Guvernul României

Ordonanța nr. 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

Modificări (5), Puneri în aplicare (1), Referințe (9), Referințe în jurisprudență

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 628 din 29 august 2008.

În vigoare de la 01 septembrie 2008 până la 14 martie 2015, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 121/2014.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. I.9 din Legea nr. 142/2008 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Scopul prezentei ordonanțe îl constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea și aplicarea politicii naționale de eficiență energetică.

(2) Prezenta ordonanță se aplică furnizorilor de servicii energetice, prin care se realizează măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distribuție și societăților de vânzare cu amănuntul a energiei, consumatorilor finali, precum și forțelor armate, cu excepția materialelor utilizate exclusiv în scop militar. Pentru forțele armate prevederile prezentei ordonanțe se aplică numai în măsura în care aceasta nu determină niciun conflict care să aibă aceeași natură și scop principal ca și activitățile forțelor armate, excepție făcând materialele utilizate exclusiv în scop militar.

(3) Politica națională de eficiență energetică este parte integrantă a politicii energetice a statului și urmărește:

a) eliminarea barierelor în calea promovării eficienței energetice și a promovării utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

b) promovarea mecanismelor de eficiență energetică și a instrumentelor financiare pentru economii de energie;

c) educarea și conștientizarea consumatorilor finali asupra importanței și beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie și autoritățile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica națională de eficiență energetică;

e) promovarea cercetării fundamentale și aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei și a surselor regenerabile de energie.

(4) Politica națională de eficiență energetică definește obiectivele privind îmbunătățirea eficienței energetice, țintele indicative de economisire a energiei, precum și măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice aferente în toate sectoarele economiei naționale, cu referiri speciale la:

a) introducerea tehnologiilor cu eficiență energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsură și control, precum și a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienței energetice și previzionarea consumurilor energetice;

b) promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

c) reducerea impactului asupra mediului al activităților de producere, transport, distribuție și consum al tuturor formelor de energie;

d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;

e) instituirea de obligații pentru consumatorii finali de energie, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție a energiei și societățile de vânzare cu amănuntul a energiei;

f) acordarea de stimulente financiare și fiscale;

g) dezvoltarea pieței pentru serviciile energetice.

Art. 2. - Jurisprudență

În sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) audit energetic - procedura sistematică de obținere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei activități și/sau instalații industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare și cuantificare a oportunităților rentabile pentru realizarea unor economii de energie și de raportare a rezultatelor;

b) auditor energetic - persoana fizică sau juridică atestată/autorizată, în condițiile legii, care are dreptul să realizeze auditul energetic prevăzut la lit. a). Auditorii energetici persoane fizice își desfășoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare;

c) certificate albe - certificatele emise de organisme de certificare independente care confirmă declarațiile actorilor pieței, conform cărora economiile de energie sunt o consecință a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

d) societate de servicii energetice (SSE) - persoana juridică sau fizică autorizată, care prestează servicii energetice și/sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în cadrul instalației sau incintei consumatorului și care, ca urmare a prestării acestor servicii și/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar. Plata pentru serviciile prestate este bazată, integral sau parțial, pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe îndeplinirea altor criterii de performanță convenite de părți;

e) conservarea energiei - totalitatea activităților orientate spre utilizarea eficientă a resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distribuție și consum al acestora, precum și spre atragerea în circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include 3 componente esențiale: utilizarea eficientă a energiei, creșterea eficienței energetice și înlocuirea combustibililor deficitari;

f) consumator final - persoana fizică sau juridică care cumpără energie exclusiv pentru consumul propriu;

g) contract de performanță energetică - acord contractual între beneficiar și furnizorul unei măsuri care are ca scop îmbunătățirea eficienței energetice, în mod normal SSE, în care investiția necesară realizării măsurii trebuie să fie plătită proporțional cu nivelul de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzut în contract;

h) distribuitor de energie - persoana fizică sau juridică autorizată responsabilă cu transportul energiei în vederea livrării acesteia la consumatorii finali și la stațiile de distribuție care vând energie consumatorilor finali. Această definiție exclude operatorii sistemului de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale prevăzuți la lit. ș);

i) distribuitor mic, operator mic al sistemului de distribuție a energiei și societate mică de vânzare cu amănuntul a energiei - persoana juridică sau fizică autorizată care distribuie sau vinde energie consumatorilor finali și care distribuie sau vinde mai puțin decât echivalentul a 75 de GWh energie anual sau care are mai puțin de 10 angajați sau a cărei cifră de afaceri anuală și/sau bilanț anual nu depășește 2.000.000 euro;

j) economii de energie - cantitatea de energie economisită, determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după aplicarea uneia ori mai multor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie;

k) eficiență energetică - raportul dintre valoarea rezultatului performant obținut, constând în servicii, mărfuri sau energia rezultată, și valoarea energiei utilizate în acest scop;

l) energie - toate formele de energie disponibile pe piață, inclusiv energia electrică, energia termică, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat încălzirii și răcirii, cărbune și lignit, turbă, carburanți, mai puțin carburanții pentru aviație și combustibilii pentru navigație maritimă, și biomasa, definită conform Directivei 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricității produse din sursele de energie regenerabile de pe piața internă a electricității;

m) finanțare de către terți - acord contractual care implică, suplimentar față de furnizorul de energie și beneficiar, un terț care furnizează capital pentru măsura respectivă. Valoarea financiară a economiei de energie generată de îmbunătățirea eficienței energetice determină plata terțului. Acest terț poate sau nu să fie o SSE;

n) instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar, precum fonduri, subvenții, reduceri de taxe, împrumuturi, finanțare de către terți, contracte de performanță energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare și alte contracte de aceeași natură, care sunt făcute disponibile pe piață de către instituțiile publice sau organismele private pentru a acoperi parțial sau integral costul inițial al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

o) îmbunătățirea eficienței energetice - creșterea eficienței energetice la consumatorii finali ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și/sau economice;

p) management energetic - ansamblul activităților de organizare, conducere și de gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;

q) manager energetic - persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice atestată, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea și gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;

r) măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice - orice acțiune care, în mod normal, conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată;

s) mecanisme de eficiență energetică - instrumente generale utilizate de Guvern sau de organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat ori stimulente pentru actorii pieței în vederea furnizării și achiziționării de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice;

ș) operator al sistemului de distribuție - persoană fizică sau juridică responsabilă de exploatarea, asigurarea întreținerii și, în cazul în care este necesar, dezvoltarea sistemului de distribuție a energiei electrice sau a gazelor naturale într-o anumită zonă și, după caz, a interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității sistemului de a răspunde cererilor rezonabile de distribuție a energiei electrice sau a gazelor naturale pe termen lung;

t) programe de îmbunătățire a eficienței energetice - activități care se concentrează pe grupuri de consumatori finali și care, în mod normal, conduc la o îmbunătățire a eficienței energetice verificabilă, măsurabilă sau estimabilă;

ț) serviciu energetic - activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obținut dintr-o combinație de energie cu o tehnologie și/sau o acțiune eficientă din punct de vedere energetic, care poate include activitățile de exploatare, întreținere și control necesare pentru prestarea serviciului care este furnizat pe bază contractuală și care, în condiții normale, conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice și/sau a economiilor de energie primară verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată;

u) societate de vânzare cu amănuntul a energiei - persoană fizică și juridică care vinde energie consumatorilor finali;

v) surse regenerabile de energie - conform definiției prevăzute în Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

CAPITOLUL II Măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice și obligații pentru consumatorii finali de energie

Art. 3. -

(1) În scopul realizării politicii naționale de eficiență energetică, operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligația:

a) să efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agenția Română pentru Conservarea Energiei, în condițiile legii, și care stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

b) să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu și lung;

c) să numească un manager energetic, atestat de Agenția Română pentru Conservarea Energiei, conform legislației în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică/juridică prestatoare de servicii energetice, acreditată în condițiile prezentei ordonanțe.

(2) În cazul consumatorilor de energie care dețin subunități consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum și alte sedii secundare), amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin funcționalitate sau rețele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunități este considerată din punctul de vedere al obligațiilor ce îi revin ca unitate independentă. Acestor unități independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

Art. 4. -

Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie cuprinsă între 200 și 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligați să întocmească la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agenția Română pentru Conservarea Energiei în condițiile prezentei ordonanțe, care să stea la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.

Art. 5. -

(1) Consumatorii finali dezvoltă și pun în aplicare măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice definite la art. 2 lit. r).

(2) Consumatorii finali de energie, persoane juridice, prevăzuți la art. 3 și 4, sunt obligați să dispună de un sistem de măsură, evidență și monitorizare a consumurilor energetice și să pună la dispoziția Agenției Române pentru Conservarea Energiei, la cerere, informații privind consumurile energetice și indicatorii de eficiență energetică.

Art. 6. -

Administratorii clădirilor aflate în proprietate publică au obligația să ia măsuri pentru:

a) utilizarea eficientă a sistemului de încălzire și climatizare;

b) utilizarea aparatelor de măsură și reglare a consumului de energie.

Art. 7. -

(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să ia măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, prin promovarea cu precădere a măsurilor care generează cele mai mari economii de energie în cel mai scurt interval de timp. Aceste măsuri sunt comunicate consumatorilor și/sau operatorilor economici, după caz.

(2) Lista indicativă a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (1) și la art. 5 alin. (1) este cuprinsă în anexa nr. 1.

(3) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice, în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen lung (3-6 ani), vizând un program de investiții pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.

(4) Fără a aduce atingere legislației naționale și comunitare în domeniul achizițiilor publice, autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația de a aplica cel puțin două măsuri din lista măsurilor care vizează promovarea eficienței energetice prin achiziții publice, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 8. -

(1) Societățile comerciale, precum și unitățile administrației publice locale și centrale, care dețin mai mult de 25 de autovehicule, au obligația să dezvolte programe de monitorizare și gestiune a consumului de carburanți pentru grupul de vehicule deținut.

(2) În cazul entităților prevăzute la alin. (1), care dețin subunități (sucursale, puncte de lucru, precum și alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunități este considerată din punctul de vedere al obligațiilor ce îi revin ca unitate independentă dacă deține mai mult de 25 de autovehicule, fiindu-i aplicabile prevederile alin. (1).

CAPITOLUL III Obligațiile distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distribuție a energie și societăților de vânzare cu amănuntul a energiei

Art. 9. -

(1) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție a energiei și/sau societățile de vânzare cu amănuntul a energiei iau măsuri pentru eficientizarea consumului propriu de energie și trebuie:

a) să nu întreprindă nicio activitate care ar putea afecta cererea și furnizarea de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice sau care ar putea împiedica dezvoltarea piețelor de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice;

b) să furnizeze la cerere, însă cel mult o dată pe an, informații statistice agregate despre consumatorii lor finali către Observatorul Energetic Național. Structura informațiilor statistice se stabilește în cadrul normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe;

c) să pună în aplicare în condițiile prezentei ordonanțe, direct și/sau indirect, prin alți furnizori de servicii energetice sau de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, următoarele:

(i) să ofere servicii energetice la prețuri competitive consumatorilor finali și să promoveze aceste servicii sau;

(ii) să furnizeze către consumatorii finali audituri energetice la prețuri competitive, desfășurate în mod independent, și/sau măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și să promoveze aceste audituri și măsuri, în conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. (a) și art. 16 alin. (1);

(iii) să asigure contribuția la fondurile și mecanismele de finanțare prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. b) și/sau;

(iv) să participe la acorduri voluntare propuse de Guvern.

(2) Nivelul minim al contribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) pct. (iii) corespunde costurilor estimate ale furnizării oricăreia dintre activitățile menționate la alin. (1) și se stabilesc de comun acord cu Agenția Română pentru Conservarea Energiei și cu alte autorități ale administrației publice centrale, după caz.

(3) Acordurile voluntare prevăzute la alin. (1) lit. c) pct. (iv) includ obiective clare, precum și cerințe de monitorizare și raportare legate de procedurile care pot determina revizuirea măsurilor și/sau suplimentarea acestora, atunci când obiectivele nu sunt realizate sau când există posibilitatea de a nu fi realizate. În vederea asigurării transparenței, acordurile voluntare se pun la dispoziția publicului și se publică anterior aplicării, în măsura în care clauzele de confidențialitate permit acest lucru, pentru a se primi comentarii de la părțile interesate.

(4) Obligațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică operatorilor sistemului de distribuție fără a se aduce atingere prevederilor referitoare la separarea contabilă, prevăzute de art. 17 alin. (2) lit. b) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 17 lit. a) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică fără a se aduce atingere derogărilor sau exceptărilor acordate conform Legii nr. 13/2007, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(6) În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic și din punct de vedere financiar, proporțional cu economiile potențiale de energie, consumatorii finali de energie electrică, de gaze naturale, de servicii de încălzire și/sau răcire și de apă caldă menajeră urbană trebuie să fie dotați cu contoare individuale achiziționate la prețuri competitive și care să reflecte cu suficientă precizie consumul de energie.

(7) În cazul în care se înlocuiește un contor existent cu unul nou, se pun întotdeauna la dispoziție contoare achiziționate prin proceduri concurențiale, care trebuie să aibă o clasă de precizie mai bună, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potențiale estimate pe termen lung. Atunci când se branșează o clădire sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, se montează întotdeauna contoare individuale, achiziționate prin proceduri concurențiale.

(8) Factura transmisă consumatorilor finali are la bază consumul efectiv de energie și se prezintă în termeni clari și ușor de înțeles.

(9) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție și societățile de vânzare cu amănuntul a energiei pun la dispoziția consumatorilor finali, într-o formă clară și ușor de înțeles, prin intermediul facturilor, al contractelor și/sau al chitanțelor emise la stațiile de distribuție, următoarele informații:

a) prețurile reale curente și consumul efectiv de energie;

b) comparații între consumul curent de energie al consumatorului final și consumul pe aceeași perioadă a anului anterior, preferabil sub formă grafică;

c) ori de câte ori este posibil și util, comparații cu un utilizator mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeași categorie de consum;

d) informații de contact pentru organizațiile consumatorilor, autoritățile/agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web, de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a energiei, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și/sau specificații tehnice obiective pentru echipamentul de utilizare a energiei.

(10) Prevederile alin. (1) lit. b), lit. c) pct. (i) și ale alin. (6) nu se aplică consumatorilor finali implicați în categoriile de activități prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

CAPITOLUL IV Programe de îmbunătățire a eficienței energetice și promovare a utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

Art. 10. -

Programele de îmbunătățire a eficienței energetice menționate la art. 3 alin. (1) lit. b) și la art. 7 alin. (3) se transmit Agenției Române pentru Conservarea Energiei prin intermediul filialelor sale teritoriale.

Art. 11. -

Programele de îmbunătățire a eficienței energetice includ, după caz, acțiuni în următoarele direcții principale:

a) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic și nepoluante;

b) încurajarea finanțării investițiilor în domeniul eficienței energetice prin participarea statului sau a sectorului privat;

c) promovarea cogenerării de înaltă eficiență și a măsurilor necesare pentru creșterea eficienței sistemelor de producere, de transport și de distribuție a energie termice la consumatori;

d) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatorii finali;

e) înființarea de compartimente specializate în domeniul eficienței energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze și să monitorizeze programe de eficiență energetică;

f) reducerea impactului asupra mediului.

CAPITOLUL V Atribuții și răspunderi

Art. 12. -

Agenția Română pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate al administrației publice centrale care participă la elaborarea politicii de eficiență energetică, fiind instituția responsabilă la nivel național cu implementarea și monitorizarea acesteia, având personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Agenției Române pentru Conservarea Energiei se asigură din venituri proprii și din alocații acordate de la bugetul de stat.

Art. 13. -

Organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Conservarea Energiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, avându-se în vedere următoarele atribuții și responsabilități principale:

a) participarea la elaborarea politicii naționale de eficiență energetică a energiei, la solicitarea Ministerului Economiei și Finanțelor;

b) monitorizarea programelor de îmbunătățire a eficienței energetice și a economiilor de energie care rezultă în urma prestării serviciilor energetice și a altor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și raportarea rezultatelor către Ministerul Economiei și Finanțelor;

c) cooperarea cu instituțiile și organismele interne și internaționale în vederea utilizării eficiente a energiei și reducerii impactului negativ asupra mediului;

d) participarea la elaborarea de norme și reglementări tehnice în scopul creșterii eficienței energetice în toate domeniile de activitate;

e) asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există reglementări specifice privind eficiența energetică;

f) elaborarea, coordonarea de programe de pregătire în materie de îmbunătățire a eficienței energetice și de utilizare de către consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, autorizarea auditorilor energetici și atestarea managerilor energetici; Referințe (1)

g) punerea la dispoziția furnizorilor de servicii energetice și de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a unor sisteme de calificare și acreditare care vor fi implementate după caz, în mod justificat, în funcție de necesități; Referințe (1)

h) evaluarea tehnică, avizarea și monitorizarea proiectelor de investiții în domeniul eficienței energetice, pentru care se cere finanțare de la bugetul de stat și din alte surse interne și externe la dispoziția Guvernului;

i) elaborarea sintezei programelor de eficiență energetică prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și la art. 7 alin. (3);

j) cooperarea cu instituțiile abilitate la realizarea unor scenarii pe termen scurt, mediu și lung privind evoluția raportului cerere-ofertă de energie și a calculului indicatorilor de eficiență energetică la nivel național;

k) acordarea de consultanță gratuită în elaborarea și aplicarea proiectelor de creștere a eficienței energetice și în elaborarea programelor de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la art. 7 alin. (3);

l) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatori, prin acțiuni complementare reglementării pieței de energie;

m) elaborarea, inclusiv prin cofinanțarea de la bugetul de stat sau din surse proprii, a unor studii pentru fundamentarea programelor naționale de eficiență energetică și participarea la proiecte declarate eligibile, în cadrul programelor de eficiență energetică și energii regenerabile, inițiate de organisme internaționale;

n) fundamentarea, cu sprijinul Observatorului Energetic Național, a țintelor indicative de economisire a energiei și a măsurilor de realizare a acestora, precum și transmiterea acestora către Ministerul Economiei și Finanțelor în vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;

o) monitorizarea acordurilor voluntare prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) pct. (iv);

p) elaborarea împreună cu Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și publicarea liniilor directoare privind eficiența energetică și economiile de energie ca posibile criterii de evaluare a ofertelor la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice, în vederea facilitării punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la art. 7 alin. (4);

q) fundamentarea planurilor naționale în domeniul eficienței energetice și transmiterea acestora către Ministerul Economiei și Finanțelor în vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;

r) elaborarea de programe de eficiență energetică asociate cu un mecanism de acordare de sprijin financiar de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Art. 14. -

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor coordonează din punct de vedere tehnic acțiunile privind creșterea performanței energetice a clădirilor, prin:

a) elaborarea de reglementări tehnice specifice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

b) atestarea auditorilor energetici pentru clădiri;

c) monitorizarea performanței energetice a clădirilor și constituirea băncilor de date specifice, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC București, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor. Monitorizarea cuprinde centralizarea și prelucrarea datelor/informațiilor furnizate de către auditorii energetici pentru clădiri, prin certificatele de performanță energetică, respectiv de către autoritățile administrației publice locale, prin autorizațiile de construire emise. În vederea fundamentării planurilor naționale în domeniul eficienței energetice, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC București transmite, la solicitarea Agenției Române pentru Conservarea Energiei, datele pe care le deține.

Art. 15. -

(1) Agenția Română pentru Conservarea Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor întocmesc modele de contract pentru instrumentele financiare.

(2) Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice împreună cu Agenția Română pentru Conservarea Energiei cooperează cu Comisia Europeană în privința schimbului celor mai bune practici pentru achiziții publice din domeniul eficienței energetice și asigură diseminarea acestora la nivel național.

Art. 16. -

(1) Agenția Română pentru Conservarea Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor asigură disponibilitatea unor sisteme de audit energetic eficiente, realizate în mod independent, care să identifice măsuri potențiale de îmbunătățire a eficienței energetice și care să fie disponibile pentru toți consumatorii finali, inclusiv pentru consumatorii casnici, consumatorii comerciali mici și consumatorii industriali mari și mici.

(2) Consumatorii finali cu un consum mai mic de 200 tep/an sau consumatorii la care realizarea de audituri conduce la costuri disproporționat de ridicate comparativ cu economia de energie beneficiază de audituri energetice prin alte instrumente simplificate, cum ar fi chestionare și programe informatice transmise pe suport electronic puse la dispoziție de Agenția Română pentru Conservarea Energiei sau de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, după caz.

Art. 17. -

Auditurile care rezultă din acordurile voluntare se consideră că îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 16.

Art. 18. -

Certificarea în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 372/2005 se consideră ca fiind echivalentă cu un audit energetic care îndeplinește cerințele prevăzute la art. 16 și în anexa nr. 2 lit. e).

Art. 19. -

(1) Agenția Română pentru Conservarea Energiei este condusă de un președinte numit prin ordin al ministrului economiei și finanțelor. Președintele este asimilat din punctul de vedere al salarizării cu funcția de secretar de stat.

(2) Președintele își exercită activitatea în baza unui mandat definit pe o perioada de 5 ani. În vederea implementării politicii naționale de eficiență energetică în diferite sectoare de activitate, președintele este sprijinit în desfășurarea activității de un comitet de coordonare cu rol consultativ în implementarea politicii de eficiență energetică în diferite sectoare de activitate.

(3) Comitetul de coordonare este format din reprezentanți ai ministerelor de resort care dezvoltă măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice conform art. 7 alin. (1). Regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului de coordonare este aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

(4) Personalul Agenției Române pentru Conservarea Energiei poate fi format atât din personal bugetar contractual, cât și din funcționari publici și se salarizează potrivit cadrului legal aplicabil fiecărei categorii de personal.

(5) În conformitate cu legislația în vigoare, cote de 25% din cuantumul amenzilor aplicate și al veniturilor extrabugetare ale Agenției Române pentru Conservarea Energiei se constituie ca surse proprii de venit pentru realizarea campaniilor de informare pentru promovarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice și a utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, precum și pentru stimularea personalului agenției.

Art. 20. -

(1) Agenția Română pentru Conservarea Energiei are dreptul de a solicita informații și documente privind utilizarea și gestionarea energiei și a resurselor energetice atât de la consumatorii finali de energie, persoane fizice și juridice, precum și de la distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție a energiei și societățile de vânzare cu amănuntul a energiei.

(2) Personalul Agenției Române pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, în condițiile legii, la instalațiile de măsurare a energiei electrice, a gazelor naturale, a energiei termice și a consumurilor de apă caldă și rece ale operatorilor economici.

(3) Personalul Agenției Române pentru Conservarea Energiei are obligația de a păstra, conform legii, confidențialitatea privind datele economice și consumurile specifice ale operatorilor economici unde dezvoltă sau monitorizează implementarea de măsuri de eficiență energetică.

Art. 21. -

(1) Ministerul Economiei și Finanțelor transmite Comisiei Europene planurile naționale în domeniul eficienței energetice prevăzute la art. 13 lit. q).

(2) Planurile naționale în domeniul eficienței energetice se actualizează ori de câte ori este necesar, pe baza informațiilor furnizate de sinteza programelor de eficiență energetică.

CAPITOLUL VI Stimulente financiare și fiscale pentru îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

Art. 22. -

(1) Pentru îmbunătățirea eficienței energetice pot fi utilizate următoarele instrumente și mecanisme de finanțare:

a) modele de contracte pentru instrumente financiare care sunt făcute disponibile cumpărătorilor existenți și potențiali de servicii energetice și de alte măsuri destinate îmbunătățirii eficienței energetice în sectorul public și privat;

b) sistemul de premiere finanțat de Agenția Română pentru Conservarea Energiei de la bugetul propriu și/sau din surse atrase, pentru rezultate excepționale în domeniul cercetării aplicative în materie de eficiență energetică și surse regenerabile de energie;

c) alocarea de fonduri pentru subvenționarea furnizării programelor și măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice și pentru promovarea unei piețe pentru măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice. Aceste măsuri includ promovarea auditării energetice, a instrumentelor financiare pentru economiile de energie și, după caz, îmbunătățirea contorizării și furnizarea de facturi detaliate.

(2) Alocațiile bugetare prevăzute la alin. (1) lit. c) pot fi distribuite prin intermediul unuia sau mai multor fonduri specializate, care vizează sectoarele de utilizare finală în care costurile tranzacțiilor și riscurile sunt mai mari și care pot fi folosite pentru subvenții, împrumuturi, garanții financiare și/sau alte tipuri de finanțare care garantează rezultate.

(3) Fondurile prevăzute la alin. (2) sunt deschise tuturor furnizorilor de măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenți, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție, societățile de vânzare cu amănuntul a energiei și instalatorii. Fondurile pot fi deschise tuturor consumatorilor finali. Aceste fonduri nu sunt în concurență cu măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice finanțate în condiții comerciale.

(4) Stabilirea fondurilor prevăzute la alin. (2) și activitățile pe care le implică operaționalizarea acestora se realizează cu respectarea legislației în vigoare privind ajutorul de stat și/sau achizițiile publice, după caz.

Art. 23. -

(1) La propunerea Agenției Române pentru Conservarea Energiei, prin hotărâri ale Guvernului, se aprobă acordarea de stimulente fiscale destinate creșterii eficienței energetice și a ponderii resurselor regenerabile de energie la consumatorii finali. Aceste stimulente vizează atât dezvoltarea unei piețe de servicii energetice și echipamente eficiente energetic, cât și promovarea producției unor astfel de echipamente.

(2) Acordarea stimulentelor fiscale prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea legislației în vigoare în materie de ajutor de stat.

Art. 24. -

(1) Este interzisă promovarea de sisteme tarifare care conduc la creșterea volumelor de energie transportate/distribuite, dacă acestea nu reflectă costuri justificate efectuate într-o manieră prudentă de către operatori. În conformitate cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 13/2007, cu modificările și completările ulterioare, și cu art. 73 din Legea nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea de reglementare impune obligații de serviciu public legate de eficiența energetică a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul energiei electrice, respectiv în sectorul gazelor naturale.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pot fi promovate sisteme tarifare cu scop social, dar numai în măsura în care acestea nu afectează concurența pe piață, nu conduc la scăderea eficienței energetice și nu sunt disproporționate în raport cu obiectivul social.

CAPITOLUL VII Sancțiuni

Art. 25. -

(1) Constituie contravenții nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a), b) și c), art. 4-8 și ale art. 9 alin. (1).

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei și se aplică operatorului economic.

Art. 26. -

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organul de control care este persoană împuternicită de Agenția Română pentru Conservarea Energiei.

Art. 27. -

Prevederile art. 25 referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL VIII Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 28. -

În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe, Ministerul Economiei și Finanțelor, la propunerea Agenției Române pentru Conservarea Energiei, supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 29. -

Ministerul Economiei și Finanțelor comunică Comisiei Europene principalele dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta ordonanță.

Art. 30. -

(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 27 noiembrie 2006, și Ordonanța Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002.

(2) Până la intrarea în vigoare a normelor metodologice prevăzute la art. 28, se aplică în mod corespunzător dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2007.

Art. 31. -

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță.

*

Prezenta ordonanță transpune prevederile Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 114 din 27 aprilie 2007.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:
Ministrul economiei și finanțelor,
Varujan Vosganian
p. Ministrul internelor și reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor,
Horvath Anna,
secretar de stat
Ministrul transporturilor,
Ludovic Orban

București, 20 august 2008.

Nr. 22.

ANEXA Nr. 1

LISTA
indicativă cu exemple de măsuri eligibile pentru îmbunătățirea eficienței energetice

Prezenta anexă exemplifică domenii în care programele și măsurile ce vizează îmbunătățirea eficienței energetice pot fi dezvoltate și puse în aplicare în cadrul politicii de eficiență energetică.

Pentru a fi luate în considerare, aceste măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice trebuie să ducă la economii de energie care pot fi clar măsurate și verificate sau estimate.

Lista de mai jos nu este exhaustivă, ci numai orientativă.

Exemple de măsuri eligibile de îmbunătățire a eficienței energetice:

Sectorul rezidențial și cel terțiar:

a) încălzire și răcire (de exemplu, pompe de căldură, cazane eficiente noi, cu randamente mari, instalarea/modernizarea eficientă a sistemelor urbane de încălzire/răcire);

b) izolare și ventilare (de exemplu, izolarea pereților exteriori și a acoperișurilor, ferestre performante energetic cu două/trei foi de geam, încălzire și răcire pasive);

c) apa caldă (de exemplu, instalarea de echipamente noi, utilizarea directă și eficientă pentru încălzirea spațiilor, mașini de spălat);

d) iluminat (de exemplu, lămpi de iluminat noi și eficiente, sisteme de comandă digitală, utilizarea detectoarelor de mișcare pentru sistemele de iluminat în clădirile comerciale);

e) gătit și refrigerare (de exemplu, aparate noi și eficiente, cu randamente mari, sisteme de recuperare a căldurii);

f) alte echipamente și aparate (de exemplu, aparate de producere combinată a energiei electrice și termice, aparate eficiente noi, sisteme care asigură optimizarea consumului de energie, sisteme de reducere a pierderilor în regim de "așteptare", instalarea condensatoarelor pentru reducerea puterii reactive, transformatoare cu pierderi mici);

g) producerea energiei utilizându-se surse regenerabile de energie care permit reducerea cantității de energie cumpărată (de exemplu, utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde de consum și a apei calde pentru încălzire și pentru răcirea spațiilor);

Sectorul industrial:

h) procese de fabricație (de exemplu, utilizarea mai eficientă a aerului comprimat, a condensatului, a întrerupătoarelor și a valvelor, folosirea unui sistem automat și integrat, regimuri eficiente "în așteptare");

i) motoare și sisteme de transmisie (de exemplu, creșterea gradului de utilizare a comenzilor electronice, variatoare de viteză, programe de aplicare integrată, convertizoare de frecvență, motoare electrice cu eficiență ridicată);

j) ventilatoare, variatoare de viteză și ventilație (de exemplu, dispozitive/sisteme noi, utilizarea ventilației naturale);

k) gestiunea răspunsului la cerere (de exemplu, gestiunea sarcinii, sisteme de control al tăierii vârfului de sarcină);

l) cogenerare de înaltă eficiență (de exemplu, aparate de producere combinată a energiei electrice și termice);

Sectorul transporturilor:

m) mijlocul de transport utilizat (de exemplu, promovarea vehiculelor eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea eficientă din punct de vedere energetic a vehiculelor, inclusiv sisteme de reglare a presiunii pneurilor, dispozitive și echipamente complementare pentru îmbunătățirea eficienței energetice a vehiculelor, aditivi pentru carburanți care îmbunătățesc eficiența energetică, uleiuri cu putere mare de lubrifiere și pneuri cu grad mic de rezistență);

n) schimbări ale modurilor de transport (de exemplu, mecanisme de transport domiciliu/serviciu fără mașină, sistem de folosire în comun a mașinii, schimbări de la mijloace de transport cu consum mai ridicat de energie la mijloace de transport cu consum mai mic de energie pe pasager-km sau pe tonă-km);

o) zile fără mașină;

Măsuri transsectoriale:

p) standarde și norme care vizează în primul rând îmbunătățirea eficienței energetice a produselor și a serviciilor, inclusiv a clădirilor;

q) sisteme de etichetare energetică;

r) contorizare, sisteme de contorizare inteligentă, precum instrumente de contorizare individuală cu comandă la distanță și facturare detaliată;

s) formare și educație care conduc la aplicarea unor tehnologii și/sau tehnici eficiente din punct de vedere energetic;

Măsuri orizontale:

t) norme, taxe etc. care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

u) campanii de informare specifice care promovează îmbunătățirea eficienței energetice și măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.

ANEXA Nr. 2

LISTA
măsurilor eligibile din domeniul achizițiilor publice care vizează eficiența energetică

Fără a prejudicia legislația națională și legislația comunitară în domeniul achizițiilor publice, autoritățile administrației publice centrale și locale aplică, în conformitate cu art. 7 alin. (4) din ordonanță, cel puțin două dintre cerințele menționate în lista de mai jos, ținând cont de rolul exemplar al sectorului public:

a) cerințe privind utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de performanță energetică care prevăd furnizarea de economii de energie măsurabile și predeterminate (inclusiv atunci când administrațiile publice au responsabilități pe care le externalizează);

b) cerințe privind achiziționarea de echipamente și vehicule pe baza listelor ce conțin specificațiile privind eficiența energetică a unor categorii diverse de echipamente și vehicule, care trebuie să fie întocmite de Agenția Națională pentru Conservarea Energiei, folosind, după caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viață sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;

c) cerințe privind achiziționarea de echipamente cu consum de energie eficient în toate modurile de funcționare, inclusiv în modul "așteptare", utilizând, după caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viață sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;

d) cerințe privind înlocuirea sau modificarea echipamentelor și a vehiculelor existente cu echipamentele prevăzute la lit. b) și c);

e) cerințe privind folosirea auditurilor energetice și punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în materie de rentabilitate;

f) cerințe privind achiziționarea sau închirierea de clădiri eficiente din punct de vedere energetic sau părți ale acestora ori cerințe de a înlocui sau de a modifica clădiri cumpărate ori închiriate sau părți ale acestora, pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...