Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 1189/2008 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Modificări (...), Referințe (4)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 25 noiembrie 2008

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor "art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali", excepție ridicată de Asociația "Adevăr și Dreptate" în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, Asociația "Adevăr și Dreptate", prin președintele său, domnul Ene Viorel, asistat de avocat Dumitru Nițurad, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Lipsește partea Dan Voiculescu, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.108D/2008, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin președintele său și asistat de același avocat ca și în cauza anterior strigată. Lipsește partea Nicolae Dabija, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Văzând identitatea de obiect al celor două cauze, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării cauzelor.

Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a celor două cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.108D/2008 la Dosarul nr. 2.105D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care reiterează, pe scurt, argumentele expuse în motivarea scrisă a excepției, solicitând, în final, admiterea acesteia, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (1), (2), (5) și (6) din Constituție, invocate ca fiind încălcate.

Reprezentantul Ministerului Public, fiind solicitat să-și exprime punctul de vedere asupra excepției, pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiată. Aceasta deoarece dispozițiile art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008, prin aceea că reglementează asupra termenului de depunere a contestației împotriva deciziei de acceptare a unei candidaturi, nu afectează drepturile electorale în sensul prevăzut de art. 115 alin. (6) din Constituție. În plus, actul normativ criticat îndeplinește și condițiile cuprinse la art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, referitoare la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență numai după depunerea ei, spre dezbatere în procedura de urgență, la Camera competentă și publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 26 octombrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 6.463/2/2008 (2406/2008), respectiv nr. 6.464/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, respectiv Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali".

Excepția a fost ridicată de Asociația "Adevăr și Dreptate" în cauze privind soluționarea unor recursuri formulate împotriva unor sentințe civile prin care au fost soluționate două contestații împotriva unor decizii ale biroului electoral de circumscripție, prin care au fost acceptate două candidaturi la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.

În motivarea excepției de neconstituționalitate având un conținut identic se susține că prevederile art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008, prin care "s-au modificat drepturile contestatarilor prevăzute la art. 35 (1) din Legea organică electorală a votului uninominal nr. 35/2008", contravin art. 115 alin. (1), (2), (5) și (6) din Constituție, deoarece:

- potrivit art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul drepturilor electorale, ceea ce se întâmplă însă prin prevederile de lege criticate, acestea modificând termenul în care părțile interesate au dreptul de a depune contestație împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi;

- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 reglementează în materie electorală, domeniu care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, aparține legilor organice, astfel că actul normativ criticat încalcă și prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce "în domeniul legii organice nu se pot emite ordonanțe de urgență";

- ordonanța de urgență criticată a fost emisă în afara unei legi de abilitare, astfel cum impune art. 115 alin. (2) din Constituție;

- mai mult, actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaților, astfel că, neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 115 alin. (5) din Constituție, autorul excepției apreciază că acest act normativ nu poate fi considerat ca fiind în vigoare.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.105D/2008 al Curții Constituționale, apreciază că dispozițiile art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 sunt neconstituționale, în sensul încălcării art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, "întrucât acestea nu au fost adoptate prin lege organică și aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitată contestația reglementată la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008". De asemenea, instanța arată că "în domeniul exercitării drepturilor electorale, domeniu care intră în sfera de reglementare a legii organice, Guvernul nu este abilitat să emită ordonanță de urgență", astfel că, în lipsa unei legi speciale de abilitare a Guvernului, rezultă o încălcare și a art. 115 alin. (1) din Constituție.

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.108D/2008 al Curții Constituționale, apreciază că, sub aspectul criticii de neconstituționalitate fundamentate pe art. 73 alin. (3) lit. a) și art. 115 alin. (1) și (2) din Constituție, excepția este neîntemeiată. Cât privește raportarea criticii la prevederile art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, instanța de judecată menționează că nu își poate exprima punctul de vedere, Guvernul urmând să aducă precizări cu privire la procedura depunerii ordonanței de urgență criticate, spre dezbatere, la Camera competentă.

În schimb, instanța de judecată apreciază că dispozițiile de lege atacate sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece acestea fac referire la un drept electoral, asupra căruia, potrivit normei fundamentale încălcate, nu se poate reglementa prin ordonanță de urgență. Se susține, în acest sens, că sfera drepturilor electorale nu se rezumă doar la drepturile electorale privite ca drepturi fundamentale și recunoscute de art. 36, 37 și 38 din Constituție, ci include și alte drepturi electorale, reglementate prin lege, cum este cel în speță, dreptul de a contesta decizia biroului electoral de circumscripție prin care a fost acceptată o candidatură, drept ale cărui condiții de exercitare au fost modificate prin ordonanța de urgență criticată. Concluzia aceasta se desprinde, în opinia instanței, din însăși redactarea art. 115 alin. (6) din Constituție, care consacră domeniile sustrase reglementării prin ordonanță de urgență, enumerând distinct, în cadrul acestei categorii, "drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție", de "drepturile electorale".

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că "dispozițiile art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008, care modifică termenul de depunere a contestației împotriva acceptării de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi, instituit de Legea nr. 35/2008, aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitată contestația reglementată la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 și afectează dreptul fundamental de a fi ales." În consecință, dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, fiind contrare prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Celelalte dispoziții constituționale invocate nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în încheierile de sesizare și în motivările autorului, îl reprezintă prevederile "art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali". Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. I pct. 45:

"

Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...]

45. La articolul 32, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

«Art. 32. -

(1)
Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea deciziei de acceptare.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie și poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la afișarea deciziei de respingere.»"

În ceea ce privește raportul dintre actul de bază - Legea nr. 35/2008 - și actul modificator - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 -, trebuie reținut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispozițiile de modificare și completare sunt încorporate, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Ca atare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum acest text de lege a fost modificat prin art. I pct. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008.

În redactarea inițială, art. 32 alin. (1) și (2) avea următorul conținut:

"

(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la respingere."

Autorul excepției consideră că textele de lege, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008, încalcă prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. a), potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, și ale art. 115 alin. (1), (2), (5) și (6), referitoare la delegarea legislativă.

Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

1. O primă critică constă în aceea că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 reglementează în materie electorală, domeniu ce, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, aparține legilor organice, astfel că actul normativ criticat încalcă și prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce "în domeniul legii organice nu se pot emite ordonanțe de urgență", iar aceasta a fost emisă în afara unei legi de abilitare.

Asupra acestor critici, Curtea ține să învedereze că, în sistemul constituțional românesc, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, rol ce îi este conferit de art. 61 alin. (1) din Constituție. Pe de altă parte, ca o excepție de la monopolul Parlamentului în materie de legiferare, Constituția a prevăzut în art. 108 alin. (3) și art. 115 instituția delegării legislative, care oferă Guvernului posibilitatea de a adopta ordonanțe - simple sau de urgență -, acte normative cu putere de lege. Ca forme ale delegării legislative sunt de menționat:

a) delegarea legislativă către Guvern prin intermediul unei legi speciale de abilitare, cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție, în baza căreia pot fi emise ordonanțe (simple) în domenii care nu fac obiectul legilor organice;

b) delegarea legislativă constituțională - permisă direct de Constituție -, în baza căreia Guvernul poate recurge, în situații extraordinare, la reglementarea primară a unor relații sociale, pe calea ordonanțelor de urgență, în condițiile prevăzute de art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Este de observat că ordonanțele de urgență pot fi adoptate de Guvern numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Ordonanța de urgență care cuprinde norme de natura legii organice se aprobă, conform art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, cu majoritatea prevăzută la art. 76 alin. (1). Din prevederile constituționale enunțate se constată că ordonanțele de urgență pot interveni atât în domeniul legilor ordinare, cât și în domeniul rezervat legilor organice.

În doctrină s-a subliniat că, "spre deosebire de ordonanțele guvernamentale emise pe baza unei legi de abilitare în absența unei stări excepționale, ordonanțele de urgență se caracterizează prin faptul că sunt adoptate în temeiul unei autorități proprii, conferite de Constituție Guvernului, fără să fie nevoie în acest scop de o autorizare prealabilă concretizată într-o lege specială, dar cu condiția ca măsurile luate să fie impuse de o situație excepțională".

Față de cele menționate, Curtea constată că Ordonanța de urgență nr. 97/2008, criticată pentru neconstituționalitate, a fost emisă de Guvern cu respectarea tuturor cerințelor constituționale prevăzute la art. 115 alin. (4).

2. În ce privește susținerea că actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaților, neîndeplinind condițiile prevăzute la art. 115 alin. (5) din Constituție, și, în consecință, actul nu poate fi considerat ca fiind în vigoare, Curtea consideră că această critică este neîntemeiată.

Potrivit art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituție, ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Din examinarea fișei privind derularea procedurii legislative rezultă că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 a fost înregistrat la Senat, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituție, ca primă Cameră sesizată, la 29 august 2008, pentru dezbatere în procedură de urgență, iar ordonanța a fost publicată, la aceeași dată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630/2008.

3. O altă susținere a autorului excepției constă în faptul că prin această ordonanță de urgență se contravine art. 115 alin. (6) din Constituție, care nu îngăduie să fie adoptate ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturile electorale. Or, prin prevederile legale criticate au fost modificate termenul în care părțile interesate au dreptul de a depune contestații împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi și momentul de la care acesta începe să curgă.

Articolul 115 alin. (6) din Constituție prevede că "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". Din interpretarea textului constituțional se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale" și că "nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă "afectează", dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin.

Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituție, "Ordonanțele de urgență [...] nu pot afecta [...] drepturile electorale [...]".

Pentru Curtea Constituțională, interpretarea și aplicarea acestei dispoziții constituționale impune, pentru început, clarificarea a două probleme.

O primă problemă ridicată de interpretarea textului constituțional constă în lămurirea noțiunii "de a afecta", cu referire la drepturile electorale.

Verbul "a afecta" este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din unele dicționare. Din punctul de vedere al Curții, aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza", "a antrena consecințe negative", cu privire la categoria drepturilor electorale ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate.

O a doua problemă care trebuie clarificată este de a stabili conținutul noțiunii de "drepturi electorale".

Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională.

Rezultă, așadar, că sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege.

Drepturile electorale privite din punct de vedere constituțional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. (4), art. 36, 37, 38, art. 62 alin. (1) și (2) și art. 81 alin. (1) din Constituție.

Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greșite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale; dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale, ce țin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege).

În conformitate cu dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așa cum s-a arătat, prin ordonanțe de urgență se poate reglementa și în domenii rezervate legilor organice.

În domeniul drepturilor electorale "afectarea acestora" pe calea ordonanțelor de urgență, în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, trebuie examinată cu anumite nuanțări, în special în ceea ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral, ținând seama și de anumite realități practice.

Curtea consideră că în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operațiunile electorale să se desfășoare.

Așa cum s-a arătat, dreptul de contestare a unei candidaturi este un drept electoral, dar fără a fi un drept electoral fundamental. Faptul că pe calea unei ordonanțe de urgență au fost aduse modificări atât asupra termenului de depunere a contestației împotriva deciziilor de acceptare de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi, cât și asupra momentului de la care acest termen procedural începe să curgă nu poate afecta dreptul de vot al contestatorului și nici pe cel de a face contestație, în sensul în care Curtea a precizat conținutul noțiunii "a afecta" ("a leza", "a prejudicia", "a aduce atingere").

Dreptul electoral referitor la dreptul de contestare a candidaturilor nu este, prin urmare, prejudiciat sau lezat sub aspectul existenței dreptului subiectiv. Ordonanța de urgență criticată cuprinde norme care reglementează doar modalitățile și condițiile de exercitare a acestui drept, ceea ce nu contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție.

Prin limitarea în timp a exercitării dreptului de a contesta o candidatură, legiuitorul a avut în vedere necesitatea de corelare a acestuia cu alte drepturi ce țin de operațiunile electorale, supuse, la rândul lor, unor termene.

De altfel, această concluzie se reflectă și în jurisprudența Curții, care, de exemplu, prin Decizia sa nr. 150 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, și Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, a reținut, cu titlu de principiu, că asigurarea celerității în procesul electoral constituie un considerent major care justifică instituirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură în materie electorală, concretizate, de pildă, în termene scurte de exercitare și soluționare a căilor de atac.

Față de cele arătate, Curtea apreciază că pe calea ordonanțelor de urgență se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislația infraconstituțională, în măsura în care nu se aduce atingere existenței dreptului, nu se "afectează" substanța dreptului ca atare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Asociația "Adevăr și Dreptate" în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...