Ministerul Administrației și Internelor

Metodologia de lucru privind planificarea strategică și planificarea bugetară pe programe în cadrul Ministerului Administrației și Internelor din 23.11.2009

Modificări (1), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 09 decembrie 2009 până la 29 iunie 2014, fiind abrogat prin Ordin 97/2014.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

1. Introducere

Prezenta metodologie își propune să furnizeze un suport tehnic cu privire la derularea activității de planificare strategică și planificare bugetară pe programe la nivelul Ministerului Administrației și Internelor (MAI), astfel încât să se asigure o desfășurare coerentă a acestor activități la nivelul ministerului.

În cadrul acestei metodologii se regăsește o nouă abordare a procesului de elaborare a Planului strategic al MAI, care are drept scop transformarea acestuia într-un real instrument de management pentru factorii de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, care să contribuie la creșterea calității generale a serviciilor de la nivelul ministerului.

Până în prezent, în procesul de elaborare și actualizare a planurilor strategice ale MAI au fost utilizate instrucțiunile și recomandările prezentate în Metodologia de planificare strategică pentru elaborarea componentei de management și a componentei de programare bugetară, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central. Cu toate acestea, au fost evidențiate o serie de probleme, printre care:

neconcordanțe între cele două componente care alcătuiesc Planul strategic al MAI, respectiv o armonizare redusă între direcțiile de activitate structurate prin Componenta de management și dezvoltarea programelor bugetare din cadrul Componentei de programare bugetară;
existența de priorități, probleme și obiective diferite pentru fiecare sector de activitate de la nivelul ministerului (unele dintre acestea sunt atât de diferite încât nu pot fi abordate printr-un singur document strategic);
existența unei neconcordanțe între obiectivele stabilite și indicatorii de performanță definiți în cadrul direcțiilor de activitate ale ministerului (din aceste considerente, un factor de decizie nu poate urmări firul logic existent între obiective - activități - rezultatele propuse și indicatorii de performanță);
dimensiunea mare a Planului strategic al MAI, ceea ce face ca acesta să fie dificil de utilizat de către departamentele de specialitate ale ministerului și de către factorii de decizie;
dificultatea urmăririi și evaluării de către fiecare factor de decizie a rezultatelor propriului sector de activitate, datorită faptului că într-un singur document de planificare sunt tratate toate sectoarele de activitate ale MAI.

Pentru a răspunde acestor probleme, precum și necesității transformării Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 într-un instrument de management pentru factorii de decizie, prezenta metodologie prevede elaborarea la nivelul MAI de planuri strategice sectoriale pe fiecare domeniu de activitate gestionat de minister, urmând ca informațiile fundamentale identificate în acestea să fie reunite de o manieră integrată de către Unitatea de politici publice (UPP) în cadrul Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.

2. Structura planurilor strategice sectoriale elaborate la nivelul MAI

Planurile strategice care vor fi elaborate pentru fiecare domeniu prioritar al MAI, domenii stabilite în anexa D, vor avea următoarea structură:

1. Mandat - declarație care derivă din acte normative, politici guvernamentale, documente de politici publice și care statuează aria sa de competență. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.

2. Viziune - obiectivul general pe termen lung, situația spre care se tinde în respectivul sector de activitate. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.

3. Valori comune - Valorile împărtășite de angajați și management. Dimensiune recomandată: 1 paragraf.

4. Analiza mediului intern - scurtă prezentare coerentă a mediului intern al sectorului de activitate. Se analizează resursele financiare, umane, materiale și tehnice, precum și coerența instituțională într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea analizei SWOT1. Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.

1 Analiza SWOT - presupune strângerea de informații privind sectorul de activitate respectiv și categorizarea lor sub forma: puncte forte (sarcinile realizate de către personalul departamentelor de specialitate, în mod eficient și responsabil; considerentele pe care structurile sectorului respectiv și-au construit reputația în trecut; chestiunile în privința cărora alte instituții publice solicită consultanță); puncte slabe (domeniile în care rezultatele obținute în sectorul de activitate sunt insuficiente); oportunități (direcțiile viitoare profitabile pentru sectorul de activitate prin maximizarea punctelor sale forte și eliminarea punctelor slabe) și amenințări (piedici în buna funcționare a sectorului de activitate). Punctele forte și slabe sunt evidențiate în urma evaluării sectorului de activitate respectiv, iar oportunitățile și amenințările privesc manifestările relației dintre sectorul de activitate și mediul său extern.

5. Analiza mediului extern - se prezintă factorii externi care pot influența dezvoltarea sectorului de activitate respectiv și pot accelera sau împiedica obținerea rezultatelor estimate. Se prezintă într-un format sintetizat. Se recomandă utilizarea metodei PESTLE2. Dimensiune recomandată: maximum 4 pagini.

2 Metoda PESTLE - presupune identificarea diferitelor componente ale mediului extern care influențează și sunt influențate de activitatea sectorului public, precum și caracterizarea relațiilor dintre componentele mediului ambiant extern și sectorul de activitate, prin prisma variabilelor sau a factorilor de natură: politică (sistemul politic intern, sursele de putere și influență); economică (bugetul aprobat, structura, managementul și practicile financiare), socială (cultura instituțională, metode organizaționale și de muncă, natura și gradul de acceptabilitate a serviciilor oferite); tehnologice (echipamentele și tehnicile existente, avantajele și oportunitățile oferite de utilizarea acestora); legislative și de mediu.

6. Priorități pe termen mediu - se prezintă prioritățile pe termen mediu ale respectivului domeniu de activitate, în acord cu Programul de guvernare, alte documente de politici publice sau angajamente instituționale. Numărul acestora este limitat, iar prioritizarea se reflectă în modul de alocare a resurselor. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.

7. Direcția de activitate - se vor detalia următoarele aspecte:

7.1. Situația curentă - se face o scurtă descriere a situației curente în respectivul domeniu de activitate, astfel încât să se obțină o imagină clară asupra acestuia. În acest sens vor fi prezentate:

informații privind starea de fapt a sectorului de activitate supus analizei;
date statistice care să susțină informațiile prezentate;
indicatorii stabiliți (în vederea clarificării cadrului teoretic și conceptual privitor la indicatorii de performanță, se recomandă consultarea informațiilor asociate, descrise în anexa A la prezenta metodologie).

Dimensiunea recomandată: maximum 2 pagini.

7.2. Obiective - se prezintă atât obiectivele generale (sunt în acord cu direcțiile de acțiune corespunzătoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare), cât și obiectivele specifice care revin structurilor de specialitate din respectivul domeniu de activitate pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Obiectivele vor fi formulate SMART. Dimensiunea recomandată: 1 pagină.

7.3. Instituții subordonate - sunt prezentate instituțiile subordonate, în coordonarea sau sub autoritatea ministerului (al căror buget este inclus în bugetul ministerului), precum și rolul acestora pentru atingerea obiectivelor din sectorul de activitate respectiv. Dimensiunea recomandată: maximum 3 pagini.

7.4. Acte normative și documente de politici publice relevante - sunt prezentate actele normative și documentele de politici publice relevante pentru sectorul de activitate. Dimensiunea recomandată: 1 pagină.

7.5. Acte normative și documente de politici publice planificate/ce urmează a fi elaborate - sunt menționate proiectele de acte normative și documente de politici publice care urmează a fi elaborate sau care sunt în proces de elaborare, cu importanță pentru sectorul de activitate. Se va preciza calitatea instituției (inițiator, coinițiator etc.), precum și, dacă este cazul, celelalte instituții responsabile cu elaborarea și termenul estimat pentru aprobarea acestora. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

7.6. Programe bugetare care finanțează domeniul de activitate - se prezintă programul bugetar care finanțează respectivul domeniu de activitate (codul și denumirea programului bugetar, descrierea programului bugetar, procentul din buget alocat respectivului domeniu de activitate). Fiecare program bugetar urmează apoi a fi detaliat conform subpct. 7.6.1-7.6.4. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

7.6.1. Finanțarea programului bugetar - se prezintă datele financiare ale programului, actualizate conform bugetului aprobat pe 2009, și estimări pentru perioada 2010-2013. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

7.6.2. Obiective program bugetar - sunt menționate obiectivele ce urmează a fi atinse prin implementarea programului bugetar. Acestea vor fi în număr limitat, maximum 3 obiective pentru un program. Dimensiune recomandată: jumătate de pagină.

7.6.3. Măsuri de implementare - sunt descrise măsurile concrete de implementare, rolul departamentelor de specialitate și se menționează dacă programul respectiv are un impact transsectorial, implementarea acestuia necesitând susținere și din partea altor instituții publice. Dimensiune recomandată: 2 pagini.

7.6.4. Rezultate și indicatori - sunt prezentate rezultatele politicii și rezultatele acțiunii, precum și indicatorii corespunzători, menționându-se nivelul estimat al acestora. Se recomandă prezentarea acestor date prin utilizarea modelului "fișă indicatori program", prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 158/2008. Dimensiune recomandată: 1 pagină.

8. Monitorizarea planului strategic sectorial - se precizează structura din cadrul sectorului de activitate respectiv competentă să întocmească și să transmită rapoartele de progres solicitate de către UPP, pe baza cărora se vor întocmi rapoartele de monitorizare ale planului strategic sectorial. Rapoartele de progres se vor întocmi pe baza analizei modului de îndeplinire a măsurilor stabilite prin planurile de acțiuni anuale pentru implementarea planului strategic sectorial.

9. Planul de acțiuni pentru implementarea planului strategic sectorial - se va completa macheta prezentată în anexa B la prezenta metodologie.

3. Etapele elaborării planurilor strategice sectoriale în cadrul MAI

În elaborarea fiecărui plan strategic sectorial al MAI vor fi parcurse următoarele etape:

Etapa 1

Se va constitui câte un grup de lucru pentru fiecare domeniu de activitate (care corespund direcțiilor de activitate definite în Planul strategic al MAI). Grupul de lucru va fi compus din reprezentanți ai structurilor aflate sub coordonarea directă a fiecărui secretar de stat și câte un reprezentant al UPP, în vederea colaborării pentru elaborarea planului strategic pe sectorul de activitate respectiv.

Etapa 2

Reprezentanții astfel desemnați pentru fiecare grup de lucru vor realiza analizele sectoriale necesare, vor defini cu claritate obiectivele, activitățile, rezultatele și indicatorii de performanță, în conformitate cu prioritățile stabilite de factorii de decizie. În acest scop este recomandabilă utilizarea următoarelor metode și tehnici de lucru:

analiza SWOT;
arborele problemei;
analiza PESTLE etc.

Etapa 3

În vederea elaborării planurilor strategice sectoriale va exista o legătură directă între grupul de lucru, Direcția generală financiară din cadrul MAI și reprezentanții UPP. O astfel de colaborare între grupul de lucru și Direcția generală financiară va conduce la realizarea unei versiuni preliminare a planurilor strategice sectoriale, printr-o corelare adecvată a obiectivelor propuse cu resursele financiare necesare îndeplinirii acestora.

Etapa 4

Versiunea preliminară a planului strategic sectorial va fi transmisă directorilor structurilor aflate sub coordonarea directă a fiecărui secretar de stat, în vederea analizării și asumării. După obținerea acordului directorilor structurilor de specialitate, planul strategic sectorial va fi transmis de către grupul de lucru către secretarul de stat în responsabilitatea căruia se află sectorul de activitate analizat, pentru aprobare.

Etapa 5

Fiecare secretar de stat, în funcție de domeniul aflat în responsabilitate, va analiza informațiile cuprinse în planul strategic sectorial și va propune, dacă este cazul, eventuale modificări și ajustări pe care le va retransmite grupului de lucru pentru a acționa în consecință. În acest caz, documentul va fi revizuit pe baza recomandărilor formulate de către secretarul de stat, urmând a fi retransmis acestuia în vederea aprobării.

Etapa 6

Fiecare plan strategic sectorial, aprobat de către secretarul de stat care se ocupă de respectivul domeniu de activitate, va fi transmis către UPP, care va integra datele sintetice din planurile strategice sectoriale într-un document unic, respectiv Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.

Etapa 7

Varianta integrată a Planului strategic al MAI, aprobată de fiecare secretar de stat pe propriul domeniu de activitate, va fi transmisă spre informare Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Finanțelor Publice. Cele două instituții vor formula puncte de vedere asupra documentului în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii acestuia. Necomunicarea în termenul precizat a eventualelor observații și propuneri se va interpreta ca un aviz tacit favorabil asupra formei și conținutului Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013.

Etapa 8

Forma integrată finală a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi înaintată ministrului administrației și internelor spre verificare și aprobare finală. Versiunea integrată va include și Planul de acțiuni pentru implementarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013. După aprobare prin ordin al ministrului, Planul strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi publicat pe pagina de internet a ministerului.

Etapa 9

Forma finală a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 va fi supusă unei monitorizări anuale de către UPP, prin utilizarea instrumentului de monitorizare integrată prezentat într-o formă sintetizată în anexa C la prezenta metodologie, sub formă tabelară, reunind ansamblul elementelor esențiale cuprinse în Programul de guvernare și în Planul strategic al MAI.

Rapoartele de monitorizare întocmite de către UPP vor fi prezentate fiecărui secretar de stat, precum și ministrului administrației și internelor.

4. Concluzii

Prin prezenta metodologie UPP și-a propus eficientizarea realizării concertate a obiectivelor sectoriale, prin parcurgerea logică a etapelor ce conduc la elaborarea și gestionarea Planului strategic al MAI. Prin intermediul acestei metodologii se dorește transformarea Planului strategic al MAI într-un instrument real de management pentru factorii de decizie ai fiecărui sector de activitate al ministerului, menit să asigure standardul necesar de calitate a serviciilor la nivelul ministerului.

În partea introductivă a acestei metodologii am evidențiat studiul comparativ între procesul managementului actual de elaborare a Planului strategic al MAI (în baza instrucțiunilor și recomandărilor prezentate în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1.807/2006, respectiv Hotărârii Guvernului nr. 158/2008) și noua viziune a UPP cu privire la ameliorarea modului actual de lucru, având drept finalitate elaborarea Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, prin regruparea informațiilor esențiale cuprinse în planurile strategice ce vor fi elaborate pentru fiecare sector de activitate al ministerului.

Pentru a creiona într-un mod logic și argumentat propunerea noastră, am prezentat în continuare structura planurilor strategice sectoriale elaborate în cadrul MAI, urmată de elaborarea succesiunii logice a etapelor necesare elaborării versiunii integrate a Planului strategic al MAI.

În contextul celor prezentate, rolul UPP constă în asigurarea procesului de coordonare, consultare și monitorizare a versiunii finale integrate a Planului strategic al MAI pentru perioada 2010-2013, contribuind astfel la garantarea calitativă a gestionării armonizate a elementelor fundamentale conținute în planurile strategice sectoriale și în Programul de guvernare.

Pe perioada 2010-2013, UPP va realiza monitorizări anuale ale planurilor strategice sectoriale, urmărind:

stadiul îndeplinirii obiectivelor;
costurile aferente;
rezultatele obținute;
motivele neîndeplinirii obiectivelor;

De asemenea, UPP va formula propuneri de îmbunătățire și o eventuală revizuire a obiectivelor propuse. Rezultatele vor fi prezentate fiecărui factor de decizie, pentru propriul sector de activitate, și ministrului administrației și internelor, în forma integrată.

Valoarea adăugată a prezentei metodologii constă pe de o parte în avantajul corelării logice a obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare cu bugetele aferente acestora, iar pe de altă parte prin armonizarea integrată a elementelor esențiale cuprinse în planurile strategice sectoriale (obiective, activități, rezultate, indicatori, buget, termene, responsabili) în Planul strategic al MAI. Varianta propusă mai prezintă și avantajul major al utilizării unui instrument de monitorizare convivial, ce permite monitorizarea globală anuală a ansamblului elementelor conținute în documentul integrat.

ANEXA A

INDICATORI DE PERFORMANȚĂ

Definiție

Indicatorii de performanță reprezintă etaloane de măsură care permit examinarea și indicarea viabilității strategiei de performanță, în vederea realizării obiectivelor precise ce decurg din aceasta. Indicatorii rezumă o informație simplă și clară, plecând de la sisteme complexe.

Indicatorii oferă o informație specifică măsurată la un moment precis; aceștia oferă imaginea evoluției și anticipării performanței unei organizații.

Indicatorii de performanță permit măsurarea performanței pentru fiecare acțiune întreprinsă, în vederea atingerii unui obiectiv propus. Sunt deci date cantitative, care măsoară eficiența sau eficacitatea unei acțiuni precise.

Scopul alegerii și utilizării indicatorilor de performanță

O organizație nu poate ameliora efectiv decât ceea ce poate măsura și compara.

Sunt 5 motive pentru care trebuie măsurată performanța:

reduce incertitudinea;
stabilizează informația;
facilitează comunicarea;
dinamizează capacitatea de reflectare (gândirea);
contribuie la o mai bună stăpânire (controlare) a riscului.

Importanța măsurării performanțelor

Este parte componentă a strategiei instituției și permite evaluarea gradului de implementare a acesteia.
Măsurarea performanței permite dirijarea/coordonarea implementării strategiei instituției.
Contribuie la luarea deciziilor pe baza faptelor (rezultatelor evidente).
Clasifică probleme existente: acolo unde este nevoie de îmbunătățire și dacă activitățile clasificate au contribuit la îmbunătățire.

Clase de indicatori

indicatori de intrare (input);
indicatori de ieșire (output);
indicatori de proces;
indicatori de valoare adăugată.

Măsurarea performanțelor va permite coordonarea implementării, precum și oferirea informației obiective conducerii pentru adoptarea deciziilor corecte pe anumite direcții de activitate. De asemenea, metoda nouă de lucru facilitează procesul de identificare a problemelor existente și a sectoarelor unde este nevoie de intervenții privind ameliorarea situației, precum și de apreciere în ce măsură activitățile planificate și-au atins scopul.

Exemple de indicatori de performanță

Exemplul nr. 1: Implementarea de proiecte cu finanțare comunitară în domeniul reformei administrației publice

Obiectiv de performanță: Implementarea unui număr cât mai mare de proiecte cu finanțare comunitară în domeniul administrației publice, ca urmare a acceptării cererii de finanțare

Indicator de performanță: Numărul de cereri de finanțare acceptate din totalul celor prezentate spre aprobare, de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (6 luni, 1 an).

Acest indicator este pertinent, deci măsurabil, întrucât permite cuantificarea numărului de cereri de finanțare depuse și a celor aprobate, precum și a raportului dintre cele aprobate și cele depuse (acest raport reprezintă un indice al calității și pertinenței proiectelor cu finanțare comunitară, deci un indice al performanței pe această direcție). Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis și de calitate, care permite măsurarea performanței cu privire la calitatea proiectelor depuse spre finanțare din fondurile structurale. Măsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadă la alta și deci evoluția performanței în timp pe direcția obiectivului propus.

Rezultatul măsurabil va permite stabilirea performanței proiectelor prezentate spre finanțare comunitară, prin cuantificarea proiectelor acceptate din totalul proiectelor prezentate (în %) în perioada respectivă, propusă pentru măsurare.

Rezultatul astfel obținut poate fi comparat de la o perioada la alta, monitorizând astfel evoluția (progresul sau regresul) înregistrată cu privire la acceptarea cererilor de finanțare comunitară.

Exemplul nr. 2: Procesul de simplificare administrativă în cazul accidentelor rutiere

Obiectiv de simplificare administrativă: Îmbunătățirea cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere prin introducerea constatului amiabil și transferul soluționării tamponărilor ușoare de la poliția rutieră către societățile de asigurări.

Obiectiv de performanță: Impactul introducerii constatului amiabil și a transferului tamponărilor ușoare de la poliția rutieră către societățile de asigurări asupra simplificării administrative a cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere. Cu alte cuvinte, acest obiectiv poate fi simplificat la formularea următoare: reducerea cazurilor de tamponări ușoare înregistrate la poliția rutieră, ca urmare a introducerii constatului amiabil și a transferului tamponărilor ușoare de la poliția rutieră către societățile de asigurări.

Indicator de performanță propus: Numărul (procentajul) cazurilor de tamponare ușoară înregistrate de către poliția rutieră din totalul acestora, identificate de-a lungul unei perioade de timp bine determinate (de exemplu: 6 luni, 1 an).

Acest indicator este pertinent, deci măsurabil, întrucât permite cuantificarea numărului total de cazuri de tamponare ușoară, precum și a celor înregistrate de către poliția rutieră, ca urmare a introducerii constatului amiabil și a transferului tamponărilor ușoare de la poliția rutieră către societățile de asigurări.

Indicatorul este asociat obiectivului propus, fiind un instrument precis și de calitate, care permite măsurarea performanței cu privire la eficacitatea introducerii constatului amiabil și a transferului tamponărilor ușoare de la poliția rutieră către societățile de asigurări. Mai precis, acest indicator permite măsurarea cu precizie relativă a impactului introducerii constatului amiabil și a transferului tamponărilor ușoare asupra simplificării cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.

Măsurarea se va face la intervale de timp bine determinate, ceea ce permite compararea rezultatelor înregistrate de la o perioadă la alta și deci evoluția performanței în timp, pe direcția obiectivului propus.

Rezultatul astfel obținut poate fi comparat de la o perioada la alta, monitorizând astfel evoluția (progresul sau regresul) înregistrată cu privire la reducerea sau creșterea cazurilor de tamponări ușoare înregistrate la poliția rutieră. În egală măsură, indicatorul de performanță ales permite compararea rezultatelor înregistrate la nivel național cu cele înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene, în urma implementării constatului amiabil și a transferului tamponărilor ușoare, din perspectiva simplificării cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere.

Recomandări

Numărul indicatorilor, ca și al obiectivelor trebuie să fie limitat (în medie 2 indicatori asociați fiecărui obiectiv).
Pentru fiecare indicator vor fi afișate o valoare anuală a activității, precum și o țintă pe termen mediu (de exemplu: 1-5 ani).

Indicatori de performanță minimali

Prin același document se pot stabili și indicatorii de performanță minimali pe care trebuie să îi atingă/măsoare unitatea pentru ca activitatea să fie considerată bună.

Exemple de indicatori de performanță

Reducerea timpului de intervenție la evenimente care aduc atingere ordinii și liniștii publice
Creșterea cu 3% a procentului de identificare în cauzele penale cu autori necunoscuți
Reducerea cu 5% a numărului infracțiunilor comise cu violență la nivelul județului
Creșterea cu 5% a procentului de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat, prin comiterea infracțiunilor economico-financiare
Reducerea cu 3% a accidentelor de circulație și a consecințelor acestora
Reducerea braconajului piscicol și forestier pe teritoriul județului
Reducerea timpului de soluționare a anchetelor
Apărarea patrimoniului privat și public
Reducerea cu 5% a furturilor din locuințe, societăți comerciale și de autoturisme;
Reducerea infracțiunilor stradale cu 3% și reducerea infracțiunilor de mare violență cu 5%.

ANEXA B

PLANUL DE ACȚIUNI
pentru implementarea Planului strategic sectorial
pentru perioada 2010-2013

Capitol nr. (descriere)

Obiective generale Obiective specifice Activităţi Indicatori de performanţă Estimare bugetară Termen Structuri responsabile

- Model de aplicație -

Capitolul nr. 22 - REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Obiective generale Obiective specifice Activităţi Indicatori de performanţă Estimare bugetară Termen Structuri responsabile
Continuarea reformei în administraţia publică Descentralizarea administrativă Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice Aplicarea unor reglementări care să permită gestionarea descentralizării într-o manieră transparentă şi stabilă Descrierea indicatorilor de performanţă măsurabili stabiliţi pentru realizarea activităţii (pot fi identificaţi unul sau mai mulţi indicatori pentru o singură activitate) Bugetul estimat pentru fiecare dintre activităţile propuse Data-limită propusă pentru îndeplinirea activităţilor propuse Prezentarea structurilor responsabile pentru îndeplinirea activităţilor stabilite (de exemplu: UCRAP, UPP, DGAERI etc.)

GHID DE COMPLETARE A MACHETEI

1. Conținutul documentului

Documentul tabelar conține 7 coloane (fără cea referitoare la estimarea bugetară), dispuse în formă logică, conținând următoarele rubrici: obiective, obiective specifice, activități, indicatori de performanță, termen și structuri responsabile. Există o corelație logică între Programul de guvernare și elementele acestui document tabelar. Astfel, direcțiile de acțiune stabilite prin Programul de guvernare 2009-2012 vor servi drept cadru de referință în stabilirea și descrierea obiectivelor din coloana nr. 1 a acestui document. La rândul lor, obiectivele din coloana nr. 1 servesc drept criteriu de bază în stabilirea obiectivelor specifice domeniului de activitate respectiv și în descrierea activităților ce urmează a fi întreprinse în vederea atingerii obiectivelor propuse.

2. Descrierea conținutului fiecărei rubrici a tabelului

Obiective generale - sunt în acord cu direcțiile de acțiune corespunzătoare obiectivelor sectoriale desprinse din Programul de guvernare 2009-2012. Fiecare obiectiv general va răspunde la întrebarea "Ce trebuie să realizăm pe acest sector de activitateș". Fiecărui obiectiv general îi poate fi asociat unul sau mai multe obiective specifice.
Obiective specifice - reprezintă obiectivele urmărite de fiecare dintre structurile de specialitate din respectivul domeniu de activitate, pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor generale. Aceste obiective vor trebui să răspundă întrebării "Ce ne propunem să realizăm în vederea atingerii obiectivelor generaleș".
Activități - reprezintă descrierea manierei concrete în care se va acționa în vederea atingerii obiectivului propus. Mai exact, coloana "Activități" va cuprinde una sau mai multe maniere concrete prin care se va acționa în vederea atingerii obiectivului stabilit. Activitățile vor răspunde la întrebarea "Ce facem în mod concret în sensul atingerii obiectivului propusș".
Indicatorii de performanță - reprezintă un instrument de măsurare a performanței activităților întreprinse, care permite cuantificarea gradul de realizare a obiectivului propus. Mai exact, indicatorii de performanță permit măsurarea impactului acțiunilor întreprinse în vederea atingerii obiectivului propus asociat acestora. Un indicator de performanță răspunde la întrebarea "În ce măsură sau în ce proporție am putut realiza ceea ce ne-am propusș".
Termen - reprezintă data la care este estimată îndeplinirea activităților propuse.
Structuri responsabile - vor fi prezentate structurile responsabile de îndeplinirea obiectivelor și activităților întreprinse în acest sens și măsurate prin intermediul indicatorilor de performanță aleși pe criteriul pertinenței.

ANEXA C

INSTRUMENT DE MONITORIZARE INTEGRATĂ
utilizat de Unitatea de politici publice pentru gestiunea
centralizată asigurată de UPP

Capitol nr.

Obiective generale Obiective specifice Activităţi Indicatori de performanţă Monitorizare intermediară/Rezultate intermediare (periodice)* Monitorizare finală Buget Termen Structuri responsabile
Rezultat intermediar i** Rezultat intermediar i** Rezultat final înregistrat Buget estimat Buget alocat

* Se va completa doar în cazul în care activitatea este complexă și se derulează pe o perioadă mai mare.

** i = 1...N, in funcție de gradul de complexitate și durata activității (numărul de coloane asociate monitorizării intermediar e variază în funcție de complexitatea și perioada de desfășurare a activității propuse).

- Model de aplicație intern -

Capitolul nr. 22 - REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Obiective generale Obiective specifice Activităţi Indicatori de performanţă Monitorizare intermediară/Rezultate intermediare (periodice)* Monitorizare finală Buget Termen Structuri responsabile
Rezultat intermediar i** Rezultat intermediar i** Rezultat final înregistrat Buget estimat Buget alocat
Continuarea reformei în administraţia publică Descentralizarea administrativă Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice Aplicarea unor reglementări care să permită gestionarea descentralizării într-un mod transparent şi stabil Descrierea indicatorilor de performanţă stabiliţi pentru realizarea activităţii (pot fi identificaţi unul sau mai mulţi indicatori pentru o singură activitate) Introducerea rezultatelor parţiale obţinute prin intermediul indicatorilor de performanţă stabiliţi (lunar, trimestrial, semestrial) Introducerea rezultatelor secundare obţinute prin intermediul indicatorilor de performanţă stabiliţi (lunar, trimestrial, semestrial) Introducerea rezultatelor finale înregistrate la finele perioadei de monitorizare Bugetul estimat pentru fiecare dintre activităţile propuse Bugetul alocat pentru fiecare dintre activităţile propuse Data-limită propusă pentru îndeplinirea activităţilor propuse Prezentarea structurilor responsabile pentru îndeplinirea activităţilor stabilite (de exemplu: UCRAP, UPP, DGAERI etc.)
NOTĂ: Aceste coloane vor fi completate cu datele furnizate periodic de structura competentă, pe fiecare sector de activitate al ministerului, să întocmească rapoartele de progres privind activităţile asumate.

ANEXA D

PLAN STRATEGIC AL MAI
pentru perioada 2010-2013
DIRECȚII DE ACTIVITATE

Direcţia de activitate Reforma administraţiei publice Instituţia prefectului şi servicii deconcentrate Comunităţi locale Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului Schengen şi cooperare europeană Prevenire şi combatere, corupţie, protecţie internă control şi audit intern Suport
Structuri responsabile
1. Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice Direcţia pentru relaţiile cu instituţiile prefectului Direcţia pentru comunităţi locale, zone asistate, ajutor de stat şi parteneriat cu structurile asociative Direcţia generală management operaţional Direcţia Schengen Direcţia generală control şi audit intern Direcţia juridică
2. Direcţia pentru dezvoltarea capacităţii administrative Direcţia pentru serviciile publice deconcentrate Direcţia pentru servicii de interes general, investiţii şi dezvoltare locală Inspectoratul General al Poliţiei Române Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale Direcţia generală anticorupţie Direcţia generală financiară
3. Direcţia pentru politici fiscale şi bugetare locale Instituţia Prefectului (42) Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice Inspectoratul General al Jandarmeriei Române Direcţia generală de informaţii şi protecţie internă Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei
4. Unitatea de politici publice Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Direcţia medicală
5. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici Direcţia generală de paşapoarte Inspectoratul General de Aviaţie al MAI Direcţia logistică
6. Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Direcţia informare şi relaţii publice
7. Oficiul Român pentru Imigrări Secretariatul General
8. Direcţia pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date Direcţia generală resurse umane
9. Direcţia economico- administrativă
10. Centrul Informatic Naţional al MAI (e-administraţie)
11. Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"
12. Arhivele Naţionale
13. Club Sportiv "Dinamo" Bucureşti
14. Societatea Comercială "Comicex" - S.A.
15. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...