Guvernul României

Memorandumul de înțelegere între Comunitatea Europeană și România din 23.06.2009 *)

Modificări (...), Referințe (4)

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 455 din 01 iulie 2009.

În vigoare de la 01 iulie 2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

*) Traducere.

1. În data de 6 mai 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie privind alocarea pentru România a unei asistențe financiare pe termen mediu în valoare de până la 5 miliarde euro. Asistența UE pentru România vine în completarea sprijinului FMI acordat prin intermediul unui acord stand-by (SBA - Stand-By Arrangement) în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,95 miliarde euro, 1111% din cota FMI a României), aprobat în data de 4 mai 2009. Un ajutor multilateral suplimentar în valoare de 2 miliarde euro va fi acordat după cum urmează: Banca Mondială - 1 miliard euro, iar BEI și BERD încă 1 miliard euro. Asistența financiară acordată de Uniunea Europeană va fi condiționată de implementarea unui program comprehensiv de politici economice, care va cuprinde măsuri de reformă fiscală, financiară și reforme structurale. Acest program a fost conceput pentru a permite economiei să facă față presiunilor de lichiditate pe termen scurt, în paralel cu îmbunătățirea competitivității și sprijinirea unei corecții sistematice a dezechilibrelor pe termen mediu, aducând astfel economia pe o cale sănătoasă și sustenabilă. Corecția deficitelor fiscale mari și îmbunătățirea guvernanței fiscale reprezintă punctul central al acestui program, având în vedere faptul că politicile fiscale prociclice și managementul neperformant al finanțelor publice au contribuit la supraîncălzire și dezechilibre nesustenabile.

2. Asistența financiară din partea Uniunii Europene se va acorda în cel mult 5 tranșe. Valoarea primei tranșe este de 1,5 miliarde euro și va fi transferată cu condiția intrării în vigoare a Acordului de împrumut și a Memorandumului de înțelegere. Memorandumul de înțelegere va fi adoptat și semnat de către Comisie după consultări cu Comitetul Economic și Financiar (CEF).

3. Înainte de semnarea Memorandumului de înțelegere, Parlamentul României a adoptat un buget rectificat care include o ajustare suplimentară cu 1,1% din PIB, pe lângă măsurile de aproximativ 3% din PIB incluse în buget în cursul lunii februarie 2009, în scopul atingerii unui deficit fiscal în termeni ESA 95 de cel mult 5,1% în 2009, adică 4,6% din PIB, în termeni naționali de numerar. Pe partea de cheltuieli, acest lucru se va realiza prin intermediul unor măsuri de aproximativ 0,85% din PIB, printre care se numără următoarele:

a) renunțarea la creșterile salariale din sectorul public (în total 5%) planificate pentru anul 2009 (sau reduceri echivalente ale angajărilor) și reducerea angajărilor în sectorul public, inclusiv prin înlocuirea a doar 1 din 7 angajați care părăsesc locul de muncă. Aceste măsuri vor conduce la o reducere de cel puțin 4% în termeni nominali a cheltuielilor de personal, comparativ cu nivelul din 2008 al acestor cheltuieli;

b) reduceri suplimentare ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile, subvențiilor acordate întreprinderilor publice și cheltuielilor de capital pentru articole precum autovehiculele și echipamentele de birou, precum și asigurarea unui plan realist al proiectelor de investiții sprijinite din fonduri ale Uniunii Europene;

c) formarea brută a capitalului fix public va crește în 2009 față de 2008 (la aproape 61/2 % din PIB în 2009 față de 51/2 % din PIB în 2008).

Pe partea de venituri vor fi luate măsuri suplimentare care vor genera aproximativ 0,25% din PIB, printre altele eliminarea unor deduceri de ordin fiscal (în special la vehiculele companiilor și amortizarea activelor reevaluate).

4. Anterior semnării Memorandumului de înțelegere, Banca Națională a României (BNR) a efectuat o serie de teste de stres pe bilanțurile individuale ale băncilor și portofoliile de împrumuturi, urmând diferite scenarii, pentru întregul sistem bancar românesc. Rezultatele testelor de stres vor fi utilizate pentru a evalua creșterile potențiale ale fondurilor proprii necesare în vederea asigurării unui raport de adecvare a capitalului de peste 10% pe tot parcursul programului.

5. Eliberarea fiecărei tranșe de împrumut se va face ulterior pe baza implementării satisfăcătoare a programului economic al Guvernului României. Criteriile specifice de politică economică pentru fiecare dintre tranșele de împrumut sunt specificate în anexa nr. I. Obiectivele generale ale programului sunt următoarele:

a) Consolidarea fiscală

Consolidarea fiscală este o piatră de hotar a programului de ajustare, date fiind politicile cu un caracter pronunțat prociclic din trecut și contribuția acestora la supraîncălzirea economiei și la dezechilibrele nesustenabile. Se prevede o reducere treptată a deficitului fiscal, de la 5,4% din PIB în 2008 la 5,1% din PIB în 2009, 4,1% din PIB în 2010 și sub 3% din PIB în 2011. Ajustarea se va baza în principal pe partea de cheltuieli, prin reducerea cheltuielilor cu personalul din sectorul public, reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, scăderea subvențiilor acordate entităților publice și prin reducerea cheltuielilor de capital la articole precum vehiculele și echipamentul de birou. Se va acorda prioritate proiectelor de investiții cofinanțate de Uniunea Europeană. Scopul acestor reforme este, de asemenea, de a îmbunătăți calitatea cheltuielilor publice.

b) Guvernanța fiscală

Cu scopul de a ajuta la realizarea sustenabilă a unor deficite bugetare reduse vor fi luate măsuri de îmbunătățire a strategiei bugetare și a procesului bugetar. O componentă-cheie va fi legea responsabilității fiscale, care inter alia va necesita elaborarea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu, stabilirea de limite pentru rectificările bugetare din cursul anului și a unor reguli de ordin fiscal care să aibă în vedere îmbunătățirea implementării bugetului. Prin această lege ar trebui, de asemenea, să se înființeze un consiliu fiscal care să furnizeze sondaje independente și specializate.

În vederea îmbunătățirii predictibilității și transparenței bugetare va fi restructurat sistemul de remunerare din sectorul public, inclusiv prin unificarea și simplificarea grilelor de salarizare și reformarea sistemului de sporuri. Această măsură are menirea de a aborda problemele majore legate de sistemul de remunerare din sectorul public: sporurile reprezintă prea mult din remunerația totală, nu există o grilă unificată de salarizare, există prea multe legi care reglementează salarizarea în părți diferite ale sistemului de remunerare. În mod special sunt necesare următoarele măsuri, pe întreg sectorul public:

- aprobarea, în legislația anului 2009, a unei grile unice și simplificate de salarizare și reformarea actualului sistem de sporuri. Această legislație va stipula că ponderea salariului de bază ca procent din remunerația publică totală va reprezenta cel puțin 70%. Acest lucru se va realiza prin eliminarea majorității sporurilor sau prin includerea acestora în salariul de bază. Crearea de sporuri nepecuniare va fi interzisă. Pentru toți funcționarii publici în aceeași măsură, totalul sporurilor acordate va fi plafonat prin lege. Toate sporurile vor fi în continuare integral impozabile. Se poate prevedea prin lege o perioadă de introducere graduală a reformelor de până la 3 ani;

- dezvoltarea unui cadru uniform și comprehensiv de ierarhizare care să coreleze remunerația cu responsabilitățile și calificarea în întreg sectorul public. Sistemul de remunerare publică va depinde de un cadru stabilit în care pozițiile vor fi specificate în mod clar și vor corespunde anumitor grile de salarizare.

Reforma sistemului public de remunerare va fi implementată în așa fel încât să se asigure menținerea capacității administrative de gestionare a fondurilor Uniunii Europene.

Pentru a ajuta la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, parametrii-cheie ai sistemului de pensii vor fi, de asemenea, modificați. Schimbările vor viza trecerea la indexarea pensiilor publice cu prețurile de consum, limitarea majorării discreționare a pensiilor și creșterea treptată a vârstei de pensionare, mai mult decât planificările actuale (în special la femei), luând în considerare evoluția speranței de viață. În plus, vor fi treptat cooptate la plata contribuției grupurile de angajați publici excluse până în prezent de la contribuția la sistemul de pensii. Programul prevede continuarea implementării celui de-al doilea pilon de pensii cu majorări periodice ale contribuțiilor conform planificării inițiale.

Nu în ultimul rând, recomandările CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală vor fi implementate, incluzând și revizuiri cuprinzătoare ale Codului fiscal și ~ Codului~ de procedură fiscală, în conformitate cu termenele și procedurile Comisiei Europene, și în vederea sporirii eficienței procesului de colectare a impozitelor și taxelor. Totodată, se va reduce numărul de taxe și de plăți de taxe și tarife din domeniul parafiscalității.

c) Politica monetară și a sectorului financiar

Politica monetară se va centra în continuare pe stabilitatea prețurilor și atingerea țintei de inflație stabilite de BNR (3,5% ±1% pentru sfârșitul anului 2009 și sfârșitul anului 2010). În ceea ce privește sectorul financiar, pe baza testelor de stress finalizate, băncile vor fi obligate să asigure necesarul de capital până la 30 septembrie 2009, pentru anul calendaristic 2009, și până la 31 martie 2010, pentru anul calendaristic 2010, în vederea asigurării ex ante a unei rate minime de adecvare de 10%. Pentru băncile-mamă ale sucursalelor românești cu capital străin, acest lucru este în concordanță cu declarația comună a acestora din 26 martie 2009 de la Viena, ce a fost reconfirmată la întâlnirea din 19 mai de la Bruxelles.

Mai mult, programul prevede ca legea bancară și cea de lichidare să fie modificate pentru a permite un răspuns la timp și eficient în cazul băncilor aflate în dificultate. Un obiectiv-cheie al acestor modificări va fi întărirea autorității administratorilor băncilor plasate în administrare specială. Dincolo de rezoluția bancară, vor mai fi și alte măsuri al căror scop va fi întărirea atribuțiilor de remediere ale băncii centrale prin prevederi care vor permite BNR să solicite acționarilor importanți majorarea capitalul social pentru a sprijini financiar băncile. Supervizarea financiară va fi întărită în concordanță cu legislația relevantă a Uniunii Europene în sectorul bancar, al asigurărilor și titlurilor de valoare. În plus, vor fi introduse cerințe de raportare mai detaliată cu privire la lichidități. Mai mult, procedurile de activare a asigurării depozitelor vor fi modificate în vederea simplificării și accelerării plăților. Conform legislației modificate, garanția la depozite se va plăti în perioada de 20 zile lucrătoare autorizată prin directiva UE cu privire la regimul garanțiilor la depozite. În sfârșit, pentru garantarea unei lichidități suficiente, BNR va lărgi sfera activelor acceptate ca garanții pentru facilitățile sale. Pe lângă acestea, având în vedere contextul caracteristic, nivelul minim reglementat al proporției de adecvare a capitalului va fi majorat de la 8% la 10% la momentul potrivit.

d) Reforma structurală

Programul economic include, de asemenea, măsuri de reformă structurală, în concordanță cu domeniile de politici acoperite de recomandările specifice de țară emise de Consiliu în cadrul strategiei de la Lisabona. Reformele includ politici de îmbunătățire a eficienței și eficacității administrației publice, sporirea calității cheltuielii publice, utilizarea adecvată și absorbția fondurilor UE, îmbunătățirea mediului de afaceri și soluționarea muncii nedeclarate. În mod special sunt avute în vedere următoarele reforme:

- Îmbunătățirea eficienței și eficacității administrației publice:

crearea, aprobarea și implementarea unei reforme strategice pentru îmbunătățirea eficacității administrației publice, pe baza unei analize funcționale independente conduse de Banca Mondială. Ținând cont în permanență de respectarea acquis-ului comunitar, analiza va evalua structura generală a administrației publice, eficacitatea administrației publice în mai multe domenii, în special cu privire la structurile decizionale, împărțirea responsabilităților între instituții, organizarea internă a principalelor ministere, sfera și responsabilizarea legată de implementare și adecvarea nivelelor de personal și administrare a resurselor umane. Această analiză funcțională se va face în două etape, în fiecare dintre acestea avându-se în vedere un număr de 5 ministere/agenții. Lista entităților ce vor fi analizate va fi agreată cu Comisia.

- Îmbunătățirea mediului de afaceri:

reducerea semnificativă a numărului de autorizații și permise și a întârzierilor în obținerea acestora, în special cele legate de înregistrarea proprietății, operarea afacerilor și lucrărilor de construcții, cu un accent special pe IMM-uri.

- Utilizarea eficientă și îmbunătățirea absorbției fondurilor Uniunii Europene:

în conformitate cu recomandările din evaluarea de conformitate, se va continua restructurarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a agențiilor de implementare aferente (drumuri și cale ferată), având în vedere mai ales: (i) separarea sarcinilor între Minister și agențiile de implementare; (ii) clarificarea responsabilităților și asumarea clară a răspunderii; și (iii) disponibilitatea personalului calificat și capacității în departamentele implicate în pregătirea proiectelor în vederea sprijinului prin fonduri structurale. Aici vor fi incluse întocmirea și adoptarea unui acord multianual de performanță între Minister și agenții, care să cuprindă țintele operaționale și de investiții urmărite spre a fi realizate de către agenții, precum și resursele. Acest acord va fi realizat în contextul cadrului bugetar pe termen mediu avut în vedere. Acordul de performanță trebuie să definească în mod clar un cadru de responsabilizare și să reducă interferența politică și schimbarea frecventă a priorităților.

- Soluționarea problemei muncii nedeclarate:

soluționarea problemei muncii nedeclarate prin creșterea semnificativă a intensității controalelor și administrarea unor amenzi administrative suficient de descurajatoare în cazul neconformării. Guvernul va publica un raport anual de monitorizare pe site-ul său web.

- Îmbunătățirea calității cheltuielilor publice:

creșterea eficienței și eficacității cheltuielilor de cercetare- dezvoltare, în paralel cu asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru proiectele și programele de cercetare care se află în desfășurare.

6. Actualizările Programului de convergență și Programului național de reformă vor reflecta obiectivele și acțiunile necesare conform programului economic.

7. O a doua tranșă în valoare de până la 1 miliard euro va fi eliberată până la sfârșitul anului 2009. Următoarele 3 tranșe sunt prevăzute, provizoriu, după cum urmează: până la 1,15 miliarde euro în Tr. 2-2010, până la 1,2 miliarde euro în Tr. 4-2010 și până la 0,15 miliarde euro în Tr. 2-2011. Eliberarea tranșei a doua și a tranșelor ulterioare se va face în funcție de evaluarea pozitivă a progreselor înregistrate față de criteriile specifice de politică economică detaliate în anexa nr. I la prezentul document, după obținerea opiniei emise de CEF.

8. Eliberarea împrumutului va fi condiționată de semnarea și intrarea în vigoare a angajamentului legal corespunzător (Acordul de împrumut) semnat de către părți.

9. Data eliberării fiecărei rate sau tranșe din împrumut va fi agreată de ambele părți în conformitate cu Acordul de împrumut.

10. CEF va fi permanent informat de către Comisie cu privire la posibilitatea refinanțării împrumutului sau restructurării condițiilor financiare.

11. Banca Centrală Europeană va acționa în calitate de agent al Comisiei și va transfera banii aferenți ratelor sau tranșelor din împrumut în contul de euro al Ministerului Finanțelor Publice din România (Trezoreria) deschis la BNR, care va acționa în calitate de agent pentru România.

12. Ministerul Finanțelor Publice va deschide un cont special la BNR pentru administrarea asistenței financiare pe termen mediu din partea Comunității. Acest cont special va fi un subcont al contului în euro deschis de Ministerul Finanțelor Publice la BNR.

13. Pe parcursul perioadei de implementare a asistenței, autoritățile din România vor pune fără întârziere la dispoziția Comisiei toate informațiile relevante în vederea monitorizării situației economice și financiare și pentru evaluarea progresului condițiilor economice și măsurilor de reformă specificate în anexa nr. II. Anterior eliberării celei de-a doua tranșe și a celor ulterioare de către Comisie, autoritățile din România vor furniza Comisiei un raport de conformare cu privire la îndeplinirea condiționalităților atașate tranșei respective.

14. Se vor asigura investigarea și tratamentul corespunzător al tuturor suspiciunilor și cazurilor de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală în legătură cu administrarea asistenței pentru balanța de plăți din partea Comunității Europene. Orice astfel de cazuri, precum și măsurile luate în legătură cu acestea de către autoritățile competente din România vor fi raportate Comisiei fără întârziere.

15. Fără a prejudicia prevederile art. 27 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, Curtea Europeană a Auditorilor va avea dreptul de a efectua toate controalele financiare sau auditurile considerate necesare în România în legătură cu administrarea acestei asistențe. Comisia, inclusiv Biroul European Antifraudă, va avea astfel dreptul de a trimite propriii oficiali sau reprezentanți legali autorizați în vederea efectuării controalelor financiare sau tehnice ori auditurilor pe care le consideră necesare în România în legătură cu această asistență financiară.

16. Comisia sau reprezentanții legali autorizați ai acesteia pot efectua o evaluare independentă ex-post. Autoritățile din România s-au angajat să furnizeze toate informațiile relevante necesare evaluării. Proiectul raportului de evaluare va fi pus la dispoziția autorităților din România pentru comentarii.

17. Autoritățile din România vor asigura, în mod corespunzător, cooperarea strânsă cu CEF și Comisia Europeană.

18. Anexele constituie parte integrantă a prezentului memorandum de înțelegere.

19. Această asistență financiară din partea Comunității este acordată pe o perioadă de 3 ani, începând din prima zi după intrarea în vigoare a Deciziei Consiliului din 6 mai 2009.

20. Toate notificările aferente acestui memorandum de înțelegere vor fi transmise în mod valabil în scris la următoarele adrese:

Pentru Comunitatea Europeană:

Comisia Comunităților Europene

Direcția Generală a Afacerilor Economice și Financiare

B-1049 Bruxelles

Fax: +32-2 299.35.23

Pentru primul-ministru:

Cancelaria Primului-Ministru:

Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1

București 011791

Fax: +40 21 319 15 88

Pentru Ministerul Finanțelor Publice din România:

Ministerul Finanțelor Publice

Str. Apolodor nr. 17

Sectorul 5, București 050741

Fax: +40 21 312 16 30

Pentru Banca Națională a României:

Banca Națională a României

Str. Lipscani nr. 25

București 030031

Fax: +40 21 312 62 60

21. Pentru România Memorandumul de înțelegere va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne conform legilor din România. Memorandumul de înțelegere poate fi modificat cu acordul ambelor părți prin intermediul unui act adițional. Orice act adițional în acest sens va fi parte integrantă a acestui memorandum de înțelegere și va intra în vigoare în conformitate cu aceleași proceduri ca și în cazul Memorandumului de înțelegere.

Semnat la Bruxelles și la București la 23 iunie 2009 în 5 exemplare originale în limba engleză.

ROMÂNIA, COMUNITATEA EUROPEANĂ,
reprezentată de reprezentată de Comisia Europeană
Emil Boc, Joaquin Almunia,
prim-ministru membru al Comisiei Europene
Gheorghe Pogea,
ministrul finanțelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României

ANEXA Nr. I

CRITERII SPECIFICE DE POLITICĂ ECONOMICĂ

Decizia privind a doua tranșă și tranșele ulterioare acordate de către Comisie va fi condiționată de o analiză a progresului realizat în cadrul programului de reformă economică din România. Anexa de față specifică acele criterii detaliate care vor fi evaluate pentru fiecare rată.

A doua rată [2009 Tr. 4]

A. Consolidarea fiscală

Progres în atingerea țintei deficitului bugetului general revizuit pe anul 2009 de până la 5,1% din PIB (adică 4,6% din PIB în termeni de numerar)
Progres în reducerea (i) cheltuielilor de personal față de nivelul anului 2008, (ii) cheltuielilor cu bunurile și serviciile, (iii) cheltuielilor cu subvențiile și (iv) cheltuielilor de capital pentru articole precum vehiculele și echipamentele de birou.
Guvernul transmite Parlamentului pentru aprobare bugetul pe anul 2010 pe baza cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM), cu o țintă a deficitului de 4,1% în termeni ESA 95 (adică 3,6% în termeni de numerar).

B. Reforma guvernanței fiscale

Înregistrarea unui progres semnificativ în pregătirea legii responsabilității fiscale, care include (i) introducerea unui cadru obligatoriu bugetar pe termen mediu, (ii) stabilirea unor limite efective pentru bugetele suplimentare care majorează valoarea totală a cheltuielii, (iii) asigurarea respectării limitelor bugetare de către legislația cu impact bugetar adoptată pe parcursul anului și (iv) înființarea unui consiliu fiscal independent care să asigure prognoze de venituri și prognoze macroeconomice independente pentru formularea bugetului, în raport cu care să se poată evalua proiecțiile oficiale, să asigure monitorizarea evoluțiilor și conformării cu țintele fiscale prevăzute în legea bugetului, CBTM și regulile bugetare. Prognozele emise de serviciile Comisiei trebuie folosite ca termen de referință până la implementarea integrală a consiliului fiscal.
Guvernul transmite Parlamentului un CBTM pentru perioada 2010-2012 care să acopere bugetul general consolidat. CBTM trebuie (i) să aibă la bază o regulă de cheltuieli multianuală care să prevadă plafoane ale cheltuielilor publice pentru intervalul 2010-2012, (ii) să includă ținte ale balanței fiscale pentru intervalul 2010-2012, (iii) să includă o defalcare a proiecțiilor de cheltuieli conform clasificației economice, (iv) să includă proiecții ale veniturilor defalcate pe principalele venituri fiscale și (v) să includă o regulă de venituri pentru bugetul general consolidat, regulă conform căreia modul în care se alocă veniturile suplimentare față de cele anticipate se va specifica ex-ante în legea bugetului. Jumătate din aceste venituri suplimentare non grant se va utiliza pentru diminuarea deficitului. În cazul bugetelor locale, CBTM va include limite generale ale împrumuturilor pentru intervalul 2010-2012.
Până la sfârșitul lunii octombrie 2009, Parlamentul va adopta (i) legislația privind remunerarea în sistemul public, prin care se elimină marea majoritate a sporurilor sau se introduc în salariul de bază și se majorează salariul de bază ca procent din totalul remunerației și (ii) un cadru uniform și comprehensiv de ierarhizare pentru corelarea remunerației cu responsabilitățile și calificarea.
Guvernul finalizează proiectul legislației revizuite a pensiilor (i) prin care se realizează trecerea treptată la indexarea pensiilor publice cu prețurile de consum față de indexarea cu salariile, (ii) se limitează posibilitatea majorării discreționare a pensiilor, (iii) se introduc la contribuție grupurile de angajați ai sistemului public care în prezent sunt excluse de la aceste contribuții și (iv) se crește treptat vârsta de pensionare începând din anul 2015, în special la femei, ținând cont de evoluția speranței de viață, având în vedere protejarea pensionarilor vulnerabili și atingerea obiectivului de a avea în medie o rată de înlocuire de 45% pentru persoanele care se pensionează.
Guvernul a adoptat legislația prin care se reduce semnificativ numărul de taxe și de plăți de taxe și tarife din domeniul parafiscalității. Progres în elaborarea legislației prin care se implementează recomandările CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală.

C. Reglementare și supervizare în sectorul financiar

Amendarea legii bancare și de lichidare pentru a putea răspunde mai eficient și în timp util în situații de dificultate. Obiectivul-cheie al amendamentelor va fi acela de a întări atribuțiile administratorilor băncilor plasate sub administrare specială. Întărirea puterilor de remediere ale Băncii Naționale a României prin prevederi care să îi permită acesteia să solicite acționarilor importanți majorarea capitalului și susținerea financiară a băncii.
Introducerea unor cerințe mai detaliate de raportare a lichidității în scopuri de supraveghere.

D. Reforme structurale

Plan de acțiune pentru restructurarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a agențiilor de implementare, adoptat.
Sub autoritatea Cabinetului Primului-Ministru, efectuarea unui inventar al autorizațiilor și permiselor legate de înregistrarea proprietății, operarea unei afaceri sau lucrări de construcții și propunerea unui plan de simplificare.
Guvernul adoptă un plan de intensificare a controalelor muncii nedeclarate. Planul trebuie să conțină ținte cantitative privind numărul de controale care urmează a fi efectuate.
Guvernul transmite Parlamentului o propunere de modificare a legii falimentului pentru a scurta timpul necesar închiderii unei afaceri la mai puțin de un an.
Guvernul finalizează o analiză a cheltuielilor publice destinate cercetării și dezvoltării, care include și recomandări de politică menite să îmbunătățească eficiența și eficacitatea acestor cheltuieli.

A treia rată [2010 Tr. 2]

A. Consolidarea fiscală

Atingerea țintei de deficit de 5,1% din PIB în anul 2009.
Atingerea reducerii planificate a (i) cheltuielilor de personal, asigurându-se în același timp măcar o păstrare în termeni nominali la nivel comparativ cu nivelul din anul 2008, (ii) cheltuielilor cu bunurile și serviciile, (iii) subvențiilor și (iv) cheltuielilor de capital la articole precum vehicule și echipamente de birou.
Adoptarea de către Parlament a bugetului pe anul 2010, în baza unui cadru bugetar pe termen mediu cu o țintă a deficitului care să nu depășească 4,1% din PIB (adică 3,6% din PIB în termeni de numerar). Această țintă este susținută de măsuri concrete, cu principala ajustare pe partea de cheltuieli. Aceste măsuri vor include, printre altele, o plafonare a cheltuielilor cu salariile în sistemul public. Acest buget va include o creștere de 0,5 pp a ratei de contribuție la sistemul de pensii pilonul 2.

B. Reforma guvernanței fiscale

Parlamentul adoptă legea responsabilității fiscale. Consiliul fiscal va fi pe deplin operațional pentru formularea bugetară 2011.
Adoptarea de către Parlament a cadrului bugetar pe termen mediu pentru 2010-2012, care îndeplinește cerințele menționate mai sus.
Progrese în implementarea sistemului reformat de salarizare în sectorul public.
Adoptarea legislației revizuite a pensiilor până la sfârșitul lunii decembrie 2009 și aprobarea acesteia de către Parlament nu mai târziu de 31 martie 2010.
Guvernul transmite Parlamentului legislația de implementare a recomandărilor CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală, acolo unde este cazul.

C. Supravegherea și reglementarea în sectorul financiar

Modificarea procedurilor pentru activarea asigurării la depozite, în sensul simplificării și accelerării plăților. Conform noilor prevederi, garanția la depozite se va plăti în termenul de 20 de zile lucrătoare autorizat în directiva UE privind regimul garanțiilor la depozite.
Întărirea supervizării financiare și sectoriale în concordanță cu legislația relevantă a Uniunii Europene. Măsurile de întărire a supervizării financiare ar putea include, printre altele, (i) modificările legislative necesare în vederea asigurării numirii membrilor consiliilor autorităților de supervizare pe baza calificărilor tehnice și a experienței anterioare în domeniul supervizării în sectorul financiar și (ii) prevederi prin care să se asigure independența financiară a autorităților de supervizare și îmbunătățirea procesului decizional atât la vârf, cât și la nivelul mediu al conducerii.

D. Reforme structurale

Adoptarea de către Guvern a unui plan de acțiune care să includă obiective de referință și un calendar de implementare ce are la bază rezultatul analizei funcționale independente.
Restructurarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a agențiilor de implementare, finalizată.
Progres în implementarea simplificării administrative privind autorizațiile și permisele.
Progres înregistrat în implementarea planului de intensificare a controalelor care vizează munca nedeclarată.
Guvernul adoptă un plan de sporire a eficienței și eficacității cheltuielilor publice de cercetare și dezvoltare.
Parlamentul adoptă legea modificată a falimentului.

A patra rată [2010 Tr. 4]

A. Consolidarea fiscală

Progres înregistrat în atingerea țintei de deficit de 4,1% din PIB în anul 2010 (adică 3,6% în termeni de numerar).
Progres înregistrat în implementarea măsurilor care stau la baza țintei de deficit.
Bugetul 2011 este în curs de pregătire, cu o țintă a deficitului public sub 3% din PIB, atât în termeni de numerar, cât și ESA 95.

B. Reforma guvernanței fiscale

Asigurarea funcționalității depline a consiliului fiscal înființat, care trebuie să joace rolul destinat în formularea bugetului pentru anul 2011.
Progres în implementarea sistemului reformat de salarizare în sectorul public.
Progres în implementarea legii revizuite a pensiilor.
Legislația revizuită prin care se implementează recomandările CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală va intra în vigoare din iulie 2010.

C. Reforme structurale

Progres în implementarea planului de acțiune bazat pe rezultatul analizei funcționale independente.
Progres în implementarea proiectului de simplificare administrativă pentru autorizații și permise.
Reformele planificate în sistemul de control al muncii nedeclarate sunt integral implementate.
Progres în implementarea reformelor planificate în sectorul cercetare-dezvoltare.

A cincea rată [2011 Tr. 2]

A. Consolidarea fiscală

Atingerea țintei de deficit în anul 2010 de 4,1% din PIB.
Realizarea plafonului de cheltuieli de personal pentru anul 2010.
Adoptarea de către Parlament a bugetului pe anul 2011, cu o țintă a deficitului sub 3% din PIB în termeni ESA 95. Această țintă este susținută de măsuri concrete, cu ajustarea principală pe partea de cheltuieli. Măsurile vor include, printre altele, plafonarea cheltuielilor cu salariile în sistemul public.

B. Reforma guvernanței fiscale

Evaluarea funcționării CBTM, identificarea problemelor și adoptarea de măsuri pentru soluționarea acestora.
Progres în implementarea sistemului de salarizare în sectorul public.
Progres în implementarea legii revizuite a pensiilor.

C. Reforme structurale

Progres în implementarea planului de acțiune bazat pe rezultatul analizei funcționale independente.
Progres în implementarea proiectului de simplificare administrativă.
Reformele planificate în sectorul cercetare-dezvoltare, implementate.

Pe tot parcursul implementării programului de asistență financiară se va monitoriza performanța în următorul domeniu:

Inflație

Politica monetară trebuie să rămână axată pe stabilitatea prețurilor și atingerea țintei de inflație stabilite de BNR (3,5% ± 1% la sfârșitul anului 2009 și sfârșitul anului 2010).

ANEXA Nr. II

SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI RAPORTARE

Pe parcursul implementării asistenței comunitare, autoritățile relevante vor transmite Comisiei următorii indicatori și rapoarte, în mod periodic. În general, informațiile pentru raportare furnizate altor creditori multilaterali și bilaterali implicați în programul de asistență financiară din care face parte asistența acordată de Comunitate vor fi transmise în același timp și Comisiei, cu excepția cazurilor în care Comisia specifică faptul că acestea nu sunt necesare.

Transmiterea datelor la Comisie

Date de transmis Periodicitate
Se vor transmite de către Ministerul Finanțelor Publice.
Date lunare preliminare privind conturile bugetului general consolidat Lunar, în termen de 25 de zile de la sfârșitul fiecărei luni
Date lunare privind cheltuielile cu salariile în sistemul public (din bugetul general consolidat), numărul de angajați și salariul mediu (inclusiv ponderea relativă a salariului de bază și a sporurilor). Se va adăuga o defalcare funcțională a acestor date pe principalele entități publice. Lunar, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărei luni
Date finale trimestriale privind conturile bugetului general consolidat Date trimestriale în bază numerar, în termen de 35 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru Date trimestriale pe bază de angajamente, în termen de 55 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru
Deficitul bugetar al bugetului general consolidat folosind definiția ESA 95 în formatul tabelului 10 din prognoza serviciilor Comisiei Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
Date preliminare privind finanțarea sub linie pentru bugetul general consolidat Lunar, în termen de cel târziu 35 de zile de la sfârșitul fiecărei luni
Date finale privind finanțarea sub linie pentru bugetul general consolidat Trimestrial, în termen de cel târziu 45 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru
Total cont plăți și arierate ale bugetului general consolidat Trimestrial, în termen de 55 de zile
Total cont plăți și arierate ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale Lunar, în cursul lunii următoare
Arierate externe ale bugetului de stat Imediat, atunci când apar
Datoria publică și garanțiile noi emise de bugetul general consolidat Lunar, în decurs de o lună
Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, fără fondurile UE Lunar, în termen de 25 de zile de la sfârșitul fiecărei luni
Date lunare finale privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, fără fondurile UE Trimestrial, în termen de 35 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru
Începând din 2010, balanța operațională, profituri, arierate și cheltuieli de personal ale celor mai mari 30 de întreprinderi publice pe total cheltuieli Trimestrial, la 3 luni după sfârșitul trimestrului
Date privind fondurile nerambursabile acordate pe proiecte de Uniunea Europeană (rambursări și avansuri), cheltuieli de capital și subvenții acoperite din avansurile UE sau eligibile pentru a fi rambursate de către UE în cadrul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană care au fost agreate în mod specific cu aceasta din urmă Lunar, în termen de 3 săptămâni de la încheierea fiecărei luni
Situații lunare ale operațiunilor din contul special Lunar, la sfârșitul fiecărei luni
Raport privind progresele înregistrate în îndeplinirea condiționalității politicilor Lunar, la sfârșitul fiecărei luni
Se vor transmite de către Banca Națională a României.
Comisia va fi informată neîntârziat în cazul unei pierderi neașteptate a rezervelor de mai mult de 600 milioane euro sau în cazul în care rezerva valutară scade sub pragul de 23 miliarde euro. Imediat după apariția situației
Evoluția rezervelor valutare, inclusiv informații privind intervențiile BNR pe piața de schimb valutar Din două în două săptămâni
Active și pasive ale autorității monetare - bilanțul monetar al Băncii Naționale a României Lunar, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărei luni1
Active și pasive ale sistemului bancar din România - bilanțurile monetare agregate ale instituțiilor de credit Lunar, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărei luni
Evoluția finanțării externe a principalelor bănci cu capital străin2 Lunar, în termen de 20 de zile de la sfârșitul fiecărei luni
Fluxul finanțării externe în sectorul bancar, corporațional și guvernamental, inclusiv evoluția așteptată în următoarele 12 luni Lunar, în termen de 45 de zile de la sfârșitul fiecărei luni
Raport privind situația lichidității în sectorul bancar3 Lunar, în termen de 15 zile de la sfârșitul fiecărei luni
Raport privind evoluția indicatorilor de stabilitate financiară Trimestrial, în termen de 45 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru
Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea condiționalităților referitoare la politici Lunar, la sfârșitul fiecărei luni

1 Pe măsură ce datele devin disponibile cu o frecvență mai mare, acestea vor fi comunicate CE.

2 Toate formele de instrumente de debit și de capital, precum și depozitele nete furnizate celor 9 cele mai mari sucursale românești cu capital străin de către băncile lor mamă.

3 Poziția lichidității nete a BNR vizavi de sectorul bancar (inclusiv rezultatul operațiunilor de pe piața deschisă, facilități permanente).

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...