Parlamentul României

Codul Penal din 2009

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 februarie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 4 din 26

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile și 30 de ani, și se execută potrivit legii privind executarea pedepselor. Jurisprudență (7)

SECȚIUNEA a 3-a Amenda

Stabilirea amenzii

Art. 61. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (219), Reviste (4), Referințe în cărți (3)

(1) Amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului. Jurisprudență (30), Reviste (2)

(2) Cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei și 500 lei, se înmulțește cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile și 400 de zile. Jurisprudență (88), Reviste (3)

(3) Instanța stabilește numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabilește ținând seama și de obligațiile legale ale condamnatului față de persoanele aflate în întreținerea sa. Modificări (1), Jurisprudență (29), Reviste (2)

(4) Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între: Jurisprudență (103), Reviste (2)

a) 60 și 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită numai pedeapsa amenzii; Jurisprudență (2), Reviste (1)

b) 120 și 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani; Jurisprudență (11), Reviste (3)

c) 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani. Jurisprudență (88), Reviste (1)

(5) Dacă prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanța optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(6) Fracțiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplică limitelor speciale ale zilelor-amendă prevăzute în alin. (4) și alin. (5). Jurisprudență (11)

Amenda care însoțește pedeapsa închisorii

Art. 62. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (2), Reviste (1), Referințe în cărți (4)

(1) Dacă prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii, se poate aplica și pedeapsa amenzii. Reviste (1)

(2) Limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute în art. 61 alin. (4) lit. b) și lit. c) se determină în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanță și nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.

(3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ține seama de valoarea folosului patrimonial obținut sau urmărit. Jurisprudență (1)

Înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii

Art. 63. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (305), Reviste (2), Modele (1), Referințe în cărți (1)

(1) Dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare. Jurisprudență (51), Reviste (1)

(2) Dacă amenda neexecutată a însoțit pedeapsa închisorii, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, care se adaugă la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultată fiind considerată o singură pedeapsă. Jurisprudență (2)

(3) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în condițiile alin. (1) și alin. (2), unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare. Jurisprudență (21)

Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității

Art. 64. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (51), Reviste (2), Referințe în cărți (2)

(1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimțământul acesteia, instanța înlocuiește obligația de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunității. Jurisprudență (3), Reviste (1)

(2) Dacă amenda înlocuită conform dispozițiilor alin. (1) a însoțit pedeapsa închisorii, obligația de muncă în folosul comunității se execută după executarea pedepsei închisorii. Jurisprudență (2)

(3) Coordonarea executării obligației de muncă în folosul comunității se face de serviciul de probațiune. Jurisprudență (2)

(4) Executarea muncii în folosul comunității dispusă în condițiile alin. (1) încetează prin plata amenzii corespunzătoare zilelor-amendă rămase neexecutate. Jurisprudență (1)

(5) Instanța înlocuiește zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunității cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, dacă: Jurisprudență (1)

a) persoana condamnată nu execută obligația de muncă în folosul comunității în condițiile stabilite de instanță; Jurisprudență (64), Reviste (1)

b) persoana condamnată săvârșește o nouă infracțiune descoperită înainte de executarea integrală a obligației de muncă în folosul comunității. Zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunității la data comiterii noii infracțiuni, înlocuite cu închisoarea, se adaugă la pedeapsa pentru noua infracțiune. Modificări (1), Jurisprudență (62), Reviste (1)

(6) Dacă persoana condamnată, aflată în situația prevăzută în alin. (1), nu își dă consimțământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, amenda neexecutată se înlocuiește cu pedeapsa închisorii conform art. 63. Jurisprudență (1)

CAPITOLUL III Pedeapsa accesorie și pedepsele complementare

SECȚIUNEA 1 Pedeapsa accesorie

Conținutul și modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării unor drepturi

Art. 65. - Jurisprudență (5510), Reviste (5), Referințe în cărți (1)

(1) Pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. d) -n), a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară. Modificări (1), Jurisprudență (198), Reviste (3)

(2) În cazul pedepsei detențiunii pe viață, pedeapsa accesorie constă în interzicerea de drept a exercitării următoarelor drepturi: Modificări (1), Jurisprudență (5), Reviste (2)

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;

d) dreptul de a alege;

e) drepturile părintești;

f) dreptul de a fi tutore sau curator.

(3) Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. Jurisprudență (51), Reviste (2)

(4) În cazul detențiunii pe viață, pedeapsa accesorie prevăzută în alin. (2) lit. c) se pune în executare la data liberării condiționate sau după ce pedeapsa a fost considerată ca executată. Modificări (1), Jurisprudență (2), Reviste (1)

SECȚIUNEA a 2-a Pedepsele complementare

Conținutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

Art. 66. - Jurisprudență (2323), Reviste (1), Referințe în cărți (4)

(1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi: Jurisprudență (139), Reviste (2)

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (6657), Reviste (6)

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; Jurisprudență (5757), Reviste (5)

c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României; Jurisprudență (14), Reviste (3)

d) dreptul de a alege; Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (63), Reviste (1)

e) drepturile părintești; Jurisprudență (285), Reviste (1)

f) dreptul de a fi tutore sau curator; Jurisprudență (454), Reviste (1)

g) dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii; Jurisprudență (1240), Reviste (2)

h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; Jurisprudență (27), Reviste (1)

i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță; Jurisprudență (66), Reviste (1)

j) dreptul de a părăsi teritoriul României; Jurisprudență (6)

k) dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public; Jurisprudență (25), Reviste (2)

l) dreptul de a se afla în anumite localități stabilite de instanță; Jurisprudență (3), Reviste (2)

m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță; Jurisprudență (3)

n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se apropia de acestea; Jurisprudență (26)

o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată. Jurisprudență (19), Reviste (4)

(2) Când legea prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, instanța dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b). Jurisprudență (4)

(3) Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b) se dispune cumulativ. Jurisprudență (6)

(4) Pedeapsa prevăzută în alin. (1) lit. c) nu se va dispune atunci când există motive întemeiate de a crede că viața persoanei expulzate este pusă în pericol ori că persoana va fi supusă la tortură sau alte tratamente inumane ori degradante în statul în care urmează a fi expulzată. Jurisprudență (1)

(5) Când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute în alin. (1) lit. n) și lit. o), instanța individualizează în concret conținutul acestei pedepse, ținând seama de împrejurările cauzei. Jurisprudență (1)

Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

Art. 67. - Jurisprudență (647), Reviste (3), Referințe în cărți (1)

(1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară. Jurisprudență (225), Reviste (1)

(2) Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită. Jurisprudență (479)

(3) Interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României nu se aplică în cazul în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Jurisprudență (1)

Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

Art. 68. - Jurisprudență (243), Referințe în cărți (2)

(1) Executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe: Jurisprudență (2)

a) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii; Jurisprudență (4)

b) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; Jurisprudență (32), Reviste (1)

c) după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate. Jurisprudență (48), Reviste (1)

(2) În cazul în care s-a dispus liberarea condiționată, interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României se execută la data liberării. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(3) Dacă se dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, pentru alte motive decât săvârșirea unei noi infracțiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi neexecutată la data revocării sau înlocuirii se va executa după executarea pedepsei închisorii. Jurisprudență (1)

Degradarea militară

Art. 69. - Jurisprudență (32), Referințe în cărți (1)

(1) Pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea gradului și a dreptului de a purta uniformă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Jurisprudență (6)

(2) Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaților militari în activitate, în rezervă sau în retragere, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea mai mare de 10 ani sau detențiunea pe viață. Jurisprudență (12)

(3) Degradarea militară poate fi aplicată condamnaților militari în activitate, în rezervă sau în retragere pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea de cel puțin 5 ani și de cel mult 10 ani. Jurisprudență (5)

Publicarea hotărârii definitive de condamnare

Art. 70. - Jurisprudență (2), Referințe în cărți (1)

(1) Publicarea hotărârii definitive de condamnare se poate dispune când, ținând seama de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana condamnatului, instanța apreciază că publicarea va contribui la prevenirea săvârșirii altor asemenea infracțiuni. Jurisprudență (1)

(2) Hotărârea de condamnare se publică în extras, în forma stabilită de instanță, într-un cotidian local sau național, o singură dată.

(3) Publicarea hotărârii definitive de condamnare se face pe cheltuiala persoanei condamnate, fără a se dezvălui identitatea altor persoane.

CAPITOLUL IV Calculul duratei pedepselor

Durata executării

Art. 71. - Jurisprudență (59), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Durata executării pedepsei privative de libertate se socotește din ziua în care condamnatul a început executarea hotărârii definitive de condamnare. Jurisprudență (34)

(2) Ziua în care începe executarea pedepsei și ziua în care încetează se socotesc în durata executării. Jurisprudență (11)

(3) Perioada în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital intră în durata executării, în afară de cazul în care și-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei. Jurisprudență (1)

(4) Permisiunile de ieșire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, intră în durata executării pedepsei.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...