Infracțiuni săvârșite de militari sau de civili | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

PARTEA SPECIALĂ - Infracțiuni contra capacității de luptă a forțelor armate -
CAPITOLUL II
Infracțiuni săvârșite de militari sau de civili

Sustragerea de la serviciul militar în timp de război

Art. 432. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (4)

Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Agresiunea împotriva santinelei

Art. 433. - Jurisprudență, Doctrină (4)

(1) Fapta persoanei care amenință sau lovește santinela sau militarul aflat în serviciu de intervenție, însoțire sau de securitate se pedepsește cu închisoarea de la unu la 3 ani.

(2) Dacă fapta este săvârșită prin folosirea unei arme sau de două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Sustragerea de la luarea în evidența militară

Art. 434. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Doctrină (4)

(1) Sustragerea de la luarea în evidența militară, selecția, stabilirea aptitudinilor și a opțiunilor privind modul de îndeplinire a îndatoririlor militare, în timp de pace, se pedepsește cu amendă.

(2) Dacă fapta este săvârșită în timp de război sau pe durata stării de asediu, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Neprezentarea la încorporare sau concentrare

Art. 435. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (4)

(1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Jurisprudență

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum și a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator. Jurisprudență

(3) Termenele de prezentare prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se află în străinătate. Jurisprudență

Jefuirea celor căzuți pe câmpul de luptă

Art. 436. - Jurisprudență, Doctrină (4)

(1) Jefuirea pe câmpul de luptă a morților sau răniților se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Jurisprudență

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. Jurisprudență

Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare

Art. 437. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Doctrină (4)

Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. În sistemul noul C. pen. infracțiunea își păstrează în principiu elementele constitutive, cu diferența că ea se poate săvârși numai în timp de război sau pe durata stării de asediu. Dezincriminarea faptei comise pe timp de pace este consecința firească aîmprejurării că, în această perioadă, serviciul militar obligatoriu este suspendat prin efectul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace aserviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (M.Of. nr. 1155 din 20 decembrie 2005). [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Precedent legislativ. În Expunerea de motive s-a arătat că infracțiunea de sustragere de la serviciul militar în timp de război constituie o reglementare nouă. Necesitatea acestei reglementări este dedusă din art. 55 din Constituție, potrivit căruia cetățenii români au dreptul și obligația de a apăra România. Având în vedere evoluția legislativă ulterioară anilor 2000 s-a renunțat la incriminarea faptei săvârșite pe timp de pace. Astfel potrivit art. 1-3 din Legea nr. 395/2005 (M.Of. nr. 1155 din 20 decembrie 2005), cetățenii români efectuează serviciul militar, pe bază de voluntariat, pe timp de pace, executarea serviciului obligatoriu fiind suspendat, iar pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii. Legiuitorul actual a operat o extindere a sferei de aplicabilitate cu accent pe condiția de timp (pentru definiția noțiunilor „timp de război”, „stare de mobilizare” sau „stare de asediu”, a se vedea supra comentariul art. 413). [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea specială
   1. Noțiune. Caracterizare. Potrivit art. 432 CP, "Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani". 
    Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat(2163), "începând cu data de 01 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus, se suspendă". [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Sustragerea de la serviciul militar în timp de război, incriminată în art. 432 NCP, are corespondent în infracțiunea denumită "Sustragerea de la serviciul militar" prevăzută în art. 348 CP 1969. 
    Conținutul juridic al celor două infracțiuni din vechiul și noul Cod penal este aproape identic, cu deosebirea că în noua lege penală generală se incriminează sustragerea de la serviciul militar doar când aceasta este comisă în timp de război sau pe durata stării de asediu. În Codul penal din 1969, fapta de sustragere de la serviciul militar era incriminată inclusiv atunci când se comitea în timp de pace. [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. În sistemul noul C. pen. infracțiunea își păstrează în principiu elementele constitutive, cu diferența că ea se poate săvârși numai în timp de război sau pe durata stării de asediu. Dezincriminarea faptei comise pe timp de pace este consecința firească aîmprejurării că, în această perioadă, serviciul militar obligatoriu este suspendat prin efectul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace aserviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (M.Of. nr. 1155 din 20 decembrie 2005). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate
Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice
Nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive
Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege
Infracțiuni contra sănătății publice
Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice
Infracțiuni contra ordinii și liniștii publice
Infracțiuni contra familiei
Infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate
Infracțiuni săvârșite de militari
Infracțiuni săvârșite de militari sau de civili
Infracțiuni de genocid și contra umanității
Infracțiuni de război
Reviste:
Infracțiunile contra integrității corporale sau sănătății persoanei. Aspecte generale
Conflictul de interese - O analiză comparativă
ÎCCJ: Singura persoană rănită este conducătorul singurului autovehicul implicat în accident
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Admitere sesizare. Dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă noțiunea de rănire a uneia sau mai multor persoane prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal, articol care definește accidentul de circulație ca situație premisă a infracțiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, are în vedere și autorănirea, când singura persoană rănită este însuși conducătorul singurului autovehicul implicat în accident
Infracțiunea comisivă și infracțiunea omisivă
Doctrină:
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept penal. Partea specială
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Legislație conexă :
Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare
Legea nr. 139/1995 a Societății Naționale de Cruce Roșie din România
;
se încarcă...