Imunitatea de jurisdicție | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Aplicarea legii penale - Aplicarea legii penale în spațiu -
Imunitatea de jurisdicție

Art. 13. - Legislație conexă (3), Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (4)

Legea penală nu se aplică infracțiunilor săvârșite de către reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a statului român. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. Comparativ cu reglementarea anterioară, noul C. pen. nu aduce niciun element de noutate, cu excepția adaptării terminologice. 
    2. Aplicarea legii în timp. Dispozițiile art. 13 noul C. pen. nu ridică niciun fel de probleme de aplicare alegii în timp. 
    3. Sursa inspirației legiuitorului român. Reglementarea din art. 13 noul C. pen. este una tradițională în dreptul penal român, aceasta fiind impusă și de tratatele internaționale la care statul român este parte. [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Imunitatea membrilor Parlamentului național. Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului [art. 72 alin. (1) din Constituția României]. În ceea ce privește jurisprudența referitoare la limitele imunității, potrivit Curții Europene aDrepturilor Omului, dacă libertatea de exprimare este importantă pentru orice persoană, ea este cu atât mai importantă pentru cel care își reprezintă alegătorii, semnalează preocupările acestora și le apără interesele. Într-o democrație, Parlamentul sau organele comparabile reprezintă tribune indispensabile dezbaterii politice (CEDO, Jerusalem c. Austria, §36 și 40), Curtea menționată subliniază și relevanța aprecierii imunității în lumina unor împrejurări speciale, iar nu aunei examinări in abstracto (CEDO, Padovani c. Italia, §24). Este compatibilă cu Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și alibertăților fundamentale oimunitate care acoperea declarațiile făcute în cursul dezbaterilor parlamentare în cadrul camerelor legislative și urmărea protecția intereselor Parlamentului în ansamblu, spre deosebire de cele ale membrilor săi luate individual (CEDO, A. c. Regatul Unit, §84 și 85). Absența unei legături evidente cu oactivitate parlamentară necesită ointerpretare strictă anoțiunii de proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele utilizate. Este așa în special atunci când restrângerile dreptului de acces decurg dintr-o deliberare aunui organ politic. A ajunge la oaltă concluzie ar echivala cu restrângerea într-un mod incompatibil cu art. 6 alin. (1) din Convenție adreptului particularilor de acces la oinstanță judecătorească de fiecare dată când declarațiile contestate în justiție au fost făcute de un membru al Parlamentului European (CEDO, Cordova c. Italia, §61 și 62). [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
    A. Imunitatea de jurisdicție. O primă excepție o constituie imunitatea de jurisdicție consacrată în art. 13 C. pen. Potrivit acestui text, "Legea penală nu se aplică infracțiunilor săvârșite de către reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a statului român". 
    Aceste dispoziții, după cum se observă, fac referire la două categorii de persoane asupra cărora nu se poate extinde jurisdicția penală română, și anume reprezentanții diplomatici și alte persoane care, în conformitate cu convențiile internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a statului român. [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Textul art. 13 NCP reproduce, practic, dispoziția cuprinsă în art. 8 CP 1969. Este evident faptul că prin această normă se instituie o excepție, o derogare de la aplicarea legii penale române în spațiu, în considerarea statutului persoanei asupra căreia ar urma să fie exercitată represiunea. În concret, dispoziția reprezintă o con­tinuare firească (și o circumstanțiere specială) a prevederii din articolul precedent, deoarece conceptul generic de imunitate de jurisdicție penală a reprezentanților diplomatici este rezultatul evolutiv al reglementărilor bilaterale și multilaterale dintre state, în sfera relațiilor externe, de-a lungul timpului(42), extinzându-se, totodată, și asupra altor categorii de persoane stabilite tot prin documente interna­ționale (șefi de stat, șefi de guvern etc.). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Activitatea legii penale
Aplicarea legii penale de dezincriminare
Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei
Aplicarea legii penale temporare
Teritorialitatea legii penale
Personalitatea legii penale
Realitatea legii penale
Universalitatea legii penale
Legea penală și tratatele internaționale
Imunitatea de jurisdicție
Extrădarea
Regimul detențiunii pe viață
Neaplicarea detențiunii pe viață
Înlocuirea detențiunii pe viață
Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detențiunii pe viață
Regimul închisorii
Stabilirea amenzii
Amenda care însoțește pedeapsa închisorii
Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii
Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității
Reviste:
Despre spațialitatea normei juridice
Instituția prevăzută în art. 10 din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
Studiu de caz privind infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 în jurisprudența Curții de apel Alba Iulia
17. Infracțiune continuată. Prescripția răspunderii penale. Modul de calcul al termenului
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Cerere de amânare. Primul termen de judecată. Cazul de casare prevăzut în art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 10 C. pr. pen.
Confluența de riscuri - efectele contribuției concomitente a victimei asupra răspunderii penale a autorului
Confluența de riscuri - efectele contribuției concomitente a victimei asupra răspunderii penale a autorului
Hotărâri penale care nu se pot concilia, pronunțate în materia contestației la executare
Doctrină:
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Legislație conexă :
Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 18.04.1961*)
Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare din 24.04.1963
Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României
;
se încarcă...