Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 1234/2009 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 04 decembrie 2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Constantin Badea în Dosarul nr. 13.907/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, asistat de avocat. Lipsește partea Ministerul Apărării, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției arată că prevederile legii referitoare la acordarea pensiei suplimentare ar trebui să se aplice în mod egal tuturor celor care au contribuit la fondul de pensie suplimentară, fără a se stabili un plafon care face ca persoanele care au o vechime în muncă mai mare să nu mai poată beneficia de dreptul amintit.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații egale, fără privilegii ori discriminări.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 13.907/3/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Constantin Badea cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect cererea de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, arată că, până la modificarea Legii nr. 164/2001 prin art. I pct. 8 și 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 14/2008, pensia militară avea trei componente: pensia de serviciu, sporul procentual de 9% pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, acordat conform art. 78 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, și sporul procentual de 20% stabilit potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995. După modificarea dispozițiilor art. 25 și art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, actualizarea pensiei se raportează la condițiile prevăzute de art. 22-25 și art. 33 din aceeași lege, incluzând și prevederile art. 78 alin. (1) referitoare la pensia suplimentară. Prin urmare, efectul juridic al acestor modificări ale textului criticat este că, pentru cadrele militare care au o vechime calculată de peste 42 de ani, sporul pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu se mai ia în calcul la stabilirea pensiei militare. Astfel, se creează o inegalitate între persoanele care au o vechime mai mare de 42 de ani, cărora nu li se mai ia în calcul și sporul pentru pensia suplimentară, și persoanele care au o vechime mai mică de 42 de ani și care beneficiază de luarea în calcul la actualizarea pensiei de acest spor.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, stabilirea unor plafoane maximale pentru toate pensiile militare de stat se aplică uniform, pentru toți pensionarii, neputându-se susține astfel că există categorii discriminate.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că art. 25 din Legea nr. 164/2001 enunță doar principiul general valabil potrivit căruia pensia militară de stat nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea sau actualizarea pensiei. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 sunt cuprinse în secțiunea privind "Actualizarea pensiilor". Legiuitorul este în drept să modifice și să completeze reglementările legale referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că resursele financiare existente permit anumite modificări, fără ca prin aceste modificări să se încalce dispozițiile art. 16 din Constituție. Astfel, recalcularea pensiei se face, fără nicio discriminare, pentru toate persoanele aflate în această situație. În egală măsură, stabilirea prin lege a unor plafoane maximale este atributul exclusiv al legiuitorului. De vreme ce principiul stabilirii unor plafoane maximale se aplică deopotrivă tuturor beneficiarilor pensiilor militare de stat, nu se poate susține încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, acestea aplicându-se în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Astfel, plafonarea pensiei la nivelul bazei de calcul avută în vedere la stabilirea sau actualizarea acesteia se aplică tuturor categoriilor de pensionari, beneficiari ai pensiei militare de stat. Totodată, legiuitorul este în drept să modifice și să completeze reglementările legale referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că resursele financiare existente permit anumite modificări, fără ca prin aceste modificări să se încalce dispozițiile art. 16 din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 25 și art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, așa cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 29 iunie 2007 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 14/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 19 februarie 2008.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 25: "Pensia militară de stat stabilită și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei."

- Art. 48 alin. (1) lit. a):

"

Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:

a) ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime/salariul de bază al funcției îndeplinite/indemnizația lunară ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției maxime avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 22-25, 33 și art. 78 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei."

Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii ori discriminări.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției vizează existența unui plafon de acordare a pensiei, plafon care include și sporul pentru pensia suplimentară. Întrucât, prin calculul dreptului la pensie cuvenit pentru vechimea în muncă realizată a fost atins plafonul prevăzut de art. 25 din Legea nr. 164/2001, astfel că nu a mai putut fi acordat și sporul pentru pensia suplimentară, autorul excepției se consideră discriminat în raport cu persoanele care au realizat o vechime în muncă mai mică, dar cărora, cu prilejul actualizării pensiei, li se acordă și sporul pentru pensie suplimentară.

Față de aceste susțineri, Curtea reține că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.

Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Constantin Badea în Dosarul nr. 13.907/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...