Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat | Codul de Procedură Fiscală

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Fiscală din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

TITLUL VI Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat Reviste (1)

CAPITOLUL I Dispoziții generale

ARTICOLUL 85 Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat Puneri în aplicare (1), Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(1) Impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: Jurisprudență, Reviste (3)

a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4); Jurisprudență

b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazurile în care impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat sunt scutite la plată conform reglementărilor legale, precum și în cazul unei rambursări de taxă pe valoarea adăugată. Puneri în aplicare (1), Referințe (1), Jurisprudență

ARTICOLUL 86 Decizia de impunere Referințe (2), Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(1) Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de câte ori acesta modifică baza de impunere. Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Pentru creanțele administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin ordin al ministrului economiei și finanțelor se pot stabili și alte competențe pentru emiterea deciziilor de impunere ca urmare a inspecției fiscale. Jurisprudență

(3) Decizia de impunere se emite, dacă este necesar, și în cazul în care nu s-a emis decizie referitoare la baza de impunere potrivit art. 89. Comentarii expert (1)

(4) Declarația fiscală întocmită potrivit art. 82 alin. (2) este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (4), Comentarii expert (1)

(5) În situația în care legea nu prevede obligația de calculare a impozitului, declarația fiscală este asimilată unei decizii referitoare la baza de impunere. Jurisprudență

(6) Decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (2)

(7) Până la 1 iulie 2005, sumele reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat, înscrise în deciziile de impunere, în actele administrative fiscale asimilate acestora, precum și în declarațiile fiscale, vor fi rotunjite la 1.000 lei prin reducere când suma ce urmează a fi rotunjită este sub 500 lei și prin majorare când aceasta este peste 500 lei1).

1) Sumele sunt exprimate în monedă veche.

ARTICOLUL 87 Forma și conținutul deciziei de impunere Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

Decizia de impunere trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 43. Decizia de impunere trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), și categoria de impozit, taxă, contribuție sau altă sumă datorată bugetului general consolidat, baza de impunere, precum și cuantumul acestora, pentru fiecare perioadă impozabilă. Jurisprudență, Comentarii expert (2)

ARTICOLUL 88 Acte administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere Jurisprudență, Reviste (4)

Sunt asimilate deciziilor de impunere și următoarele acte administrative fiscale: Jurisprudență

a) deciziile privind rambursări de taxă pe valoarea adăugată și deciziile privind restituiri de impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat; Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (1)

b) deciziile referitoare la bazele de impunere;

c) deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii; Jurisprudență, Reviste (1)

d) procesele-verbale prevăzute la art. 142 alin. (6) și art. 168 alin. (2).

ARTICOLUL 89 Deciziile referitoare la bazele de impunere Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Bazele de impunere se stabilesc separat, prin decizie referitoare la bazele de impunere, în următoarele situații: Jurisprudență

a) când venitul impozabil este realizat de mai multe persoane. Decizia va cuprinde și repartizarea venitului impozabil pe fiecare persoană care a participat la realizarea venitului; Jurisprudență

b) când sursa venitului impozabil se află pe raza altui organ fiscal decât cel competent teritorial. În acest caz competența de a stabili baza de impunere o deține organul fiscal pe raza căruia se află sursa venitului. Jurisprudență

(2) Dacă venitul impozabil este realizat de mai multe persoane, atunci acestea pot să-și numească un împuternicit comun în relația cu organul fiscal. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 90 Stabilirea obligațiilor fiscale sub rezerva verificării ulterioare Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Cuantumul obligațiilor fiscale se stabilește sub rezerva verificării ulterioare. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Decizia de impunere sub rezerva verificării ulterioare poate fi desființată sau modificată, din inițiativa organului fiscal sau la solicitarea contribuabilului, pe baza constatărilor organului fiscal competent. Jurisprudență, Comentarii expert (1)

(3) Rezerva verificării ulterioare se anulează numai la împlinirea termenului de prescripție sau ca urmare a inspecției fiscale efectuate în cadrul termenului de prescripție. Jurisprudență

CAPITOLUL II Prescripția dreptului de a stabili obligații fiscale

ARTICOLUL 91 Obiectul, termenul și momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de stabilire a obligațiilor fiscale Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (1)

(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel. Respingeri de neconstituționalitate (6), Jurisprudență, Reviste (7), Comentarii expert (3)

(2) Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel. Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență, Reviste (3), Comentarii expert (1)

(3) Dreptul de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

(4) Termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data săvârșirii faptei ce constituie infracțiune sancționată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 92 Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a obligației fiscale Modificări (1), Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1), Librăria Indaco (1)

(1) Termenele prevăzute la art. 91 se întrerup și se suspendă în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune potrivit dreptului comun. Jurisprudență

(2) Termenul de prescripție a dreptului de stabilire a obligației fiscale se suspendă pe perioada cuprinsă între momentul începerii inspecției fiscale și momentul emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării inspecției fiscale. Jurisprudență

ARTICOLUL 93 Efectul împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale Jurisprudență, Doctrină (1)

Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a obligației fiscale, va proceda la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanță fiscală. Comentarii expert (2)

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Fiscală din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Analogia cu prescripția civilă - Horatiu Sasu
Prescripția extinctivă este în domeniul fiscal, la fel ca și în dreptul civil, stingerea dreptului la acțiune neexercitat în termenul prevăzut de lege. În ciuda poziției de inegalitate existente între stat și contribuabil, totuși, dreptul statului de a executa silit titlul de creanță fiscală, având ca obiect patrimonial sumele datorate bugetului de stat, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege.
Putem defini prescripția extinctivă în dreptul material fiscal (prescripția răspunderii fiscale) ca fiind stingerea creanței fiscale de orice fel, din cauza nevalorificării acesteia în termenul de prescripție stabilit de lege.
[ Mai mult... ]

Care este termenul real de prescripție fiscală? - Horatiu Sasu
Pentru impozitul pe salarii care - să presupunem - trebuia achitat de contribuabil la 25 ianuarie 2014, termenul începe să curgă de la 1 ianuarie 2015 și se încheie la 31 decembrie 2019. Așadar este vorba de mult peste 5 ani – în acest caz 5 ani, 11 luni și 5 zile, adică aproape 6 ani.
În 2016 termenul de prescripție fiscală este chiar mai lung, deoarece începe să curgă de la 1 iulie a anului următor.
[ Mai mult... ]

Comparație cu drepturile contribuabilului - Horatiu Sasu
Dacă Codul de procedură fiscală valabil până la 31 decembrie 2015 prevedea că termenul de prescripție al contribuabilului împotriva organului fiscal se calculează în condiții identice ca și prescripția organului fiscal contra contribuabilului (a se vedea art. 135 din Cod), din 2016 prescripția contribuabilului contra statului se calculează de la 1 ianuarie a anului următor (art. 219 din Noul Cod procedură fiscală), în vreme ce prescripția organului fiscal împotriva contribuabilului se calculează de la 1 iulie a anului următor (art. 110 alin. (2) din Noul Cod de procedură fiscală). Aceasta prelungește termenul de prescripție pentru organul fiscal, în defavoarea contribuabilului. [ Mai mult... ]

Consecințe - Horatiu Sasu
Deoarece declarația fiscală întocmită de contribuabil este echivalentă sub aspectul efectelor cu o decizie de impunere, ea produce și efectele juridice ale înștiințării de plată, de la data depunerii acesteia. În consecință, după depunerea declarației fiscale, dacă respectivul contribuabil nu a făcut plata în termenul legal, nu mai este necesară încă o înștiințare de plată, ci organul fiscal va putea demara procedurile de executare silită, conform Codului de procedură fiscală. [ Mai mult... ]

Doctrină:

Codul de procedură fiscală. Comentarii și explicații, ediția 1
    Prin O.M.F.P. nr. 1561/20041 s-a aprobat Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 6/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată și probleme de procedura fiscală. 
    1 M. Of. nr. 982 din 26 octombrie 2004. 

    Pentru art. 44 (actualmente art. 45 – s.n.) și art. 82 (actualmente art. 85 – s.n.) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, precum și art. 88 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal s-a emis următoarea soluție: în conformitate cu prevederile pct. 44.1 din Normele metodologice date în aplicarea actualului art. 45 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu afost comunicat contribuabilului, potrivit legii. [ Mai mult... ] 

.....
    Pentru anumite categorii de venituri, întinderea obligației fiscale ce revine contribuabilului este determinată de organele fiscale, pe baza datelor declarate de acesta, prin întocmirea actului de impunere. Acest act va reprezenta titlul de creanță fiscală ce individualizează obligația de plată a contribuabilului. 
    Alăturat actelor sau documentelor de impunere sunt remarcabile, cu aceeași valoare juridică: [ Mai mult... ] 
.....
    Cu privire la lit. a) a acestui articol, arătăm că aprobarea procedurii de soluționare a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată, depuse în condițiile Titlului VI, „Taxa pe valoarea adăugată”, din Codul fiscal, a fost stabilită prin Ordinul ANAF nr. 2250/20071. Prin art. 1 din Anexa nr. 1 la actul normativ anterior invocat se stabilește restituirea taxei pe valoarea adăugată în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii în acest sens. Termenul în cauză de 45 de zile este în concordanță cu prevederile art. 70 Codul de procedură fiscală. (referitor la termenul general de soluționare a cererilor contribuabililor), dar trebuie precizat că acesta este diferențiat în funcție de încadrarea contribuabililor pe grupe de risc și, implicit, de procedura aplicabilă pentru fiecare caz în parte (fără control fiscal anticipat/cu analiză documentară/cu verificare fiscală anterior emiterii deciziei de rambursare). În acest sens, metodologia de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată este reglementată și aprobată prin O.M.F.P. nr. 967/20052, cu modificările și completările ulterioare aduse prin O.M.F.P nr. 1330/20053, O.M.F.P. nr. 2008/20054, O.M.E.F. nr. 102/20075 și O.M.E.F. nr. 1857/20076. De asemenea, în vederea aplicării corecte și unitare a metodologiei de soluționare în cauză, trebuie să avem în vedere și reglementările aduse de O.M.F.P nr. 1119/20061 (pentru aprobarea Procedurii de administrare și monitorizare a marilor contribuabili) și de O.M.F.P. nr. 1340/20062 (pentru aprobarea Procedurii de administrare și monitorizare a contribuabililor mijlocii). [ Mai mult... ] 
.....
    Codul fiscal4 precizează că în cazul venitului net obținut din exploatarea bunurilor și drepturilor de orice fel, deținute în comun, acesta este considerat ca fiind obținut de proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali, înscriși într-un document oficial, și se atribuie proporțional cu cotele-părți pe care aceștia le dețin în acea proprietate sau în mod egal, în situația în care acestea nu se cunosc. [ Mai mult... ] 
.....
    În ceea ce privește sfera de aplicare anoțiunii de „rezervă averificării ulterioare”, deși aceasta înglobează în principal deciziile de impunere, ea include și cazurile de stabilire aimpozitelor prin declarațiile contribuabililor [conform art. 80 alin. (3) Codul de procedură fiscală.]. 
    În altă ordine de idei, s-a arătat că articolului 90 alin. (2) din Cod trebuie să ise dea ointerpretare restrictivă, corelată cu sensul noțiunii de „rezervă averificării ulterioare”. Astfel, potrivit acestui text, „decizia de impunere sub rezerva verificării ulterioare poate fi desființată sau modificată, din inițiativa organului fiscal sau la solicitarea contribuabilului, pe baza constatărilor organului fiscal”. Într-o anumită viziune, această dispoziție ar putea fi interpretată în sensul că organul fiscal poate modifica decizia de impunere în orice moment, atâta timp cât există „constatări ale organului fiscal competent”, indiferent dacă acestea sunt rezultatul inspecției fiscale sau al unei alte proceduri. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Fiscală:
Dispoziții generale
Dispoziții generale privind raportul de drept material fiscal
Dispoziții procedurale generale
Înregistrarea fiscală și evidența contabilă și fiscală
Declarația fiscală
Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat
Inspecția fiscală
Colectarea creanțelor fiscale
Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale
Sancțiuni
Dispoziții tranzitorii și finale
Reviste:
10. Executare silită fiscală efectuată în baza unei înștiințări care nu constituie decizie de impunere
Revista Curierul Fiscal nr. 8/2018
8. Executarea silită a titlurilor executorii fiscale. Inadmisibilitatea apărărilor de fond în cadrul contestației la executare. Distincția dintre veritabilele titluri executorii fiscale și "titlurile executorii" ca acte de executare silită
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2017
Revista Curierul Fiscal nr. 9/2017
1. Accesul efectiv la justiție. Necesitatea analizării de către instanța de judecată
12. Taxă locală pentru cultură și sport
Revista Curierul Fiscal nr. 5/2017
17. Prescripție extinctivă în materia contenciosului administrativ
Executarea silită a creanțelor fiscale: prescripția
Doctrină:
Codul de procedură fiscală. Comentarii și explicații, ediția 1
Referințe în cărți:
Tratat teoretic si practic de contencios administrativ. Vol. 2
;
se încarcă...