Dispoziții generale privind raportul de drept material fiscal | Codul de Procedură Fiscală

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Fiscală din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

TITLUL II Dispoziții generale privind raportul de drept material fiscal

CAPITOLUL I Dispoziții generale

ARTICOLUL 21 Creanțele fiscale Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (1)

(1) Creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal. Jurisprudență, Reviste (1), Comentarii expert (1)

(2) Din raporturile de drept prevăzute la alin. (1) rezultă atât conținutul, cât și cuantumul creanțelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în: Jurisprudență

a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creanțe fiscale principale; Jurisprudență, Reviste (2)

b) dreptul la perceperea majorărilor de întârziere, în condițiile legii, denumite creanțe fiscale accesorii. Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

(3) În cazurile prevăzute de lege, organul fiscal este îndreptățit să solicite stingerea obligației fiscale de către cel îndatorat să execute acea obligație în locul debitorului. Reviste (3)

(4) În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Jurisprudență

ARTICOLUL 22 Obligațiile fiscale Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

Prin obligații fiscale, în sensul prezentului cod, se înțelege:

a) obligația de a declara bunurile și veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; Jurisprudență

b) obligația de a calcula și de a înregistra în evidențele contabile și fiscale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; Jurisprudență

c) obligația de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; Jurisprudență, Reviste (1)

d) obligația de a plăti majorări de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligații de plată accesorii; Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

e) obligația de a calcula, de a reține și de a înregistra în evidențele contabile și de plată, la termenele legale, impozitele și contribuțiile care se realizează prin stopaj la sursă; Comentarii expert (1)

f) orice alte obligații care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale. Jurisprudență

ARTICOLUL 23 Nașterea creanțelor și obligațiilor fiscale Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(1) Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (4), Comentarii expert (1)

(2) Potrivit alin. (1) se naște dreptul organului fiscal de a stabili și a determina obligația fiscală datorată. Jurisprudență, Reviste (2)

ARTICOLUL 24 Stingerea creanțelor fiscale Referințe (1), Jurisprudență, Doctrină (1)

Creanțele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripție și prin alte modalități prevăzute de lege. Jurisprudență, Comentarii expert (1)

ARTICOLUL 25 Creditorii și debitorii Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

(1) În raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanță fiscală prevăzute la art. 21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligația corelativă de plată a acestor drepturi. Jurisprudență

(2) În cazul în care obligația de plată nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condițiile legii, următorii: Jurisprudență, Reviste (1)

a) moștenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor; Jurisprudență, Reviste (1), Comentarii expert (1)

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile și obligațiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz; Jurisprudență

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment; Reviste (3)

d) persoana care își asumă obligația de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanții reale la nivelul obligației de plată; Jurisprudență, Reviste (5)

e) persoana juridică, pentru obligațiile fiscale datorate de sediile secundare ale acesteia;

f) alte persoane, în condițiile legii. Jurisprudență

ARTICOLUL 26 Plătitorul Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Plătitor al obligației fiscale este debitorul sau persoana care în numele debitorului, conform legii, are obligația de a plăti sau de a reține și de a plăti, după caz, impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte sume datorate bugetului general consolidat. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

(2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România, care au sedii secundare, plătitor de obligații fiscale este persoana juridică, cu excepția impozitului pe venitul din salarii, pentru care plata impozitului se face, potrivit legii, de către sediile secundare ale persoanei juridice. Modificări (3), Referințe (2), Jurisprudență

ARTICOLUL 27 Răspunderea solidară Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (2)

(1) Pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod răspund solidar cu acesta următoarele persoane: Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (3)

a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, dobândesc în orice mod active de la debitorii care își provoacă astfel insolvabilitatea; Jurisprudență, Doctrină (1)

b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condițiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfășoară efectiv aceeași activitate sau aceleași activități ca și debitorul și dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: Respingeri de neconstituționalitate (5), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

a) dobândește, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puțin jumătate din valoarea contabilă netă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului; Jurisprudență

b) are raporturi comerciale contractuale cu clienții și/sau cu furnizorii, alții decât cei de utilități, care, în proporție de cel puțin jumătate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul; Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

c) are raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puțin jumătate dintre angajații sau prestatorii de servicii ai debitorului. Respingeri de neconstituționalitate (5), Jurisprudență, Reviste (3)

(3) În înțelesul alin. (2), termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaților unei societăți comerciale ori a unei asociații sau fundații, fie în consiliul de administrație al unei societăți comerciale ori consiliul director al unei asociații sau fundații; Jurisprudență

b) control indirect - activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane.

ARTICOLUL 28 Dispoziții speciale privind stabilirea răspunderii Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (1)

(1) Răspunderea persoanelor prevăzute la art. 27 se va stabili potrivit dispozițiilor prezentului articol. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

(2) În scopul prevăzut la alin. (1) organul fiscal va întocmi o decizie în care vor fi arătate motivele de fapt și de drept pentru care este angajată răspunderea persoanei în cauză. Decizia se va supune spre aprobare conducerii organului fiscal. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

(3) Decizia aprobată potrivit alin. (2) constituie titlu de creanță privind obligația la plată a persoanei răspunzătoare potrivit art. 27 și va cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), și următoarele: Jurisprudență, Reviste (1)

a) codul de identificare fiscală a persoanei răspunzătoare, obligată la plata obligației debitorului principal, precum și orice alte date de identificare;

b) numele și prenumele sau denumirea debitorului principal; codul de identificare fiscală; domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare;

c) cuantumul și natura sumelor datorate; Jurisprudență, Reviste (1)

d) termenul în care persoana răspunzătoare trebuie să plătească obligația debitorului principal;

e) temeiul legal și motivele în fapt ale angajării răspunderii. Jurisprudență

(4) Răspunderea va fi stabilită atât pentru obligația fiscală principală, cât și pentru accesoriile acesteia.

(5) Titlul de creanță prevăzut la alin. (3) va fi comunicat persoanei obligate la plată, menționându-se că aceasta urmează să facă plata în termenul stabilit. Modificări (1), Jurisprudență

(6) Titlul de creanță comunicat potrivit alin. (5) poate fi atacat în condițiile legii. Jurisprudență

ARTICOLUL 29 Drepturile și obligațiile succesorilor Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Drepturile și obligațiile din raportul juridic fiscal trec asupra succesorilor debitorului în condițiile dreptului comun. Jurisprudență

(2) Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazul obligației de plată a sumelor ce reprezintă amenzi aplicate, potrivit legii, debitorului persoană fizică.

ARTICOLUL 30 Dispoziții privind cesiunea creanțelor fiscale ale contribuabililor Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2), Comentarii expert (1)

(1) Creanțele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum și sumele afectate garantării executării unei obligații fiscale pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) Cesiunea produce efecte față de organul fiscal competent numai de la data la care aceasta i-a fost notificată.

(3) Desființarea cesiunii sau constatarea nulității acesteia ulterior stingerii obligației fiscale nu este opozabilă organului fiscal.

CAPITOLUL II Domiciliul fiscal

ARTICOLUL 31 Domiciliul fiscal Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Doctrină (3)

(1) În cazul creanțelor fiscale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înțelege: Jurisprudență, Reviste (1)

a) pentru persoanele fizice, adresa unde își au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu; Jurisprudență

b) pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activității sau locul unde se desfășoară efectiv activitatea principală; Jurisprudență

c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat; Jurisprudență

d) pentru asocierile și alte entități fără personalitate juridică, sediul acestora sau locul unde se desfășoară efectiv activitatea principală. Jurisprudență

(2) Prin adresa unde locuiesc efectiv, în sensul alin. (1) lit. a), se înțelege adresa locuinței pe care o persoană o folosește în mod continuu peste 183 de zile într-un an calendaristic, întreruperile de scurtă durată nefiind luate în considerare. Dacă șederea are un scop exclusiv de vizită, concediu, tratament sau alte scopuri particulare asemănătoare și nu depășește perioada unui an, nu se consideră adresa unde locuiesc efectiv. Jurisprudență, Reviste (1)

(3) În situația în care domiciliul fiscal nu se poate stabili potrivit alin. (1) lit. c) și d), domiciliul fiscal este locul în care se află majoritatea activelor. Jurisprudență

(4) În cazul celorlalte creanțe fiscale ale bugetului general consolidat, prin domiciliu fiscal se înțelege domiciliul reglementat potrivit dreptului comun sau sediul social înregistrat potrivit legii.

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Fiscală din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

"Dacă legea nu prevede altfel..." - Horatiu Sasu
Față de formularea de mai sus menționăm că în materie vamală obligațiile fiscale stabilite ulterior NU generează accesorii fiscale de la momentul declarației vamale, ci de la momentul pe care l-am arătat în comentariul aferent art. 16 din Codul de procedură fiscală. [ Mai mult... ]

Anularea creanțelor fiscale pe cale legislativă - Horatiu Sasu
Anularea creanțelor fiscale (amnistia fiscală) este un mod excepțional de stingere a obligațiilor fiscale ale anumitor contribuabili, ce intervine când anularea acestor datorii este fie necesară pentru lichidarea unor restanțe ce nu au perspectivă de a fi recuperate, fie oportună din punctul de vedere al politicii statului față de acele subiecte impozabile sau taxabile. Un exemplu relativ recent de anulare oportună mai degrabă pentru statul care a curmat abuzurile propriilor organe fiscale, o reprezintă Legile nr. 209/2015 și 225/2015, care au anulat anumite obligații fiscale, multe inexistente și/sau stabilite abuziv, fără a da o soluție referitoare la contribuabilii care deja au achitat obligațiile ulterior anulate. Trimitem în acest sens la comentariile aferente Legilor nr. 209/2015 și 225/2015. [ Mai mult... ]

Consecințe generate de plata creanțelor fiscale de către un terț - Horatiu Sasu
Codul de procedură fiscală permite așadar efectuarea plății de către o persoană în numele alteia. Pe de o parte, plata poate fi făcută de o persoană interesată în efectuarea ei. Astfel, spre exemplu, dobânditorul unui imobil ipotecat poate face plata, pentru a evita urmărirea silită în privința imobilului dobândit, care ar putea avea drept efect pierderea titlului de proprietate asupra bunului respectiv. Ipoteza este următoarea: un debitor garantează executarea unei obligații cu un drept de ipotecă asupra unui imobil din patrimoniul său. Ulterior, el înstrăinează acest bun către un terț. Dat fiind faptul că ipoteca este un drept real, terțul va dobândi bunul grevat de dreptul de ipotecă. Debitorul înstrăinător nu achită datoria creditorului ipotecar și acesta amenință cu pornirea urmăririi silite asupra bunului ipotecat. Terțul dobânditor al acestui bun (terț față de raportul obligațional dintre creditorul ipotecar și debitorul înstrăinător) plătește pe creditor și astfel evită pierderea dreptului de proprietate asupra acelui bun. Acest terț este o persoană interesată.
Dar plata poate fi făcută și de orice persoană neinteresată (art. 1472 Noul Cod civil), deci de un terț neinteresat. În acest caz, terțul poate face plata fie în numele debitorului, în cadrul unui contract de mandat sau în cadrul unei gestiuni de afaceri, fie în nume propriu, spre exemplu atunci când face o liberalitate debitorului cu ceea ce acesta datora creditorului său. Potrivit art. 1474 alin. (3), atunci când terțul plătește în nume propriu nu se subrogă în drepturile creditorului decât în condițiile legii, respectiv ale art. 1593-1598 Cod civil. (a se vedea pe larg C. Stătescu. C. Bârsan, Teoria generală a obligațiilor, Editura Hamangiu, București, 2008).
[ Mai mult... ]

Modul de transfer a obligației fiscale în caz de succesiune - Horatiu Sasu
În privința moștenitorilor, acceptarea fără condiții a moștenirii înseamnă acceptarea drepturilor, dar și a obligațiilor defunctului. Spre exemplu, în cazul decesului unei persoane fizice care a deținut în proprietate o casă pentru care nu a plătit impozitul pe clădiri, obligația de plată a impozitului restant revine moștenitorilor..
Aceeași situație este și în cazul moștenirilor vacante (art. 553 alin. (2), 963 alin. (3) Cod civil).
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Codul de procedură fiscală. Comentarii și explicații, ediția 1
    Noțiunea de „creanță fiscală” acoperă noțiunea de „creanță bugetară” prezentă în legislația procedurală fiscală, anterioară adoptării Codului de procedură fiscală, dar și creanțele contribuabililor împotriva organelor fiscale rezultând din plata nedatorată aimpozitelor și taxelor. Ce aduce nou art. 20 Codul de procedură fiscală. este includerea în categoria obligațiilor fiscale aobligației de aplăti majorări de întârziere, aferente impozitelor și taxelor, denumite obligații de plată accesorii. Obligația de plată amajorărilor de întârziere pentru neplata la scadență aimpozitelor și taxelor datorate la buget nu este desigur una nouă, fiind specifică oricărei legislații de colectare acreanțelor fiscale. Codul de procedură fiscală unifică aceste obligații de plată ale contribuabilului sub denumirea de „obligații fiscale”1. [ Mai mult... ] 

.....
    Particularitățile ce individualizează obligația (creanța) fiscală privesc în special izvorul acestei obligații, beneficiarul, obiectul, forma sa, precum și condițiile de stabilire, modificare sau stingere. Astfel1: 
    1 D.D. Șaguna, op. cit., p. 139-140. 

    a)Izvorul obligației fiscale va fi întotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care instituie și reglementează un venit al bugetului de stat (impozit sau taxă). Prin lege se stabilesc categoriile de persoane fizice sau juridice ce datorează bugetului de stat impozite, elementele venitului bugetar, precum și modalitățile de plată a acestuia. De altfel, este rațional că oricât de imperioasă ar fi necesitatea impozitelor, taxelor și altor atribuții bănești obligatorii, ca mijloace de realizare a veniturilor fiscale, procedura stabilirii și individualizării lor trebuie să fie supusă cerințelor legalității2. [ Mai mult... ] 
Evaziunea fiscală. Comentarii și explicații, ediția 3
    În același timp, prin obligații fiscale, în sensul art. 22 Codul de procedură fiscală., se înțelege: [ Mai mult... ] 

Codul de procedură fiscală. Comentarii și explicații, ediția 1
    Particularitățile ce individualizează obligația (creanța) fiscală privesc în special izvorul acestei obligații, beneficiarul, obiectul, forma sa, precum și condițiile de stabilire, modificare sau stingere. Astfel1: 
    1 D.D. Șaguna, op. cit., p. 139-140. 

    a)Izvorul obligației fiscale va fi întotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care instituie și reglementează un venit al bugetului de stat (impozit sau taxă). Prin lege se stabilesc categoriile de persoane fizice sau juridice ce datorează bugetului de stat impozite, elementele venitului bugetar, precum și modalitățile de plată a acestuia. De altfel, este rațional că oricât de imperioasă ar fi necesitatea impozitelor, taxelor și altor atribuții bănești obligatorii, ca mijloace de realizare a veniturilor fiscale, procedura stabilirii și individualizării lor trebuie să fie supusă cerințelor legalității2. [ Mai mult... ] 

Evaziunea fiscală. Comentarii și explicații, ediția 3
    În același timp, prin obligații fiscale, în sensul art. 22 Codul de procedură fiscală., se înțelege: [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Fiscală:
Dispoziții generale
Dispoziții generale privind raportul de drept material fiscal
Dispoziții procedurale generale
Înregistrarea fiscală și evidența contabilă și fiscală
Declarația fiscală
Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat
Inspecția fiscală
Colectarea creanțelor fiscale
Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale
Sancțiuni
Dispoziții tranzitorii și finale
Reviste:
Acțiune având ca obiect anularea actului administrativ fiscal emis de autoritatea publică privind stabilirea răspunderii solidare a reclamantului în calitate de administrator al unei societăți comerciale cu răspundere limitată
Despre natura creanței și obligația de plată prevăzută de art. 40 din Legea 10/1995; prescripția în cazul dreptului patrimonial respectiv
Considerații în legătură cu subiectele obligațiilor fiscale
Drept fiscal. Antrenare răspundere solidară. Condiția relei-credințe/Tax law. Bringing out the solidary liability. The condition of the bad faith
Secretul fiscal - mai mult decât secret profesional
Răspunderea membrilor organelor de administrare ale societății insolvabile și insolvente
Ce urmărește organul fiscal la răspunderea solidară în materie fiscală? (I)
Revista Curierul Fiscal nr. 11/2017
Se modifică reglementările privind cazierul fiscal!
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Doctrină:
Codul de procedură fiscală. Comentarii și explicații, ediția 1
Controverse actuale în fiscalitate. Comentarii și soluții, Vol 1, ediția 1
Evaziunea fiscală. Comentarii și explicații, ediția 3
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
TVA național vs. intracomunitar: cazuri și necazuri, Vol 1, ediția 1
;
se încarcă...