Dispoziții generale | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Pedepsele - Individualizarea pedepselor -
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale

Criteriile generale de individualizare a pedepsei

Art. 74. - Legislație conexă (2), Jurisprudență, Reviste (59), Doctrină (4), Modele (4)

(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; Jurisprudență, Reviste (5)

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; Jurisprudență, Reviste (2)

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; Jurisprudență, Reviste (4)

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; Jurisprudență, Reviste (2)

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; Jurisprudență, Reviste (1)

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; Jurisprudență, Reviste (2)

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea. Jurisprudență, Reviste (2)

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. Individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante și sensibile operațiuni juridice de a cărei acuratețe depinde în mod direct reușita procesului de îndreptare și recuperare a condamnatului întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravității infracțiunii comise și a periculozității infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa și modul de executare a acesteia, așa încât noul C. pen. prevede o serie de elemente de noutate menite să asigure o corectă individualizare judiciară a persoanelor condamnate [(http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=Wpo7d56II%2fQ%3d&tabid=2604), p. 50-51, accesat la 20.02.2014]. [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Individualizare. Pedeapsa prevăzută de lege trebuie să corespundă gradului de pericol social generic al infracțiunii, iar pedeapsa concretă trebuie să corespundă pericolului social concret al infracțiunii și periculozității infractorului. 
    Individualizarea pedepsei reprezintă procedeul de adaptare a naturii și cuantumului sancțiunii la infracțiunea săvârșită și persoana infractorului, la aptitudinea acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și convingătoare. [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
§1. Necesitatea individualizării pedepselor 

    Pentru ca pedeapsa să poată îndeplini funcțiile de constrângere și de reeducare a condamnatului și să realizeze scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, trebuie să corespundă gravității infracțiunii și nevoilor de îndreptare ale infractorului(866). 
    Când legiuitorul stabilește pedeapsa pentru o anumită infracțiune, este necesar să țină seama de gravitatea în abstract a acelei infracțiuni, iar instanța, în aplicarea pedepsei, trebuie, de asemenea, să aibă în vedere gravitatea în concret a faptei săvârșite și periculozitatea făptuitorului. Dacă nu se realizează o concordanță între pedeapsa prevăzută de lege pentru o infracțiune și gravitatea în abstract a infracțiunii respective, acea pedeapsă nu poate duce la realizarea prevenției generale. De asemenea, eventuala disproporție între pedeapsa aplicată de instanță, pe de o parte, și gravitatea în concret a faptei săvârșite și periculozitatea infractorului, pe de altă parte, poate face ca o astfel de pedeapsă să își piardă inevitabil din aptitudinea funcțională și să determine rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea și executarea ei. [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt considerate în literatura de specialitate a fi anumite norme sau principii referitoare la unele date sau elemente care caracterizează ori sunt de natură să ajute la caracterizarea faptelor penale și a infractorilor și, de aceea, sunt prevăzute de lege ca mijloace de care trebuie să se folosească instanța de judecată la individualizarea pedepsei(202). Ele sunt stabilite de legiuitor pentru a ghida instanțele de judecată în aprecierea gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului, în vederea stabilirii în concret a duratei sau a cuantumului pedepsei. De asemenea, atunci când legea prevede pedepse alternative pentru o infracțiune, criteriile generale de individualizare a pedepsei ajută instanța în a alege una sau alta dintre ele. Este evident că, în afară de aceste criterii generale de individualizare, aplicabile în toate cazurile, există și criterii speciale de individualizare a pedepsei, de care instanța trebuie să țină seama în anumite situații (de exemplu, prevederile art. 49 NCP privind pedeapsa în cazul participanților sau prevederile art. 67 NCP privind aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi). Aceste din urmă criterii se utilizează în mod prioritar de către instanțe în situațiile speciale pentru care au fost stabilite, fiind completate cu criteriile generale prevăzute de art. 74 NCP. [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
§1. Necesitatea individualizării pedepselor 

    Pentru ca pedeapsa să poată îndeplini funcțiile de constrângere și de reeducare a condamnatului și să realizeze scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, trebuie să corespundă gravității infracțiunii și nevoilor de îndreptare ale infractorului(866). 
    Când legiuitorul stabilește pedeapsa pentru o anumită infracțiune, este necesar să țină seama de gravitatea în abstract a acelei infracțiuni, iar instanța, în aplicarea pedepsei, trebuie, de asemenea, să aibă în vedere gravitatea în concret a faptei săvârșite și periculozitatea făptuitorului. Dacă nu se realizează o concordanță între pedeapsa prevăzută de lege pentru o infracțiune și gravitatea în abstract a infracțiunii respective, acea pedeapsă nu poate duce la realizarea prevenției generale. De asemenea, eventuala disproporție între pedeapsa aplicată de instanță, pe de o parte, și gravitatea în concret a faptei săvârșite și periculozitatea infractorului, pe de altă parte, poate face ca o astfel de pedeapsă să își piardă inevitabil din aptitudinea funcțională și să determine rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea și executarea ei. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Aplicarea legii penale în timp
Aplicarea legii penale în spațiu
Detențiunea pe viață
Închisoarea
Amenda
Pedeapsa accesorie
Pedepsele complementare
Dispoziții generale
Circumstanțele atenuante și circumstanțele agravante
Renunțarea la aplicarea pedepsei
Amânarea aplicării pedepsei
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
Liberarea condiționată
Reviste:
Observații asupra unor dispoziții prevăzute în materia pedepsei
Individualizarea pedepsei în cazul infracțiunii de tăinuire atunci când față de autorul infracțiunii furt calificat în raport de care s-a săvârșit infracțiunea de tăinuire s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților
Circumstanțe atenuante judiciare. Luare de mită. Trafic de influență
Disjungerea acțiunii civile de acțiunea penală. Evaziune fiscală
Vătămare corporală din culpă. Culpă comună. Disjungerea acțiunii civile. Soluționarea cauzei în procedura simplificată fără stabilirea gradelor de culpă/Unintentional bodily injury. Common fault. Disjoining the civil action. Settlement of the case in simplified procedure without establishing the degrees of fault
Infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005. Achiziții intracomunitare de autoturisme second-hand. Determinarea regimului fiscal aplicabil operațiunilor comerciale sub aspectul obligației fiscale de plată a TVA și a impozitului pe profit corespunzător Directivei 112/2006. Operațiuni triunghiulare/ The tax evasion offense stated at art. 9 par. (1) let. b) of Law no. 241/2005. Intra-Community acquisitions of used cars. Determination of the tax regime applicable to commercial operations regarding the fiscal obligation to pay VAT and the profit tax according to Directive 112/2006. Triangular operations
ÎCCJ: Sistemul sancționator în cazul concursului de infracțiuni comise de minori
CCR a motivat decizia sa referitoare la neconstituționalitatea prevederilor legale prin care procurorul putea renunța în anumite cazuri la urmărirea penală
Renunțare la aplicarea pedepsei. Condiții de aplicare. Conducerea fără permis a unui ATV, pe o distanță de 500 metri, justifică aplicarea instituției
Limitele răspunderii penale a minorilor și sancțiunile de drept penal aplicabile minorului
Doctrină:
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Modele:
Sentință de amânare a aplicării pedepsei
Sentință de condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
Sentință de aplicare a unei măsuri educative neprivative/privative de libertate
Sentința prin care instanța se pronunță asupra prelungirii măsurilor educative neprivative de libertate - VARIANTA II
Legislație conexă :
Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune
Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor
;
se încarcă...