Trăsăturile esențiale ale infracțiunii | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Infracțiunea - Dispoziții generale -
Trăsăturile esențiale ale infracțiunii

Art. 15. - Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (4)

(1) Infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o. Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (1)

(2) Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale. Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. Deși cele mai multe dintre Codurile penale europene nu cuprind o definiție generală a infracțiunii (F. Streteanu, Proiectul noului Cod penal și reconfigurarea teoriei infracțiunii în dreptul penal român, în C.D.P. nr. 2/2009, p. 51), fidel tradiției, legiuitorul român a optat pentru definirea acesteia [dintre Codurile penale care cuprindeau definiții generale ale infracțiunii, menționăm aici pe cele din țările foste comuniste, respectiv Codul penal bulgar (art. 3), Codul penal albanez (art. 2), Codul penal ungar (art. 3) etc. Printre Codurile penale recente, care cuprind o definiție generală a infracțiunii se numără Codul penal spaniol (intrat în vigoare în 1995). Potrivit art. 10 C. pen.. spaniol: „sunt considerate delicte sau culpe acțiunile sau omisiunile frauduloase sau imprudente pedepsite de lege”]. [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Precedent legislativ. Elemente de drept comparat. Textul are corespondent în art. 17 C. pen. din 1969 și păstrează aceeași structură de reglementare: definiția conceptului de infracțiune, în primul alineat, respectiv enunțarea principiului potrivit căruia infracțiunea este cauza și temeiul răspunderii penale, în alineatul al doilea. Astfel, art. 15 alin. (1), definind conceptul de infracțiune, stabilește trăsăturile esențiale ale acesteia care, conform enumerării conținute de text, sunt prevederea faptei în legea penală, vinovăția, caracterul nejustificat și caracterul imputabil, trăsături care sunt parțial diferite de cele stabilite de Codul penal din 1969 (art. 17). Au fost menținute prevederea faptei de legea penală și săvârșirea cu vinovăție, dar s-a renunțat la pericolul social; totodată, s-au adăugat două trăsături esențiale noi, respectiv caracterul nejustificat și cel imputabil al faptei. Vinovăția, deși apare în enumerarea trăsăturilor esențiale ale infracțiunii, potrivit Expunerii de motive (pct. 2.4 și 2.5), nu reprezintă otrăsătură distinctă ainfracțiunii, ci un element al prevederii faptei de către legea penală. În acest context, au fost exprimate opinii doctrinare diferite cu privire la trăsăturile generale/esențiale ale infracțiunii. [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
    Potrivit dispozițiilor art. 15 C. pen. în vigoare, caracterul nejustificat al faptei constituie o condiție de existență a infracțiunii, alături de celelalte trăsături (fapta să fie prevăzută de legea penală, fapta să fie comisă cu vinovăție, fapta să fie imputabilă persoanei care a săvârșit-o). 
    Caracterul nejustificat al faptei sau caracterul ilicit al acesteia are în vedere împrejurarea că nu orice faptă concret săvârșită și care corespunde modelului legal descris de norma de incriminare, atât sub aspectul elementelor obiective, cât și al celor subiective, constituie prin ea însăși o infracțiune, atâta vreme cât prin voința legii acea faptă este declarată ca permisă de ordinea juridică. De exemplu, este justificată și, în consecință, nu constituie infracțiune fapta de vătămare corporală săvârșită în legitimă apărare împotriva agresorului, pentru a-l neutraliza, iar apărarea este proporțională cu atacul; tot astfel, nu constituie infracțiune, fiind considerată ca justificată, fapta de recoltare de sânge de la o persoană cu consimțământul acesteia [potrivit art. 40 lit. b) din Legea nr. 282/2005(287), constituie infracțiune recoltarea de sânge de la o persoană fără consimțământul acesteia]. [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Textul legal stabilește noua definiție a infracțiunii [alin. (1)] și exprimă un prin­cipiu fundamental al materiei [alin. (2)]. La prima vedere, se menține același model de reglementare oferit de Codul penal din 1969, corespunzător definiției din art. 17 alin. (1), remarcând, pe de o parte, schimbarea majoră de optică în ceea ce privește definiția și, pe de altă parte, poziția constantă adoptată cu privire la principiul consacrat [preluat din art. 17 alin. (2) CP 1969]. [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
    Potrivit dispozițiilor art. 15 C. pen. în vigoare, caracterul nejustificat al faptei constituie o condiție de existență a infracțiunii, alături de celelalte trăsături (fapta să fie prevăzută de legea penală, fapta să fie comisă cu vinovăție, fapta să fie imputabilă persoanei care a săvârșit-o). 
    Caracterul nejustificat al faptei sau caracterul ilicit al acesteia are în vedere împrejurarea că nu orice faptă concret săvârșită și care corespunde modelului legal descris de norma de incriminare, atât sub aspectul elementelor obiective, cât și al celor subiective, constituie prin ea însăși o infracțiune, atâta vreme cât prin voința legii acea faptă este declarată ca permisă de ordinea juridică. De exemplu, este justificată și, în consecință, nu constituie infracțiune fapta de vătămare corporală săvârșită în legitimă apărare împotriva agresorului, pentru a-l neutraliza, iar apărarea este proporțională cu atacul; tot astfel, nu constituie infracțiune, fiind considerată ca justificată, fapta de recoltare de sânge de la o persoană cu consimțământul acesteia [potrivit art. 40 lit. b) din Legea nr. 282/2005(287), constituie infracțiune recoltarea de sânge de la o persoană fără consimțământul acesteia]. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Legalitatea incriminării
Legalitatea sancțiunilor de drept penal
Trăsăturile esențiale ale infracțiunii
Vinovăția
Săvârșirea infracțiunii comisive prin omisiune
Dispoziții generale
Legitima apărare
Starea de necesitate
Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații
Consimțământul persoanei vătămate
Dispoziții generale
Constrângerea fizică
Constrângerea morală
Reviste:
Considerații privitoare la modificarea art. 305 din Codul de procedură penală
Răspunderea penală a funcționarilor publici
Condițiile exercitării acțiunii civile în procesul penal
ÎCCJ a motivat decizia sa referitor la condiția tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale
Condițiile dispunerii renunțării la aplicarea pedepsei (I)
Infracțiunea comisivă și infracțiunea omisivă
Măsuri educative privative de libertate aplicate minorului. Prevederile noului Cod penal
Lipsa de temei a acțiunii penale. Cazuri
Problema identificării elementului subiectiv în cazul răspunderii penale a persoanei juridice. Aspecte teoretice și practice
Coerența legislației penale sub semnul întrebării
Doctrină:
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
;
se încarcă...