Revista de Drept social nr. 1/2015

Efectele omisiunii angajatorului de a întocmi și depune declarațiile nominale de asigurare rectificative cu privire la drepturile și răspunderea asiguratului. Admitere recurs, Editura Rosetti
de Curtea de Apel Pitești

27 martie 2015

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Evidența nominală a asiguraților precum și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, se realizează pe baza declarației nominale de asigurare, care se completează de angajator, fiind utilizate de către casele teritoriale de pensii, respectiv casele sectoriale de pensii, pentru stabilirea drepturilor la pensie, potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Angajatorul are de asemenea obligația să înlăture erorile privind datele care stau la baza calculului dreptului la pensie prin declarații nominale de asigurare rectificativă, omisiunea îndeplinirii acestei obligații nefiindu-i imputabilă asiguratului care îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru plata dreptului.

Omisiunea angajatorului de a comunica modificarea contractului de muncă printr-un act adițional încheiat cu pensionarul de invaliditate încadrat în gradul III, privind durata programului de lucru nu justifică răspunderea asiguratului de a restitui pensia care în condițiile art.114 alin.1 lit.f din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii se suspendă numai pentru depășirea programului de lucru de 4 ore.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, la data de 11.07.2012, contestatoarea I.G. a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Argeș, contestație împotriva deciziei nr.296820 din 27.06.2012, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin decizia contestată în cauză s-a dispus constituirea în sarcina sa a unui debit de 6798 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit în perioadele 1.06-31.07.2009; 1.10.2009-31.07.2010; 1.09-31.11.2010, cu motivarea că se regăsește în una din situațiile prev.de art. 6 alin. 1 pct. I și II și art. 114 lit. f din Legea nr. 263/2010, respectiv depășirea programului de lucru de 50%. În realitate, a precizat reclamanta, contractul individual de muncă a fost încheiat pentru 4 h/zi și 20h/săptămână, potrivit actul adițional din 27-04-2009.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamanta a fost înscrisă la pensie de invaliditate gradul III începând cu data de 1.10.2008, însă în perioadele indicate în decizia contestată reclamanta a desfășurat activități în baza unui contract individual de muncă pe o durată ce depășește jumătate din programul normal de lucru. În consecință, cum plata pensiei de invaliditate se suspendă atunci când asigurații se află în una dintre situațiile prev.de art. 6 alin.1 pct.I, II din Legea nr. 263/2010, contestatoarei i s-a emis decizia contestată în cauză privind recuperarea sumelor încasate necuvenit.

Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr. 9471/17.06.2013, a respins contestația la executare, formulată de contestatoare, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr.296820 din 27.02.2008, emisă de CJP Argeș, contestatoarea a fost înscrisă la pensie de invaliditate începând cu data de 13.10.2007, pentru ca din 1.10.2008 să fie încadrată în gradul III de invaliditate, până la data de 1.03.2011, când a încetat plata pensiei de invaliditate ca urmare a redobândirii capacității de muncă.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...