Parlamentul României

Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv și mandatului ad-hoc

Modificări (3), Referințe (1), Reviste (4), Doctrine (1), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 ianuarie 2010 până la 27 iunie 2014, fiind înlocuit parțial prin Ordonanță de urgență 91/2013, Lege 85/2014 și abrogat prin Lege 85/2014.
Abrogat temporar de la data 25 octombrie 2013 până la data 31 octombrie 2013 de Ordonanță de urgență 91/2013
Repus în vigoare la data 01 noiembrie 2013 prin Decizie 447/2013

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență, Reviste (1)

Prezenta lege se aplică persoanelor juridice care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvență, denumite în continuare debitori.

Art. 2. - Jurisprudență

Scopul prezentei legi este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuării activității acesteia, a păstrării locurilor de muncă și a acoperirii creanțelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creanțelor sau a condițiilor acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv.

Art. 3. - Jurisprudență

În înțelesul prezentei legi:

a) întreprinderea este activitatea economică desfășurată în mod organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forță de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice și informație, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;

b) întreprinderea în dificultate este întreprinderea al cărei potențial de viabilitate managerială și economică se află într-o dinamică descrescătoare, dar al cărei titular execută sau este capabil să execute obligațiile exigibile;

c) mandatul ad-hoc este o procedură confidențială, declanșată la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanță, negociază cu creditorii în scopul realizării unei înțelegeri între unul sau mai mulți dintre aceștia și debitor în vederea depășirii stării de dificultate în care se află întreprinderea acestuia din urmă;

d) concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor, pe de o parte, și creditorii care dețin cel puțin două treimi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, pe de altă parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale și de acoperire a creanțelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultății în care se află întreprinderea debitorului.

Art. 4. -

(1) Organele care aplică procedurile prevăzute de prezenta lege sunt instanțele judecătorești, prin judecătorul- sindic sau, după caz, președintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv conciliatorul.

(2) Creditorii participă la procedură în mod individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanței lor, precum și în mod colectiv, în condițiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor și reprezentantul creditorilor.

(3) Debitorul participă la procedură prin reprezentanții săi legali sau convenționali.

Art. 5. -

(1) Tribunalul în jurisdicția căruia se află sediul sau domiciliul profesional al debitorului este competent să soluționeze cererile și pricinile la care se referă prezenta lege.

(2) Cererile și pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competența judecătorului-sindic, desemnat în condițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 6. - Modificări (1)

Curtea de apel este instanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic.

CAPITOLUL II Mandatul ad-hoc

Art. 7. - Reviste (1)

(1) Un debitor poate adresa președintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolvență, autorizați conform legii.

(2) Cererea trebuie să cuprindă o descriere detaliată a motivelor care fac necesară numirea unui mandatar ad-hoc.

Art. 8. -

Cererea este depusă la cabinetul președintelui tribunalului și se înregistrează într-un registru special.

Art. 9. -

(1) După primirea cererii, președintele tribunalului dispune convocarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului și a mandatarului ad-hoc propus.

(2) Procedura se desfășoară în camera de consiliu și se menține confidențială pe toată durata sa.

(3) Confidențialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele și instituțiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.

Art. 10. -

(1) După ascultarea debitorului, dacă se constată că dificultățile întreprinderii debitorului sunt serioase, iar mandatarul ad-hoc propus întrunește condițiile legii pentru exercitarea acestei calități, președintele tribunalului desemnează, prin încheiere irevocabilă, mandatarul ad-hoc propus.

(2) Obiectul mandatului ad-hoc va fi de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înțelegere între debitor și unul sau mai mulți creditori ai săi, în vederea depășirii stării de dificultate în care se află întreprinderea debitorului, salvgardării întreprinderii, păstrării locurilor de muncă și acoperirii creanțelor asupra debitorului.

(3) În scopul realizării obiectului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune ștergeri, reeșalonări sau reduceri parțiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum și orice alte măsuri consideră a fi necesare.

Art. 11. -

Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de către președintele tribunalului, la propunerea debitorului și cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.

Art. 12. - Reviste (1)

(1) Mandatul ad-hoc încetează:

a) prin denunțarea unilaterală a mandatului de către debitor sau de către mandatarul ad-hoc;

b) prin încheierea înțelegerii prevăzute la art. 10 alin. (2);

c) dacă, în termenul prevăzut de art. 10 alin. (2), mandatarul nu a reușit să intermedieze încheierea unei înțelegeri între debitor și creditorii săi.

(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, președintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-hoc, prin încheiere irevocabilă.

CAPITOLUL III Concordatul preventiv

SECȚIUNEA 1 Beneficiarii procedurii

Art. 13. - Jurisprudență

Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, astfel cum este definit la art. 1, cu următoarele excepții:

a) dacă împotriva debitorului s-a pronunțat o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infracțiuni economice; Modificări (1)

b) dacă împotriva debitorului a fost deschisă procedura insolvenței cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;

c) dacă cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv; Jurisprudență

d) dacă debitorul și/sau acționarii/asociații/asociații comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnați definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracțiuni de fals ori infracțiuni prevăzute în Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege;

e) dacă membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras răspunderea în condițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolvență; prevederile lit. b) rămân aplicabile;

f) dacă debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile organelor care aplică procedura și ale participanților la procedură

Art. 14. - Jurisprudență

Judecătorul-sindic are următoarele atribuții în procedura concordatului preventiv:

a) să numească conciliatorul provizoriu;

b) să constate și, dacă este cazul, să omologheze, la cererea conciliatorului, concordatul preventiv;

c) să constate, la cererea oricărui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, îndeplinirea condițiilor cerute pentru a fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;

d) să dispună prin încheiere, în condițiile art. 22, suspendarea provizorie a executărilor silite contra debitorului, în baza proiectului de concordat preventiv formulat de debitor și transmis creditorilor;

e) să judece acțiunile în nulitate a concordatului preventiv;

f) să judece acțiunile în rezoluțiune a concordatului preventiv.

Art. 15. -

(1) Cererile formulate în temeiul prezentei legi se judecă în camera de consiliu, de urgență și cu precădere, părțile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.

(2) Părțile cu sediul în străinătate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, după caz, la domiciliul ori reședința cunoscute ale acestora; în lipsă, citarea se face prin afișare la ușa instanței.

(3) Hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în aplicarea prezentei legi sunt definitive și executorii.

(4) Hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate de părți cu recurs, în termen de 10 zile, care se calculează de la comunicare, pentru absenți, și de la pronunțare, pentru cei prezenți. Modificări (1)

(5) Recursul nu este suspensiv de executare. Modificări (1)

Art. 16. - Jurisprudență, Reviste (1)

Atribuțiile conciliatorului sunt următoarele:

a) întocmește tabloul creditorilor, care include și creditorii contestați sau ale căror creanțe sunt în litigiu, și tabloul creditorilor concordatari;

b) elaborează, împreună cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de concordat și planul de redresare;

c) face demersuri pentru soluționarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor și creditori ori între creditori;

d) solicită judecătorului-sindic constatarea și/sau, după caz, omologarea concordatului preventiv;

e) supraveghează îndeplinirea obligațiilor asumate de către debitor prin concordatul preventiv;

f) informează, de urgență, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către debitor a obligațiilor sale;

g) întocmește și transmite adunării creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activității sale și a debitorului; raportul conciliatorului va conține și opinia acestuia privind existența sau, după caz, inexistența unor motive de rezoluțiune a concordatului preventiv;

h) convoacă adunarea creditorilor concordatari;

i) cere instanței închiderea procedurii concordatului preventiv;

j) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezenta lege, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecătorul-sindic.

Art. 17. -

(1) Onorariul definitiv al conciliatorului se propune prin proiectul de concordat și se stabilește prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.

(2) Onorariul conciliatorului va consta, în funcție de natura obligațiilor acestuia, într-o sumă fixă, o remunerație lunară sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea în vedere natura activității desfășurate de către debitor, precum și complexitatea planului de redresare.

Art. 18. -

(1) Adunarea creditorilor concordatari are următoarele atribuții:

a) aprobă rapoartele conciliatorului privitoare la activitatea debitorului și la îndeplinirea obligațiilor asumate prin concordat;

b) desemnează, cu acordul debitorului, un nou conciliator, dacă este cazul;

c) modifică, dacă este cazul, onorariul conciliatorului, cu acordul debitorului;

d) stabilește, în cazul prevăzut la lit. b), cu acordul debitorului, onorariul noului conciliator;

e) desemnează reprezentantul creditorilor;

f) este titularul acțiunii în rezoluțiune a concordatului preventiv, pe care o exercită prin reprezentantul creditorilor.

(2) În cursul derulării procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocată de conciliator, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentând 10% din valoarea totală a creanțelor concordatare.

(3) Adunarea creditorilor concordatari adoptă hotărâri cu majoritatea, ca valoare, a creanțelor concordatare.

Art. 19. -

(1) Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat și prin corespondență.

(2) Ședința adunării creditorilor concordatari va fi organizată și prezidată de conciliator.

(3) La adunările creditorilor concordatari va fi invitat și debitorul.

SECȚIUNEA a 3-a Deschiderea procedurii și oferta de concordat preventiv

Art. 20. - Jurisprudență

(1) Orice debitor, cu excepția celor prevăzuți la art. 13 lit. a)-f), poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvență, autorizați conform legii. Jurisprudență

(2) Judecătorul-sindic numește conciliatorul provizoriu prin încheiere irevocabilă. Jurisprudență

(3) În termen de 30 de zile de la numirea sa, conciliatorul elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor și oferta de concordat preventiv. Jurisprudență

(4) Oferta de concordat preventiv se notifică de către conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigură posibilitatea verificării recepției ofertei de concordat. Jurisprudență

(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusă în dosarul deschis potrivit alin. (1) și, pentru opozabilitate față de terți, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrată într-un registru special. Despre depunerea și notificarea acesteia se face mențiune în registrul comerțului în care este înregistrat debitorul.

(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde și proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declarația debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum și lista creditorilor cunoscuți, inclusiv cei ale căror creanțe sunt contestate integral sau parțial, cu precizarea cuantumului și a garanțiilor acceptate de debitor.

Art. 21. - Jurisprudență

(1) Proiectul de concordat preventiv trebuie să prezinte, în mod detaliat:

a) situația analitică a activului și a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii;

b) cauzele stării de dificultate financiară și măsurile luate de debitor pentru depășirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv;

c) proiecția evoluției financiar-contabile pe următoarele 6 luni.

(2) Proiectul de concordat preventiv trebuie să includă un plan de redresare, care prevede cel puțin următoarele măsuri:

a) reorganizarea activității debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcționale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare;

b) modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligațional sau de altă natură, înființarea sau desființarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garanții;

c) procentul preconizat de satisfacere a creanțelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementării măsurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune măsuri precum: amânări sau reeșalonări la plata creanțelor contra sa, ștergerea în tot sau în parte a unor creanțe sau numai a dobânzilor ori a penalităților de întârziere, compensări, novații prin schimbare de debitor; pentru obligațiile fiscale de plată propunerile de amânări, ștergeri, eșalonări, reeșalonări și reduceri parțiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat; în această situație este nevoie de acordul expres al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care trebuie exprimat în termen de 30 de zile; în caz contrar, acordul se prezumă; Doctrină (1)

d) termenul-limită pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat nu poate depăși 18 luni de la data încheierii concordatului preventiv. Jurisprudență

(3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobării creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum și remunerația acestuia pentru perioada ulterioară datei încheierii concordatului.

Art. 22. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) În condițiile art. 581 și 582 din Codul de procedură civilă, debitorul poate cere judecătorului-sindic, în baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmăririlor silite. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) Cererea se judecă în camera de consiliu, de urgență și cu precădere, fără citarea părților.

(3) Suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale se menține până la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, după caz, până la respingerea ofertei debitorului de către majoritatea creditorilor. Jurisprudență

SECȚIUNEA a 4-a Încheierea, constatarea și omologarea concordatului preventiv

Art. 23. - Jurisprudență

(1) În vederea exercitării votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe ședințe colective ori individuale de negociere cu creditorii, în prezența conciliatorului propus de debitor.

(2) Inițiativa negocierii poate aparține și unuia sau mai multor creditori, precum și acționarilor semnificativi sau asociaților debitorului.

(3) Perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depăși 30 de zile calendaristice.

Art. 24. - Jurisprudență

(1) Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii votează, în principiu, prin corespondență.

(2) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidă pe adresa debitorului, în termen de maximum 30 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil necondiționat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice condiționare a votului este considerată vot negativ.

(3) În cazuri excepționale, conciliatorul poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.

(4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (2) unul sau mai mulți creditori deținând 10% din valoarea totală a creanțelor solicită convocarea adunării tuturor creditorilor, conciliatorul este obligat să o convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisă creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă, care permit confirmarea primirii.

(5) Concordatul preventiv se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă majoritatea de două treimi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate. Jurisprudență

(6) La aprobarea concordatului nu se ia în calcul în stabilirea majorității prevăzute la alin. (5) votul favorabil al:

a) creditorului persoană juridică care are cel puțin unul dintre acționari/asociați/asociați comanditari sau administratori rudă ori afin până la gradul IV cu acționari/asociați/asociați comanditari și/sau administratori ai debitorului;

b) creditorului persoană juridică în cadrul căruia debitorul și/sau unul dintre acționari/asociați/asociați comanditari sau administratori ai acestuia ori rudele și afinii până la gradul IV ai acestora din urmă dețin calitatea de acționari/asociați/asociați comanditari și/sau administratori;

c) creditorului care sau ai cărui acționari/asociați/asociați comanditari sau administratori au fost condamnați definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracțiuni de fals ori infracțiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege;

d) creditorului care are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 75/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 25. - Jurisprudență

În cazul în care nu se întrunește majoritatea prevăzută la art. 24 alin. (5), debitorul are dreptul ca, după trecerea a minimum 30 de zile, să facă o nouă ofertă de concordat preventiv.

Art. 26. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) După aprobarea concordatului de către creditori potrivit art. 24 alin. (5), conciliatorul solicită judecătorului-sindic să constate concordatul preventiv. Jurisprudență

(2) Judecătorul-sindic constată concordatul preventiv prin încheiere pronunțată în camera de consiliu, de urgență și cu precădere, după ascultarea conciliatorului. Cererea de constatare a concordatului preventiv poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate.

(3) Concordatul preventiv, aprobat de creditori și constatat de judecătorul-sindic prin încheiere, se comunică creditorilor, prin intermediul conciliatorului, și se menționează în registrul comerțului.

Art. 27. -

(1) De la data comunicării hotărârii de constatare a concordatului preventiv se suspendă de drept urmăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a creanțelor acestora contra debitorului.

(2) De la aceeași dată se suspendă de drept față de creditorii semnatari curgerea dobânzilor, a penalităților și a oricăror alte cheltuieli aferente creanțelor.

Art. 28. -

(1) Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuți sau contestați, conciliatorul poate cere judecătorului-sindic omologarea concordatului. Jurisprudență

(2) Pentru omologare, judecătorul-sindic verifică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: Jurisprudență

a) întreprinderea debitorului este în stare de dificultate financiară;

b) valoarea creanțelor contestate și/sau în litigiu nu depășește 20% din masa credală;

c) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezintă cel puțin 80% din valoarea totală a creanțelor. Reviste (2)

(3) Dispunând omologarea, judecătorul-sindic suspendă toate procedurile de executare silită.

(4) La cererea conciliatorului, sub condiția acordării de garanții creditorilor de către debitor, judecătorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scadenței creanței lor, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalități, precum și orice alte cheltuieli aferente creanțelor. Reviste (1)

(5) Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiția respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat și aprobării de către comisia interministerială. Jurisprudență

Art. 29. - Jurisprudență

Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor.

Art. 30. -

(1) Orice creditor care obține un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate să își recupereze creanța prin orice alte modalități prevăzute de lege.

(2) Cererea de aderare se depune la conciliator, care o include în tabelul creditorilor concordatari.

Art. 31. -

(1) În cursul procedurii, debitorul își desfășoară activitatea în limitele afacerii sale obișnuite, în condițiile concordatului preventiv, sub supravegherea conciliatorului. Reviste (1)

(2) Măsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificările creanțelor, profită și codebitorilor, fideiusorilor și terților garanți.

CAPITOLUL IV Închiderea procedurii concordatului preventiv

Art. 32. - Jurisprudență

(1) Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menționării concordatului în registrul comerțului. Jurisprudență

(2) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulității este imprescriptibil și aparține oricărei persoane interesate.

(3) Instanța, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea concordatului preventiv.

Art. 33. -

(1) În situația în care se constată încălcarea gravă de către debitor a obligațiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotărî introducerea acțiunii în rezoluțiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar dacă nu a fost înscris pe ordinea de zi.

(2) În înțelesul alin. (1), reprezintă încălcare gravă a obligațiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv acțiuni precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori în dauna celorlalți, ascunderea sau externalizarea de active în perioada concordatului preventiv, efectuarea de plăți fără contraprestație sau în condiții ruinătoare.

(3) Dacă adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea acțiunii în rezoluțiune, procedura concordatului preventiv se suspendă de drept.

(4) Prin hotărârea de admitere a acțiunii în rezoluțiune, judecătorul-sindic acordă creditorilor daune-interese, în condițiile dreptului comun.

Art. 34. -

(1) Dacă procedura concordatului preventiv se finalizează cu succes, la termenul prevăzut în contract sau anterior acestuia, după caz, judecătorul-sindic va pronunța o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. În acest caz, modificările creanțelor prevăzute în concordatul preventiv rămân irevocabile.

(2) În cazul în care în cursul derulării procedurii, înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2) lit. d), conciliatorul apreciază că este imposibilă realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecătorului-sindic constatarea nereușitei concordatului preventiv și închiderea procedurii.

(3) În cazul în care la expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2) lit. d) nu au fost îndeplinite obligațiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni față de durata inițială.

CAPITOLUL V Dispoziții finale

Art. 35. - Jurisprudență

Măsurile prevăzute de prezenta lege se vor aplica cu respectarea regulilor în materia ajutorului de stat.

Art. 36. -

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DANIELA POPA TEODOR VIOREL MELEȘCANU

București, 10 decembrie 2009.

Nr. 381.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
O scurtă istorie a procedurilor de pre-insolvență în România (Partea a II-a)
Principiul acordării unei șanse debitorilor de redresare eficientă și efectivă a afacerii - art. 4 pct. 2 din Legea nr. 85/2014
Societate aflată în procedura de concordat preventiv. Atribuțiile conciliatorului judiciar. Limite și efecte
Concordat preventiv. Suspendarea provizorie a urmăririi silite pornite de creditoare în dosarul de executare, până la publicarea concordatului preventiv aprobat. Admitere
Doctrină:
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
;
se încarcă...