Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 733/2009 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06 iulie 2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Bliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Mihăilescu Ioan Prodrom în Dosarul nr. 34.037/3/2007 (4.688/2008) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 aprilie 2009 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 7 mai 2009.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 34.037/3/2007 (4.688/2008), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Mihăilescu Ioan Prodrom cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 3.093 din 10 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 34.037/3/LM/2007.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor. În acest sens, arată că, potrivit art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000, persoanele care au realizat stagiu de cotizare anterior datei de 1 septembrie 1947 beneficiază de un punct de cotizare pentru fiecare lună de stagiu din această perioadă, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite. Astfel, această categorie de persoane este discriminată în raport cu persoanele care au realizat stagiul de cotizare după data de 1 septembrie 1947 și ale căror venituri dovedite se iau în calcul la stabilirea pensiei. Inegalitatea apare cu atât mai evidentă în cazul persoanelor care, anterior datei de 1 septembrie 1947, au realizat venituri care le-ar fi permis să obțină un punctaj mai mare decât cel prevăzut de textul de lege criticat.

Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât textul de lege criticat se aplică în mod egal tuturor persoanelor ce se încadrează în ipoteza normei de lege.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât dispozițiile art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 sunt aplicabile, deopotrivă, tuturor cetățenilor aflați în ipoteza normei legale atacate, și anume tuturor cetățenilor care, pentru aceeași perioadă, nu pot face dovada salariilor obținute. De asemenea, amintește că, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie se acordă în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are competența exclusivă și opțiunea liberă pentru stabilirea veniturilor în raport cu care se datorează contribuția la fondul asigurărilor sociale și în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor și al altor ajutoare sociale.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, sens în care amintește cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 766/2007.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, text introdus prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 161 alin. (3) lit. a):

"

Fac excepție de la aplicarea prevederilor alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963 pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează:

a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;".

Autorul excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica de neconstituționalitate are în vedere diferența de tratament juridic pe care art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 o instituie în raport cu celelalte texte de lege privind pensiile din sistemul public și prin care se prevede luarea în calcul la stabilirea pensiilor a veniturilor realizate dovedite, în raport cu care s-a realizat contribuția la fondul de asigurări sociale. În acest sens, autorul excepției arată că, deși poate dovedi drepturile salariale obținute anterior datei de 1 septembrie 1947, legea îi acordă, indiferent de nivelul veniturilor realizate, un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în acea perioadă.

Față de acestea, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, "Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege."

Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul, condițiile și limitele acordării acestui drept, putând ca, în considerarea unor situații obiectiv diferite, să instituie un tratament juridic diferențiat, fără a contraveni astfel dispozițiilor constituționale ce consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor.

În acest sens, Curtea observă că, în reglementarea textului de lege criticat, legiuitorul a avut în vedere faptul că pentru perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947 nu se cunosc salariile minime și medii din fiecare an și nici nu pot fi determinate, din cauza lipsei informațiilor despre reformele monetare. De asemenea, în confirmările prezentate de pensionari, salariile extrase din statele de plată sau obținute de la arhive sunt nedenominate, iar salariul mediu prevăzut în Legea nr. 19/2000 este denominat. În astfel de situații, punctajul mediu anual nu poate fi determinat, întrucât cele două elemente nu sunt comparabile.

Așa fiind, Curtea constată că tratamentul juridic instituit prin art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 a avut în vedere situația obiectiv diferită în care se găsesc persoanele care se încadrează în ipoteza acestui text de lege în raport cu celelalte persoane titulare ale dreptului la pensie, astfel încât nu poate fi vorba de o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 161 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Mihăilescu Ioan Prodrom în Dosarul nr. 34.037/3/2007 (4.688/2008) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 mai 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...