Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 277/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 iulie 2016

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona Maya-Teodoroiu - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Irinel Cristu în Dosarul nr. 23.059/3/2014 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.468D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, personal, autoarea excepției de neconstituționalitate și asistată de avocat Daniela Nicoleta Andreescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. De asemenea răspunde, pentru partea Alin Dumitru Berbecaru, avocat Dănuț Negoiță, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, fiind prezentă, personal, partea Valentin Mircea. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Sorin Paliga a depus la dosar o cerere, înregistrată cu nr. 3.182 din 21 aprilie 2016, prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, avocat Daniela Nicoleta Andreescu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În esență susține că, în speță, este vorba despre un litigiu civil, în care reclamantul municipiul București, prin primarul general, autoritate publică, a chemat în judecată, în solidar, în răspundere delictuală, foștii consilieri ai Consiliului General al Municipiului București de la nivelul anului 2000, acțiune prin care se urmărește recuperarea unor sume de bani la care a fost obligat Consiliul General al Municipiului București, în temeiul unor hotărâri judecătorești, precum și a accesoriilor aferente sumelor respective. Nemulțumirea autoarei excepției decurge din faptul că, în temeiul art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, este reglementată scutirea de la plata taxei de timbru a unor autorități/instituții publice, în speță și a reclamantului, ceea ce creează un statut juridic diferențiat între părți, favorizându-se justițiabilul persoană juridică publică în dauna justițiabilului persoană fizică care, având de achitat o taxă de timbru exorbitantă, nu își poate valorifica drepturile procesuale, cu consecința îngrădirii dreptului de acces la justiție. În acest fel, justiția nu mai este unică, imparțială și egală pentru toți, așa cum prevede art. 124 alin (2) din Constituție, ci, dimpotrivă favorizează partea procesuală care este autoritate publică, în detrimentul celorlalte părți care sunt obligate să plătească taxa judiciară de timbru, ceea ce generează o situație de inegalitate între părțile din cadrul aceluiași proces. În susținerea argumentelor sale invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Cauza Kreuz contra Poloniei, prin care s-a constatat încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât cuantumul taxei în discuție era unul excesiv, ceea ce a determinat partea să renunțe la exercitarea dreptului său de acces la justiție, fiind afectată, astfel, însăși substanța acestui drept. Totodată, precizează că jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, cu referire la art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, nu mai este incidentă în cauza de față, având în vedere dispozițiile actuale ale art. 20 din Constituția României, prin raportare la art. 21 și 24 din Legea fundamentală.

5. Avocatul Dănuț Negoiță, pentru partea Alin Dumitru Berbecaru, solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate, pentru motivele invocate de autoarea acesteia.

6. Partea Valentin Mircea, prezentă personal, susține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este întemeiată. Arată astfel că, din cuprinsul normativ al acestei reglementări, se constată că sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora (de drept public sau o cauză de drept privat), după care urmează sintagma "precum și cele formulate de alte instituții publice", printre care acestea și Primăria Municipiului București, unde scutirea operează doar atunci când veniturile care sunt pretinse în fața instanței de judecată sunt venituri publice. Arată că, în speța dedusă judecății, cauza este una de drept privat, obiectul acesteia fiind răspunderea civilă delictuală, fiind vorba despre despăgubiri. În acest context apreciază că excepția de neconstituționalitate trebuie admisă în măsura în care art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 ar scuti autoritățile publice, altele decât cele prevăzute în prima teză a acestui alineat, de la plata taxei judiciare de timbru pentru cauze care izvorăsc din raporturi de drept privat.

7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

8. Prin Încheierea din 18 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23.059/3/2014, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Irinel Cristu într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere civilă delictuală.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece "creează favoruri suplimentare unui justițiabil, instituție publică, spre deosebire de restul justițiabililor, mai ales când este vorba despre același litigiu." Apreciază, astfel, că prin scutirea de la plata taxei de timbru a unor autorități/instituții publice se creează un statut diferențiat între părți și se favorizează justițiabilul persoană juridică publică în dauna justițiabilului persoană fizică care, având de achitat o taxă de timbru nerezonabilă, nu își poate valorifica drepturile procesuale, fiind împiedicat să își realizeze apărarea, și, prin urmare, să beneficieze de drepturi egale pentru valorificarea în justiție a drepturilor sale.

10. Tribunalul București - Secția a V-a civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că scutirea unor autorități și instituții publice de plata taxelor de timbru pentru cererile și acțiunile în justiție are o justificare obiectivă și rațională, ce constă în faptul că autoritățile respective, fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a preluat, în alin. (1), conținutul art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în prezent abrogată, prevederi asupra cărora Curtea s-a mai pronunțat în repetate rânduri prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză, respingând excepția de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 34 din 15 ianuarie 2008 sau Decizia nr. 846 din 28 noiembrie 2006.

13. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale. În acest sens arată că aceste prevederi constituie cadrul legal de drept comun al scutirilor subiective de plata taxelor judiciare de timbru, beneficiarii acestor scutiri fiind numai persoanele prevăzute în mod expres de lege. Rațiunea pentru care anumite autorități publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea că acțiunile și cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public, și, prin urmare, nu se poate afirma că persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii, părți în litigiile cu autoritățile publice prevăzute de art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se află în aceeași situație juridică.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, susținerile părților prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

- Art. 30:

"

(1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

(2) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, precum și veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile."

17. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 care prevăd egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 124 alin. (2) care prevede că "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți", precum și celor ale art. 20 prin raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că până la data pronunțării prezentei decizii, prevederile legale criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. Curtea reține, astfel, că art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, criticat în speță, constituie cadrul legal de drept comun al scutirilor de la plata taxelor judiciare de timbru. Beneficiarii acestor scutiri sunt numai persoanele prevăzute în mod expres de lege, în timp ce acțiunile și cererile formulate de celelalte părți procesuale se timbrează potrivit legii.

19. Curtea reține că soluția legislativă criticată în prezenta cauză se regăsea, inițial, în cuprinsul art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, act normativ în prezent abrogat, reglementare asupra căreia Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în repetate rânduri, din perspectiva unor critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 692 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iulie 2008, Decizia nr. 1.248 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 21 decembrie 2011, sau Decizia nr. 391 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 1 iunie 2013, prin care, în esență, Curtea a "stabilit că scutirea autorităților publice, care intră sub incidența textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională în faptul că autoritățile respective - beneficiare de alocații bugetare -, fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget."

20. De asemenea, Curtea a statuat că "principiul egalității prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create".

21. În legătură cu critica de neconstituționalitate bazată pe susținerea că se încalcă dreptul de liber acces la justiție, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât "dispozițiile constituționale ale art. 21 nu exclud stabilirea unor condiții în legătură cu introducerea acțiunilor în justiție, între care și aceea a plății unor taxe, așa cum niciuna dintre aceste prevederi nu stabilește gratuitatea serviciului public al justiției. În jurisprudența Curții Constituționale s-a stabilit că instituirea unor excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituție, impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind așadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situații diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligație constituțională a cetățenilor, prevăzută în art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice."

22. De altfel, în ceea ce privește împrejurarea că ar putea exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție.

23. Distinct de cele mai sus menționate, Curtea subliniază că, așa cum s-a reținut și în doctrină, existența calității de autoritate/instituție publică nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea prevăzută la art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniul strict delimitat al noțiunii de venituri publice. Așa fiind, nu toate pretențiile pecuniare formulate de instituțiile prevăzute în art. 30 alin. (1) din actul normativ menționat sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

24. Competența de a califica obiectul cauzei deduse judecății, și implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului, reprezintă, însă, atributul exclusiv al instanței de judecată. O eventuală interpretare și aplicare greșită a normelor legale incidente cauzei de către instanță excedează controlului Curții Constituționale, aceasta neputându-se substitui instanței de judecată în stabilirea legii aplicabile litigiului.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

În numele legii,

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Irinel Cristu în Dosarul nr. 23.059/3/2014 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că prevederile art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...