Dispoziții generale | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Infracțiunea - Cauzele de neimputabilitate -
Dispoziții generale

Art. 23. - Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (4)

(1) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă a fost comisă în condițiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate. Doctrină (1)

(2) Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participanților, cu excepția cazului fortuit. Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. În art. 23 noul C. pen. se completează cadrul cauzelor care exclud existența unei infracțiuni cu împrejurările care reprezintă cauze de neimputabilitate. Aceasta, deoarece infracțiunea, conform art. 15 noul C. pen., există numai dacă este ofaptă tipică, antijuridică și imputabilă. În aceste condiții, imputabilitatea este definită de doctrină ca fiind situația juridică în care se găsește opersoană căreia is-a atribuit un fapt penal, ca fiind săvârșit de ea în mod vinovat, în chip nelegitim [V. Dongoroz, Drept penal (reeditarea ediției din 1939), Ed. Societății Tempus, București, 2000, p. 334]. [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Precedent legislativ. Art. 23 C. pen.., fără corespondent în reglementarea anterioară, nu determină noțiunea imputabilității și nici condițiile sale; în articolele ce îi succed sunt prevăzute cauzele care oexclud (art. 24-31). Imputabilitatea este una dintre trăsăturile infracțiunii prevăzute de art. 15 C. pen.. (a se vedea comentariul art. 15, în special pct. 4). Imputabilitatea este situația juridică în care se găsește opersoană căreia is-a atribuit un fapt penal, ca fiind săvârșit de ea în mod vinovat, în chip nelegitim (V. Dongoroz I, p. 334). Imputabilitatea este explicată, de către același autor (V. Dongoroz I, p. 334), ca fiind configurată de imputațiunea de fapt (o persoană căreia să îi fie atribuită fapta, respectiv dovada și constatarea că fapta afost săvârșită prin voința acelei persoane) și imputațiunea psihică (atitudinea spirituală, actul de conștiință – intenție sau culpă – manifestat nelegitim; vinovăția, culpabilitatea). [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
    Când se constată că o faptă prevăzută de legea penală a fost săvârșită în condițiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate, acea faptă nu va constitui infracțiune, pentru că a fost înlăturat caracterul imputabil, nemaifiind cu putință aplicarea unei pedepse sau a unei măsuri educative. Totuși, acea faptă își păstrează caracterul ilicit, determinând posibilitatea luării măsurilor de siguranță, ca sancțiuni de drept penal, întrucât acestea nu sunt condiționate de condamnarea făptuitorului. În unele cazuri, chiar dacă a fost înlăturat caracterul imputabil al unei fapte prevăzute de legea penală, cel care a săvârșit-o poate răspunde civil. [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Reglementarea analizată, text de debut în materia instituției cauzelor de neim­putabilitate, nu are corespondent propriu-zis, formal, în Codul penal din 1969. Capitolul III din Titlul II al părții generale a noului Cod penal include cauzele care exclud caracterul infracțional al faptei tipice efectiv comise, prin înlăturarea (cu titlu de consecință imediată) a trăsăturii esențiale a caracterului imputabil al faptei, având la bază noua concepție privind infracțiunea (descrisă în art. 15 NCP). [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
    Când se constată că o faptă prevăzută de legea penală a fost săvârșită în condițiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate, acea faptă nu va constitui infracțiune, pentru că a fost înlăturat caracterul imputabil, nemaifiind cu putință aplicarea unei pedepse sau a unei măsuri educative. Totuși, acea faptă își păstrează caracterul ilicit, determinând posibilitatea luării măsurilor de siguranță, ca sancțiuni de drept penal, întrucât acestea nu sunt condiționate de condamnarea făptuitorului. În unele cazuri, chiar dacă a fost înlăturat caracterul imputabil al unei fapte prevăzute de legea penală, cel care a săvârșit-o poate răspunde civil. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Legalitatea incriminării
Legalitatea sancțiunilor de drept penal
Trăsăturile esențiale ale infracțiunii
Vinovăția
Săvârșirea infracțiunii comisive prin omisiune
Dispoziții generale
Legitima apărare
Starea de necesitate
Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații
Consimțământul persoanei vătămate
Dispoziții generale
Constrângerea fizică
Constrângerea morală
Excesul neimputabil
Minoritatea făptuitorului
Iresponsabilitatea
Intoxicația
Eroarea
Cazul fortuit
Tentativa
Pedepsirea tentativei
Reviste:
Cauzele justificative și de neimputabilitate în noul Cod penal
Aspecte discutabile și controversate pe marginea prevederilor actuale ale Codului penal
Excesul neimputabil. Evoluția istorică a conceptului, aspecte de drept comparat și practică judiciară
Uzul și abuzul de drept
Riscurile necunoașterii: granița dintre eroarea neimputabilă, dubiul și ignoranța
Reflecții pe marginea noțiunii de imputabilitate
Doctrină:
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
;
se încarcă...