Parlamentul României

Codul Penal din 2009

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 februarie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 5 din 26

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate

Art. 72. -  Jurisprudență (2795), Referințe în cărți (2)

(1) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate. Scăderea se face și atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în același timp ori în mod separat, pentru mai multe infracțiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (321)

(2) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade și în caz de condamnare la pedeapsa amenzii, prin înlăturarea în tot sau în parte a zilelor-amendă.
Jurisprudență (3)

(3) În cazul amenzii care însoțește pedeapsa închisorii, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii.
Jurisprudență (3)

Computarea pedepselor și măsurilor preventive executate în afara țării

Art. 73. -  Jurisprudență (23), Referințe în cărți (1)

(1) În cazul infracțiunilor săvârșite în condițiile art. 8, art. 9, art. 10 sau art. 11, partea din pedeapsă, precum și durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului țării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeași infracțiune în România.
Jurisprudență (18)

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care pedeapsa executată în afara țării este amenda.

CAPITOLUL V Individualizarea pedepselor

SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale

Criteriile generale de individualizare a pedepsei

Art. 74. -  Jurisprudență (5791), Reviste (8), Referințe în cărți (4)

(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
Jurisprudență (259), Reviste (1)

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
Jurisprudență (25)

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
Jurisprudență (1)

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
Jurisprudență (18)

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
Jurisprudență (4)

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
Jurisprudență (2)

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Jurisprudență (4)

(2) Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea.
Jurisprudență (42)

SECȚIUNEA a 2-a Circumstanțele atenuante și circumstanțele agravante

Circumstanțe atenuante

Art. 75. -  Jurisprudență (222), Referințe în cărți (5)

(1) Următoarele împrejurări constituie circumstanțe atenuante legale:
Jurisprudență (5)

a) săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă;
Jurisprudență (537)

b) depășirea limitelor legitimei apărări;
Jurisprudență (59)

c) depășirea limitelor stării de necesitate.
Jurisprudență (59)

(2) Pot constitui circumstanțe atenuante judiciare:
Jurisprudență (124)

a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii;
Jurisprudență (433)

b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.
Jurisprudență (42)

Efectele circumstanțelor atenuante

Art. 76. -  Jurisprudență (1743), Referințe în cărți (2)

(1) În cazul în care există circumstanțe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime.
Jurisprudență (64)

(2) Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, în cazul reținerii circumstanțelor atenuante se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.
Jurisprudență (1)

(3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanțelor atenuante reținute.
Jurisprudență (2)

Circumstanțe agravante

Art. 77. -  Jurisprudență (264), Reviste (1), Referințe în cărți (5)

Următoarele împrejurări constituie circumstanțe agravante:
Jurisprudență (9)

a) săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;
Jurisprudență (570)

b) săvârșirea infracțiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;
Jurisprudență (23)

c) săvârșirea infracțiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;
Jurisprudență (2)

d) săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;
Jurisprudență (572)

e) săvârșirea infracțiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze;
Jurisprudență (13)

f) săvârșirea infracțiunii în stare de intoxicație voluntară cu alcool sau cu alte substanțe psihoactive, când a fost provocată în vederea comiterii infracțiunii;
Puneri în aplicare (1)

g) săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a profitat de situația prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgență;
Jurisprudență (3)

h) săvârșirea infracțiunii pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte.
Jurisprudență (2)

Efectele circumstanțelor agravante

Art. 78. -  Jurisprudență (31), Referințe în cărți (1)

(1) În cazul în care există circumstanțe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.
Jurisprudență (13)

(2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanțelor agravante reținute.
Jurisprudență (2)

Concursul între cauze de atenuare sau de agravare

Art. 79. -  Jurisprudență (351), Referințe în cărți (2)

(1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.
Jurisprudență (52)

(2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă.
Jurisprudență (51)

(3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).
Jurisprudență (13)

SECȚIUNEA a 3-a Renunțarea la aplicarea pedepsei

Condițiile renunțării la aplicarea pedepsei

Art. 80. -  Jurisprudență (52), Reviste (3), Referințe în cărți (5)

(1) Instanța poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiții:
Jurisprudență (4)

a) infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit;
Jurisprudență (3)

b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.
Jurisprudență (4)

(2) Nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă:
Jurisprudență (2)

a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
Puneri în aplicare (1), Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (3)

b) față de același infractor s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracțiunii pentru care este judecat;
Jurisprudență (4)

c) infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților;
Jurisprudență (2)

d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 3 ani.
Modificări (1), Jurisprudență (7), Reviste (1)

(3) În caz de concurs de infracțiuni, renunțarea la aplicarea pedepsei se poate dispune dacă pentru fiecare infracțiune concurentă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) și alin. (2).
Jurisprudență (2)

Avertismentul

Art. 81. -  Jurisprudență (54), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Când dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, instanța aplică infractorului un avertisment.
Jurisprudență (2), Reviste (1)

(2) Avertismentul constă în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunțarea la aplicarea pedepsei și atenționarea infractorului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni.
Jurisprudență (2), Reviste (1)

(3) În caz de concurs de infracțiuni se aplică un singur avertisment.
Jurisprudență (1)

Efectele renunțării la aplicarea pedepsei
Modificări (1)

Art. 82. - Modificări (1), Jurisprudență (85), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Persoana față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită.
Jurisprudență (1)

(2) Renunțarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executării măsurilor de siguranță și a obligațiilor civile prevăzute în hotărâre.

SECȚIUNEA a 4-a Amânarea aplicării pedepsei

Condițiile amânării aplicării pedepsei

Art. 83. -  Jurisprudență (363), Reviste (2), Referințe în cărți (5)

(1) Instanța poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
Jurisprudență (241)

a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
Jurisprudență (11)

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (3)

c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
Jurisprudență (7)

d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Jurisprudență (2)

(2) Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Jurisprudență (72)

(3) Amânarea aplicării pedepsei închisorii atrage și amânarea aplicării amenzii care însoțește pedeapsa închisorii în condițiile art. 62.
Jurisprudență (125)

(4) Este obligatorie prezentarea motivelor pe care s-a întemeiat condamnarea, precum și a celor ce au determinat amânarea aplicării pedepsei și atenționarea infractorului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
Modificări (1), Jurisprudență (22)

Termenul de supraveghere

Art. 84. -  Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (182), Referințe în cărți (1)

(1) Termenul de supraveghere este de 2 ani și se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.
Jurisprudență (34)

(2) Pe durata termenului de supraveghere, persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite de instanță.
Jurisprudență (14)

Măsurile de supraveghere și obligațiile

Art. 85. -  Jurisprudență (30), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Pe durata termenului de supraveghere, persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
Jurisprudență (277)

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
Jurisprudență (26)

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
Jurisprudență (3)

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
Jurisprudență (115)

d) să comunice schimbarea locului de muncă;
Jurisprudență (4)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...