulate obiecțiuni cu privire la conținutul proceselor-verbale, acestea fiind semnate de toți membrii biroului electoral al secției de votare.

În unele situații, modificarea rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali nu este justificată de existența unor contestații soluționate de Biroul Electoral Județean; există doar mențiunea că, la renumărarea voturilor, s-a constatat că unele buletine de vot declarate nule erau, de fapt, valabile, sau modificările sunt operate fără vreo mențiune, ceea ce a determinat invocarea, în susținerea cererii de anulare a alegerilor, a încălcării art. 6 alin. (6) din Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central, al cărui conținut a fost redat anterior. Curtea constată însă că acest fapt nu este de natură să conducă la concluzia fraudării alegerilor, întrucât toate procesele-verbale cuprind corecturi certificate prin semnătură și aplicarea ștampilei biroului secției de votare, iar modificarea numărului voturilor valabil exprimate a fost operată fie în favoarea unuia dintre candidați, fie în favoarea celuilalt, neexistând indicii în sensul favorizării vreunuia dintre aceștia. În plus, modificarea minoră a numărului voturilor valabil exprimate cu privire la unul sau altul dintre candidați nu este de natură să afecteze atribuirea mandatului.

În ceea ce privește procesele-verbale cu privire la care se susține că ar avea un alt conținut decât cele transmise birourilor electorale județene, se constată că acestea sunt prezentate în copie, de cele mai multe ori fără a avea atașată fila care cuprinde semnăturile membrilor biroului electoral al secției de votare. Față de dispozițiile Legii nr. 370/2004, Curtea reține că produc efecte juridice doar procesele-verbale întocmite de biroul electoral al secției de votare, semnate de membrii acestui birou, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (2) din actul normativ menționat, și transmise biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau, după caz, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Or, aceste procese-verbale, pe care Biroul Electoral Central le-a transmis Curții Constituționale, în original, sunt semnate de membrii biroului secției de votare.

În concluzie, examinarea proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare nu a relevat existența unei fraude în sensul textelor de lege anterior citate, ci a unor erori materiale, respectiv, în unele cazuri, a unor erori aritmetice, care au fost corectate și atestate potrivit legii. De altfel, chiar Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central impune efectuarea de verificări în acest sens, așadar implicit și a efectuării de corecturi, stabilind în art. 3 lit. b) că, după completarea procesului-verbal, președintele biroului electoral al secției de votare verifică "dacă sunt respectate condițiile de control aritmetice și logice".

4. În ceea ce privește susținerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul secțiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Președintelui României, aceasta nu a fost probată.

Cu privire la cererea formulată de domnul Mircea-Dan Geoană, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale desfășurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, Curtea constată că aspectele semnalate au fost examinate în cuprinsul hotărârii, în strânsă legătură cu probele depuse la dosar. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor trebuie însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

În motivarea cererii de anulare a alegerilor se mai arată și faptul că "instituția contestării unui scrutin național, pe lângă probele concrete indubitabile care trebuie puse la dispoziția magistraților pentru a forma convingerea instanței în legătură cu existența reală a unei fraude, presupune din partea judecătorilor constituționali și o apreciere generală a condițiilor concrete de desfășurare a procesului alegerilor, o observație nu doar în temeiul probelor administrate, ci și ex propriis sensibus al situației de ansamblu, al stării de spirit a populației, al impresiei generale a corpului electoral în legătură cu rezultatul alegerilor."

Curtea constată că cele două tururi de scrutin pentru alegerea Președintelui României din anul 2009 s-au organizat și s-au desfășurat pe fondul unei crize politice, economice și sociale, agravată de instabilitatea guvernamentală a țării.

De asemenea, Curtea constată că la alegerile pentru Președintele României din anul 2009, atât în turul întâi, cât și în turul al doilea de scrutin, au fost semnalate un număr mai mare de incidente, precum și o exprimare mai accentuată decât cu alte prilejuri, a unei lipse de încredere a cetățenilor în corectitudinea procesului electoral.

Acest fapt nu poate fi ignorat, fenomenele arătate fiind generate, în principal, de deficiențele legislației electorale, de natură să genereze insecuritate juridică. Curtea observă în acest sens că Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României a fost modificată și completată în mod substanțial cu câteva luni înainte de data organizării alegerilor, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009. Această modificare ridică o serie de probleme, dintre care cea mai evidentă vizează respectarea bunelor practici în materie electorală. Potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002) "stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este esențială pentru consolidarea democrației. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este un element esențial care decide rezultatul scrutinului.[...] Ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite -, ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic."

Se constată, de asemenea, o serie de imperfecțiuni ale legii astfel cum a fost modificată, de exemplu în ceea ce privește organizarea votării în secțiile speciale (care a generat suspiciuni referitoare la exercitarea unor practici de tipul "turism electoral") sau în ceea ce privește modul de reglementare a intervalului orar în care are loc votarea, fără a se distinge cu privire la străinătate, ceea ce a permis votarea în afara granițelor țării după ce, în țară, acest proces se încheiase și fuseseră anunțate primele rezultate.

În acest context, Curtea Constituțională subliniază necesitatea ca întreaga legislație electorală referitoare la alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, a Președintelui României, alegerile pentru Parlamentul European, precum și la alegerea autorităților administrației publice locale să fie reexaminată, urmând a fi concentrată într-un Cod electoral ale cărui dispoziții comune și speciale să asigure, în concordanță cu principiile constituționale, organizarea unui scrutin democratic, corect și transparent.

Observațiile expuse nu sunt însă de natură să determine o altă concluzie decât aceea la care a condus examinarea susținerilor formulate și a probelor prezentate de autorii cererii pentru anularea alegerilor. Frauda invocată constituie, în realitate, așa cum rezultă din aceste probe, o serie de elemente secvențiale care nu au format un fenomen cu vocația de a schimba voința alegătorilor, în sensul unei modificări a atribuirii mandatului. Cu privire la aceste eventuale încălcări ale legii, rămâne în sarcina autorităților competente cercetarea faptelor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege.

Față de cele arătate, nefiind întrunite condițiile dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor desfășurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcția de Președinte al României, urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum și al art. 24 și art. 25 din Legea nr. 370/2004,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge cererea de anulare a alegerilor desfășurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru funcția de Președinte al României, formulată de Partidul Social Democrat și Partidul Conservator.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-șef,
Marieta Safta

;
se încarcă...