Realitatea legii penale | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Aplicarea legii penale - Aplicarea legii penale în spațiu -
Realitatea legii penale

Art. 10. - Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (4)

(1) Legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean străin sau o persoană fără cetățenie, contra statului român, contra unui cetățean român ori a unei persoane juridice române. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) Punerea în mișcare a acțiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și numai dacă fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul căruia s-a comis. Jurisprudență, Reviste (1)

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. În cazul principiului realității legii penale române, comparativ cu vechea reglementare, legiuitorul a extins domeniul de incidență al acestuia, incluzând orice infracțiuni comise în străinătate contra statului român, a unui cetățean român sau a unei persoane juridice române. Rațiunea unei atare extinderi rezidă în aceea că legiuitorul a urmărit să excludă cazurile în care s-ar impune aplicarea legii penale române, dar aceasta nu este posibilă din cauza neîncadrării infracțiunii în categoriile restrictive reglementate de legea în vigoare. Pot fi date ca exemple infracțiunile de criminalitate organizată, comise în străinătate contra unui cetățean român ori contra statului român, fără a viza însă viața sau integritatea corporală a cetățeanului ori securitatea națională. [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Precedent legislativ și situații tranzitorii. Principiul realității sau al protecției reale (cetățeniei pasive) conține regula conform căreia legea penală a unui stat trebuie să se aplice totdeauna față de cei care au săvârșit în străinătate infracțiuni contra statului respectiv ori contra cetățenilor acestuia sau a unei persoane juridice a statului respectiv. Spre deosebire de Codul penal din 1969 (art. 5), Codul penal actual nu mai restricționează aplicarea legii penale române la anumite categorii de infracțiuni (contra siguranței unui cetățean român, contra vieții unui cetățean român, ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrității corporale sau sănătății unui cetățean român). Codul actual se referă doar la calitatea subiectului pasiv, orice faptă îndreptată împotriva statului român, contra unui cetățean român ori a unei persoane juridice române putând atrage aplicarea legii penale române. [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
    A. Noțiune și justificare. Principiul realității legii penale este reglementat înart. 10 alin. (1) C. pen. în vigoare, în care se prevede: "Legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean străin sau o persoană fără cetățenie, contra statului român, contra unui cetățean român ori a unei persoane juridice române". 
    Spre deosebire de principiul personalității, care determină incidența legii penale române pentru infracțiunile săvârșite în afara teritoriului în considerarea calității subiectului activ al infracțiunii, principiul realității legii penale determină aplicarea legii penale române infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului în considerarea subiectului pasiv. În acest fel, legiuitorul urmărește să protejeze, să ocrotească statul român, cetățeanul român sau persoana juridică română împotriva infracțiunilor săvârșite de cetățeni străini în afara țării. Conținutul principiului realității legii penale, în concepția Codului penal în vigoare, spre deosebire de Codul penal anterior, a fost reformulat, în sensul că a determinat aducerea în sfera sa de incidență a oricărei infracțiuni comise în străinătate contra statului român, a unui cetățean român sau a unei persoane juridice române, dar aceasta nu era posibilă datorită neîncadrării în categoriile respective reglementate în Codul penal anterior. S-au avut în vedere în acest context mai ales infracțiunile de criminalitate organizată care sunt comise în străinătate contra unui cetățean român ori contra statului român, fără a viza însă viața sau integritatea corporală a cetățeanului, respectiv securitatea națională. [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Ca și în Codul penal din 1969, a treia dispoziție a legii penale generale în materie de aplicare în spațiu reglementează situația denumită expres "realitatea legii penale" - cunoscută în doctrină și în varianta "principiul cetățeniei pasive" -, refe­ritoare la împrejurările în care se comite, în străinătate, de către o persoană lipsită de apartenență la statul român, o infracțiune îndreptată împotriva acestuia ori împotriva unei persoane cu apartenență la acesta. Principiul este unul comple­mentar în materia aplicării legii penale române în spațiu, întregind situațiile în care se impune incidența legii penale române, care nu s-ar putea aplica în te­meiul vreunuia dintre principiile prealabile. Interesul legiuitorului român de a extinde (prin excepție și în considerarea unor situații strict precizate) sfera des­ti­natarilor legii penale române, inclusiv asupra unor persoane care, în principiu, nu au obligația supunerii față de prescripțiile normative ale acesteia, rezidă în ne­ce­sitatea protejării propriilor interese și a propriilor cetățeni față de activitățile infracționale provenite din partea unor străini care acționează în străinătate. Cum nu există nicio posibilitate de a anticipa dacă respectivele fapte fac sau nu obiectul incriminării în alte legislații, respectiv dacă există interes pentru statul terț de a instrumenta penal o cauză care lezează statul român ori cetățeni ai acestuia, legea penală română trebuie să își creeze un cadru juridic potențial de aplicare, care să facă posibilă reprimarea efectivă a unor asemenea fapte. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Activitatea legii penale
Aplicarea legii penale de dezincriminare
Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei
Aplicarea legii penale temporare
Teritorialitatea legii penale
Personalitatea legii penale
Realitatea legii penale
Universalitatea legii penale
Legea penală și tratatele internaționale
Imunitatea de jurisdicție
Extrădarea
Regimul detențiunii pe viață
Neaplicarea detențiunii pe viață
Înlocuirea detențiunii pe viață
Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detențiunii pe viață
Regimul închisorii
Stabilirea amenzii
Reviste:
Despre spațialitatea normei juridice
Cum se aplică legea penală mai favorabilă în cazul pluralității de infracțiuni?
Umanismul dreptului penal în materia pedepselor și măsurilor preventive
Între indivizibilitatea legii penale mai favorabile și aplicarea ei divizată, pe instituții autonome
Uniunea Europeană - spațiu de securitate și justiție în vederea unei legi penale europene
Examen al infracțiunii de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului
Doctrină:
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
;
se încarcă...