Autoritățile administrației publice locale | Lege 215/2001

Acesta este un fragment din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Dispoziții generale -
SECȚIUNEA a 2-a
Autoritățile administrației publice locale

Art. 23. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

(1) Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

Art. 24. - Jurisprudență, Reviste (1)

În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Art. 25. - Modificări (1), Jurisprudență, Doctrină (1)

Aleșii locali sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Art. 26. - Modificări (1), Jurisprudență

(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii. Jurisprudență

(2) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

(3) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

Art. 27. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în condițiile legii. Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Coroborând art. 23 cu articolele cuprinse în Capitolul III din Legea nr. 215/2001, republicată, desprindem concluzia că primarul reprezintă autoritatea administrației publice cu caracter executiv (V. Vedinaș, Primarul, autoritate executivă aautonomiei locale, în Dreptul nr. 6/1997, pp. 7-15). Legea română aadministrației publice locale consacră un dublu statut al primarului, de autoritate ce reprezintă colectivitatea teritorială care l-a ales sau, într-o formulă consacrată în limbajul juridic francez „agent al colectivității teritoriale” și de autoritate ce reprezintă puterea statală la nivelul unității administrativ-teritoriale sau, în același limbaj, „agent al statului” la nivelul comunei, orașului (municipiului). Considerăm că înțelegerea completă astatutului juridic al primarului, în acord cu principiul autonomiei locale, impune stabilirea unui raport între consiliile locale și primari, astfel încât aceste autorități să fie pe deplin compatibile și să contribuie, împreună, la soluționarea problemelor de interes local (A. Iorgovan în M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Constituția României, comentată și adnotată, p. 271). Este cunoscut faptul că, în istoria post-decembristă, s-au înregistrat situații conflictuale de notorietate, cum ar fi cea dintre Consiliul General al municipiului București și Primarul General al Capitalei, care au paralizat activitatea la nivelul Capitalei printr-o situație litigioasă interminabilă, cele două autorități atacându-și reciproc actele administrative pe care le emiteau în fața instanței de contencios administrativ. Într-un asemenea context, Curtea Constituțională ași adoptat odecizie prin care statuează că este de neacceptat ca aceste autorități publice să-și atace una alteia actele în fața instanței de contencios administrativ (D.C.C. nr. 356/2002). [ Mai mult... ] 

Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
    99 Articolul 23 din Legea nr. 215/2001 prevede:
(1) Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
(2) Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
[ Mai mult... ]
 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Coroborând art. 23 cu articolele cuprinse în Capitolul III din Legea nr. 215/2001, republicată, desprindem concluzia că primarul reprezintă autoritatea administrației publice cu caracter executiv (V. Vedinaș, Primarul, autoritate executivă aautonomiei locale, în Dreptul nr. 6/1997, pp. 7-15). Legea română aadministrației publice locale consacră un dublu statut al primarului, de autoritate ce reprezintă colectivitatea teritorială care l-a ales sau, într-o formulă consacrată în limbajul juridic francez „agent al colectivității teritoriale” și de autoritate ce reprezintă puterea statală la nivelul unității administrativ-teritoriale sau, în același limbaj, „agent al statului” la nivelul comunei, orașului (municipiului). Considerăm că înțelegerea completă astatutului juridic al primarului, în acord cu principiul autonomiei locale, impune stabilirea unui raport între consiliile locale și primari, astfel încât aceste autorități să fie pe deplin compatibile și să contribuie, împreună, la soluționarea problemelor de interes local (A. Iorgovan în M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Constituția României, comentată și adnotată, p. 271). Este cunoscut faptul că, în istoria post-decembristă, s-au înregistrat situații conflictuale de notorietate, cum ar fi cea dintre Consiliul General al municipiului București și Primarul General al Capitalei, care au paralizat activitatea la nivelul Capitalei printr-o situație litigioasă interminabilă, cele două autorități atacându-și reciproc actele administrative pe care le emiteau în fața instanței de contencios administrativ. Într-un asemenea context, Curtea Constituțională ași adoptat odecizie prin care statuează că este de neacceptat ca aceste autorități publice să-și atace una alteia actele în fața instanței de contencios administrativ (D.C.C. nr. 356/2002). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Articolul 27 din Legea nr. 215/2001 prevăzuse expres posibilitatea prefectului de aataca „în total sau în parte, în fața instanței de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local sau de consiliul județean, precum și dispozițiile emise de primar sau de președintele consiliului județean, în cazul în care consideră aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept”, dispoziții dezvoltate apoi în art. 134 alin. (1) și art. 135 ale legii, ce mențineau atât termenul de 30 de zile pentru introducerea acțiunii, cât și excepția privitoare la actele de gestiune curentă. [ Mai mult... ] 

Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
    Potrivit art. 21 alin. (1) [actualmente art. 23 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată – n.n.], autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, iar potrivit art. 67 alin. (1) [actualmente art. 62 alin. (1) din aceeași lege – n.n.], primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 215/2001:
Regimul general al autonomiei locale
Autoritățile administrației publice locale
Constituirea consiliului local
Atribuțiile consiliului local
Funcționarea consiliului local
Dizolvarea consiliului local
Suspendarea mandatului de consilier local
Constituirea și componența consiliului județean
Atribuțiile consiliului județean
Funcționarea consiliului județean
Președintele și vicepreședinții consiliului județean
Administrarea bunurilor
Reviste:
Reglementarea aprobării tacite în contextul legislativ actual
Este încălcat principiul autonomiei locale dacă autoritățile administrației publice locale nu pot să dispună liber de bunurile aflate în domeniul lor privat?
Unele considerații privind natura raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială
12. Taxă locală pentru cultură și sport
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac, ediția 3
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
;
se încarcă...