Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Infracțiunea - Unitatea și pluralitatea de infracțiuni -
Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe

Art. 35. - Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (3)

(1) Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Puneri în aplicare (1), Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare (1), Respingeri de neconstituționalitate (7), Jurisprudență, Reviste (63), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

(2) Infracțiunea este complexă când în conținutul său intră, ca element constitutiv sau ca element circumstanțial agravant, o acțiune sau o inacțiune care constituie prin ea însăși o faptă prevăzută de legea penală. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Avem același subiect pasiv sau mai multe subiecte pasive în cazul infracțiunii continuate? - Mădălina Moceanu
Prin Decizia nr. 368/30.05.2017 (decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 566/17.07.2017) CCR a admis excepția de neconstituționalitate referitor la sintagma "și împotriva aceluiași subiect pasiv" din cuprinsul dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal.
Potrivit dispozițiilor art.147 alin.4 din Constituție, „(...)De la data publicării, deciziile (CCR) sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. O primă diferență pe care o remarcăm față de reglementarea anterioară este aceea care privește însăși denumirea capitolului pe care îl deschide. Astfel, dacă în C. pen. din 1968 acest capitol era denumit „Pluralitatea de infracțiuni” (deși în conținutul său erau reglementate și formele unității de infracțiuni), în noul C. pen. denumirea a fost schimbată, în mod firesc, în „Unitatea și pluralitatea de infracțiuni”. [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Precedent legislativ și situații tranzitorii. Codul penal anterior prevedea instituția unității de infracțiune în dispozițiile art. 41 alin. (2), într-un conținut relativ asemănător cu cel din noua lege. Modificările aduse în această materie sunt prezentate succint în chiar Expunerea de motive anoului Cod penal. 
    Astfel, oprimă modificare, de altfel cea mai importantă, se referă la definiția legală ainfracțiunii continuate și constă în introducerea unei noi condiții de existență, aceea aunității de subiect pasiv. Potrivit dispoziției interpretative cuprinse în art. 238 din Legea nr. 187/2012, „în aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen.., condiția unității subiectului pasiv se consideră îndeplinită și atunci când: a) bunurile ce constituie obiectul infracțiunii se află în coproprietatea mai multor persoane; b) infracțiunea aadus atingere unor subiecți pasivi secundari diferiți, dar subiectul pasiv principal este unic”. [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Unitatea infracțională se poate prezenta sub forma unității naturale (infracțiune simplă, continuă; controverse în privința infracțiunii deviate) sau a unității legale (infracțiune continuată, infracțiune complexă, infracțiune de obicei, infracțiune progresivă). Infracțiunile din sfera unității naturale, precum și infracțiunea progre­sivă și infracțiunea de obicei se regăsesc precizate în doctrina penală în raport de unele norme de incriminare și se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege, nefăcând obiectul unor reglementări exprese la nivelul părții generale a noului Cod penal, cu unele excepții incidentale [precum situația de la art. 154 alin. (2) și (3) NCP]. [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
   b) Infracțiunile continuate se caracterizează [conform art. 35 alin. (1) C. pen.] prin săvârșirea la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, de acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Este vorba despre executarea "în rate" a aceleiași infracțiuni. De pildă, cineva s-a hotărât să sustragă în mod eșalonat, timp de mai multe zile, bunuri aflate într-un depozit. În asemenea situații, va exista o infracțiune continuată de furt dacă făptuitorul, acționând în baza aceleiași rezoluții, a comis sustrageri repetate, pe care le-a întrevăzut global când a luat hotărârea de a comite fapta. Infracțiunea se va epuiza când făptuitorul nu mai comite niciun act component al activității infracționale(556). [ Mai mult... ] 

.....
    A. Noțiune. Există unitate legală de infracțiune atunci când activitatea desfășurată de făptuitor, deși are aparența că întrunește trăsăturile unei pluralități de conținuturi de incriminare, prin voința legiuitorului, este socotită că reprezintă o infracțiune unică. 
    Așa cum s-a arătat mai sus, construcția juridică a unității legale de infracțiune nu este rezultatul unei voințe arbitrare a legiuitorului, fiecare formă de unitate legală este expresia, pe plan juridic, a unei legături obiective și subiective existente între acțiunile sau rezultatele respective, precum și a unui pericol social distinct al ansamblului astfel constituit, în raport cu gradul de pericol social propriu fiecărei fapte componente în parte. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Constrângerea morală
Excesul neimputabil
Minoritatea făptuitorului
Iresponsabilitatea
Intoxicația
Eroarea
Cazul fortuit
Tentativa
Pedepsirea tentativei
Desistarea și împiedicarea producerii rezultatului
Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe
Pedeapsa pentru infracțiunea continuată și infracțiunea complexă
Recalcularea pedepsei pentru infracțiunea continuată sau complexă
Concursul de infracțiuni
Pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni
Contopirea pedepselor pentru infracțiuni concurente
Recidiva
Condamnări care nu atrag starea de recidivă
Pedeapsa în caz de recidivă
Pluralitatea intermediară
Pedepsele complementare, pedepsele accesorii și măsurile de siguranță în caz de pluralitate de infracțiuni
Reviste:
Unitate sau pluralitate infracțională în noul Cod penal. Sporul obligatoriu de pedeapsă - un rău necesar sau o gravă eroare?
Constituirea unui grup infracțional organizat
Delapidare. Asociație de proprietari. Lipsa în gestiune. Lipsa dovedirii elementului material
Recurs în casație. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. Denunțare calomnioasă. Inducerea în eroare a organelor judiciare
Șantaj. Lipsa laturii subiective. Existența infracțiunii de amenințare/Blackmail. Lack of subjective part. Existence of the crime of threat
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Unele probleme identificate în materia reglementării pluralității de infracțiuni
Frauda informatică (art. 249 noul C. pen.)
Delimitarea infracțiunii simple de alte infracțiuni
Doctrină:
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare:
Decizia nr. 368/2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) și ale art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal
;
se încarcă...