Art 25 Constrângerea morală | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Cauzele de neimputabilitate - Constrângerea morală -
Art. 25. -
Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (4)

Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
    1. Prezentare comparativă. Așa cum am subliniat anterior, noul C. pen. reglementează constrângerea morală într-un text distinct de cel care definește constrângerea fizică. 
    Astfel, textul art. 25 noul C. pen. reproduce într-o manieră relativ fidelă dispozițiile art. 46 alin. (2) C. pen. din 1968.Elementul de diferențiere față de reglementarea anterioară este cel care privește indicarea naturii juridice anoii instituții: expresia „nu constituie infracțiune”, folosită în legea penală anterioară, afost înlocuită cu expresia „nu este imputabilă”. [ Mai mult... ] 

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Precedent legislativ. Art. 25 C. pen.. reproduce dispozițiile art. 46 alin. (2) C. pen. din 1969.Actualul Cod penal, spre deosebire de Codul penal anterior, reglementează în articole distincte cele două forme de constrângere. În condițiile identității de reglementare, doctrina și jurisprudența anterioare își păstrează valabilitatea. 
    2. Definiție. Constrângerea morală (amenințarea) a fost definită ca presiunea exercitată prin orice mijloace de către o persoană asupra psihicului altei persoane, provocându-i o temere gravă sub stăpânirea căreia persoana constrânsă săvârșește o faptă ilicită (Explicații I, ed. I, 1969, p. 374). Este afectată libertatea de voință a persoanei constrânse. Aceasta este o primă deosebire de constrângerea fizică, unde este afectată libertatea de acțiune (persoana constrânsă este un simplu instrument al unei forțe exterioare sau care nu depinde de voința și conștiința persoanei constrânse); constrângerea se exercită asupra psihicului, iar nu asupra fizicului persoanei constrânse, ca în cazul constrângerii fizice. O altă deosebire de constrângerea fizică o reprezintă sursa constrângerii care, în cazul celei morale, nu poate fi decât acțiunea unei persoane. [ Mai mult... ] 

Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
§1. Conceptul de constrângere morală 

    Potrivit art. 25 C. pen., nu se pedepsește fapta prevăzută de legea penală săvârșită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod. 
    Luând în seamă dispozițiile acestui text, constrângerea morală, cunoscută și sub denumirea de amenințare, constă în exercitarea unei presiuni pe care o persoană o realizează prin orice mijloace asupra psihicului altei persoane, în așa fel încât, sub stăpânirea unei temeri grave, persoana constrânsă nu își poate dirija în mod liber voința și săvârșește o faptă prevăzută de legea penală(454). [ Mai mult... ] 

Noul Cod penal. Comentarii pe articole
    Textul preia, în esență, dispoziția art. 46 alin. (2) CP 1969, structurând-o însă într-un articol separat de constrângerea fizică. Dacă în ipoteza acesteia din urmă infracțiunea este exclusă ca efect principal al suprimării factorului volitiv care stă la baza capacității penale (premisă a vinovăției), acțiunea sau inacțiu­nea neaparținând fizic agentului dinspre care provine formal, în ipoteza constrângerii morale făptuitorul este acela care adoptă decizia de săvârșire a faptei și își stimulează, în acest sens, neconstrâns fizic, energia (trecând la acțiune sau rămânând în inac­țiune), dar sub imperiul unei presiuni de natură psihică ce îi deformează și pervertește, în principal, libertate de hotărâre. Factorul intelectiv al agentului, integral format sub aspectul prevederii faptei ce va fi comisă și al urmării acesteia, nu se formează în mod liber, ca efect al deciziei neconstrânse a persoanei în cauză, ci apare sub presiunea amenințării grave, astfel încât făptuitorul este pus să opteze între două alternative: fie comiterea faptei incriminate, fie concretizarea pericolului grav care îl amenință. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
Art 15 Trăsăturile esențiale ale infracțiunii
Art 16 Vinovăția
Art 17 Săvârșirea infracțiunii comisive prin omisiune
Art 18 Dispoziții generale
Art 19 Legitima apărare
Art 20 Starea de necesitate
Art 21 Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații
Art 22 Consimțământul persoanei vătămate
Art 23 Dispoziții generale
Art 24 Constrângerea fizică
Art 25 Constrângerea morală
Art 26 Excesul neimputabil
Art 27 Minoritatea făptuitorului
Art 28 Iresponsabilitatea
Art 29 Intoxicația
Art 30 Eroarea
Art 31 Cazul fortuit
Art 32 Tentativa
Art 33 Pedepsirea tentativei
Art 34 Desistarea și împiedicarea producerii rezultatului
Art 35 Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe
Reviste:
Executarea ordinului de serviciu (din perspectiva dreptului muncii). Propuneri de lege ferenda
Răspunderea disciplinară a polițiștilor
Infracțiunea progresivă. Ne bis in idem
Codul muncii - Art. 247. Abaterile disciplinare (comentariu)
Infracțiunea de trafic de minori. Criminalitate seculară
Doctrină:
Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Noul Cod penal. Comentarii pe articole
;
se încarcă...