Prelungirea dreptului de ședere temporară Acordarea dreptului de ședere permanentă | Ordonanță de urgență 194/2002

Acesta este un fragment din Ordonanța de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

CAPITOLUL IV Prelungirea dreptului de ședere temporară.
Acordarea dreptului de ședere permanentă
Modificări (1)

SECȚIUNEA 1 Prelungirea dreptului de ședere temporară în România

ARTICOLUL 50 Condiții de prelungire a dreptului de ședere temporară

(1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă ședere, precum și celor care sunt exceptați de la obligativitatea obținerii vizei de lungă ședere li se poate prelungi dreptul de ședere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formațiunile sale teritoriale, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune. Referințe în jurisprudență (2), Caută hotărâri judecătorești

(2) Dreptul de ședere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă: Referințe în jurisprudență (1), Caută hotărâri judecătorești

a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), f), g) și h); Modificări (2), Referințe în jurisprudență (2), Caută hotărâri judecătorești

b) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) -d) și alin. (2);

c) posedă document de călătorie valabil, cu excepția cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România și, din motive independente de voința străinului, acesta nu a putut fi prelungit;

d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru același scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de ședere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepția membrilor de familie ai cetățeanului român, dacă solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei; Modificări (3), Referințe în jurisprudență (1), Caută hotărâri judecătorești

e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat șederea în România;

f) face dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de ședere pentru reîntregirea familiei, dovada deținerii legale a spațiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetățeanul român ai cărui membri de familie sunt și cu care aceștia locuiesc; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Caută hotărâri judecătorești

g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate; Modificări (1), Caută hotărâri judecătorești

h) prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere și a costului documentului ce se emite în acest scop;

i) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de prelungire a dreptului de ședere în funcție de scopul pentru care este solicitată aceasta.

(3) Străinii sunt obligați ca, la expirarea valabilității documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) și g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilității sau reînnoirii acestora.

(4) Prelungirea dreptului de ședere se poate acorda și pentru perioade mai mari de un an în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau pe bază de reciprocitate. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1), Caută hotărâri judecătorești

ARTICOLUL 51 Solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporară

(1) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară se depun personal de către solicitanți, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reședință. Respingeri de neconstituționalitate (3), Caută hotărâri judecătorești

(2) Cererea va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreținere și a taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere și costului documentului ce se emite în acest scop, precum și de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcție de scopul pentru care solicită aprobarea șederii în România. Respingeri de neconstituționalitate (1), Caută hotărâri judecătorești

(3) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

(4) Cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

(5) Când prelungirea dreptului de ședere este solicitată în baza căsătoriei și sunt necesare verificări suplimentare conform art. 63, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de ședere se prelungește de drept până la soluționarea cererii. Referințe în jurisprudență (2), Caută hotărâri judecătorești

(6) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Modificări (1), Caută hotărâri judecătorești

ARTICOLUL 52 Refuzul prelungirii dreptului de ședere temporară în România

(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale în funcție de scopul șederii, prevăzute în prezenta secțiune, străinului i se refuză prelungirea dreptului de ședere temporară. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (3), Caută hotărâri judecătorești

(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare prevăzută la art. 82. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1), Caută hotărâri judecătorești

1. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități economice, profesionale și comerciale

ARTICOLUL 53 Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii care desfășoară activități economice Modificări (1)

(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale i se prelungește dreptul de ședere temporară în acest scop, dacă:

a) prezintă autorizația de desfășurare a activității, în original și în copie, eliberată potrivit legii;

b) prezintă dovada deținerii legale a spațiului în care își desfășoară activitatea;

c) face dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin 250 euro lunar;

d) activitatea desfășurată corespunde condițiilor pentru care a fost acordat dreptul de ședere inițial;

e) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.

(2) Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară trebuie însoțită de următoarele documente:

a) autorizația de desfășurare a activității, în original și în copie, eliberată potrivit legii;

b) dovada deținerii legale a spațiului în care își desfășoară activitatea;

c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puțin 250 euro lunar, obținute din activitatea desfășurată.

ARTICOLUL 54 Prelungirea dreptului de ședere pentru activități profesionale Modificări (1)

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activități profesionale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, dacă îndeplinește următoarele condiții: Referințe în jurisprudență (1)

a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condițiile prevăzute de legea specială;

b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puțin 250 euro lunar.

ARTICOLUL 55 Prelungirea dreptului de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale Referințe în jurisprudență (1)

(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, în următoarele condiții: Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (1)

a) are avizul Agenției Române pentru Investiții Străine; Referințe în jurisprudență (1)

b) deține legal spațiul pentru sediul social;

c) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;

d) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat. Referințe în jurisprudență (1)

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplinește următoarele condiții: Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe în jurisprudență (1), Comentarii expert (1)

a) activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri; Respingeri de neconstituționalitate (15), Referințe în jurisprudență (3)

b) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) deține legal spațiul pentru sediul social;

d) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;

e) investiția este concretizată fie în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acționarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel puțin 15 locuri de muncă, în cazul acționarului, și 10 în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condițiile legii; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

f) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat, obținute din activitatea desfășurată pe teritoriul României.

(3) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente: Respingeri de neconstituționalitate (4)

a) planul de afaceri avizat de Agenția Română pentru Investiții Străine;

b) documentele care atestă că activitatea se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (14), Referințe în jurisprudență (2)

c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social și obiectul principal de activitate al societății comerciale, mențiunile efectuate la comunicarea instanțelor de judecată, durata de funcționare a societății comerciale; Modificări (1)

d) înscrierile de mențiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societății comerciale;

e) certificatul cuprinzând principalii indicatori economico-financiari emis de instituția competentă, care să cuprindă, conform bilanțului anual, date referitoare la active imobilizate total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;

f) adeverință eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de muncă înregistrate la această instituție. Modificări (1)

(4) În cazul investițiilor de cel puțin 100.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreținere se poate face și cu alte documente legale. Pentru investițiile de cel puțin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreținere. Modificări (1)

(5) Dreptul de ședere temporară în acest scop se prelungește succesiv pentru perioade de un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 500.000 de euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă, dreptul de ședere se prelungește pe perioade de 3 ani. Modificări (1)

(6) Cuantumul investiției și numărul locurilor de muncă se calculează în funcție de cota de participare a asociatului sau acționarului la societatea comercială. Referințe în jurisprudență (2)

2. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii angajați în muncă

ARTICOLUL 56 Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă Modificări (2), Referințe în jurisprudență (3)

(1) Străinilor intrați în România în scopul angajării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară, dacă: Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Derogări (2), Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

a) sunt titulari ai unei autorizații de muncă valabile; Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (2)

b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază își are sediul angajatorul sau o convenție civilă încheiată cu o structură sportivă, în condițiile legii, dacă străinii desfășoară activități în calitate de sportiv profesionist;

c) salariul înscris în contractul individual de muncă este cel puțin la nivelul salariului minim garantat în plată;

d) actul medical de atestare a stării de sănătate, din care să rezulte că străinul este apt pentru a fi încadrat în muncă;

e) certificatul de atestare fiscală emis de administrația finanțelor publice în a cărei rază teritorială își are sediul angajatorul privind achitarea la zi a obligațiilor către bugetul public național, doar la prelungirile ulterioare sau dacă între data înregistrării solicitării pentru eliberarea autorizației și data înregistrării cererii pentru eliberarea permisului de ședere au trecut mai mult de 60 de zile; Respingeri de neconstituționalitate (3)

f) copia actului de identitate și, după caz, a autorizației sau a altui document legal care atestă exercitarea unei activități ori profesii independente, dacă angajatorul este persoană fizică.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă documentele prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și e), precum și dacă îndeplinește condițiile pentru prelungirea autorizației de muncă. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(3) Cererea pentru prelungirea dreptului de ședere temporară se depune de către străin cel târziu la data încetării dreptului de ședere. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(4) Dreptul de ședere temporară se prelungește pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a autorizației de muncă sau, după caz, cu perioada pentru care valabilitatea acesteia se prelungește.

(5) Străinilor care pot fi încadrați în muncă la persoane fizice sau juridice din România, fără autorizație de muncă, în condițiile legii, li se poate prelungi dreptul de ședere fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a).

ARTICOLUL 57 Prelungirea dreptului de ședere pentru străinii al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state

(1) Condițiile referitoare la intrarea și șederea străinilor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.

(2) Angajatorul are obligația ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuți la alin. (1), să comunice, în scris, formațiunii Oficiului Român pentru Imigrări, competentă teritorial, situația nominală a acestora. Modificări (1)

3. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii veniți în scop de studii

ARTICOLUL 58 Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru studii Referințe în jurisprudență (1)

(1) Străinii intrați în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere, astfel: Referințe în jurisprudență (1)

a) în cazul studenților sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un an, dacă: Modificări (1)

(i) sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, forma învățământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat; Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (1)

(ii) dovedesc că și-au achitat taxele de studii;

(iii) fac dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilității permisului de ședere;

b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depășească un an, dacă: Modificări (1)

(i) sunt înscriși la o unitate de învățământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învățământ de zi;

(ii) participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;

(iii) dacă organizația care realizează schimbul de elevi își asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreținere și a eventualelor costuri privind îndepărtarea. Modificări (1)

(2) Străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii). Modificări (1)

(3) Dreptul de ședere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 90 de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situației școlare sau universitare și a avizării documentelor de studii. Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

ARTICOLUL 59 Schimbarea profilului de studiu Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

(1) Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislația în vigoare, cu condiția ca durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale să nu fie depășită. Referințe în jurisprudență (1)

(2) În situația în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depășește durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale, este necesară obținerea unei noi vize de lungă ședere în scop de studii. Referințe în jurisprudență (1)

ARTICOLUL 60 Activitatea profesională a străinilor admiși la studii

(1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere în scop de studii pot lucra pentru a-și completa mijloacele de întreținere numai cu program redus.

(2) Activitatea lucrativă desfășurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de ședere pentru muncă. Modificări (1)

ARTICOLUL 61 Bursieri ai statului român

(1) Străinilor intrați în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungește dreptul de ședere, în condițiile prevăzute la art. 58 și 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întreținere și a taxelor de studii. Referințe în jurisprudență (1)

(2) Permisele de ședere pentru această categorie de străini se acordă pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor și cu scutire de la plata taxelor consulare.

4. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei

ARTICOLUL 62 Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei Reviste (1)

(1) Străinilor intrați în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (16), li se poate prelungi dreptul de ședere, astfel:

a) pentru soțul/soția sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existența căsătoriei;

(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;

(iii) soții locuiesc împreună; Respingeri de neconstituționalitate (1)

(iv) fac dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie; Modificări (1)

b) pentru ceilalți membri de familie ai sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;

(ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;

(iii) fac dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie. Modificări (1)

(2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).

(3) Străinilor membri de familie ai unui cetățean român li se poate prelungi dreptul de ședere, dacă cetățeanul român, potrivit legii, are domiciliul sau reședința în România, astfel:

a) pentru străinii căsătoriți cu cetățeni români, dacă: Referințe în jurisprudență (2)

(i) prezintă certificatul de căsătorie, în condițiile prevăzute de lege;

(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;

b) pentru parteneri, dacă:

(i) prezintă certificatul de naștere al copilului;

(ii) atât străinul, cât și cetățeanul român fac dovada că sunt necăsătoriți;

(iii) fac dovada conviețuirii cu cetățeanul român;

c) pentru copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreținerea cetățeanului român, a soțului/soției sau a partenerului, dacă: Modificări (2)

(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;

(ii) locuiesc împreună cu cetățeanul român;

d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie. Modificări (1)

(4) În cazul constatării existenței unei stări de bigamie sau de poligamie, solicitantului i se refuză prelungirea dreptului de ședere. Modificări (1)

(5) Dreptul de ședere temporară se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere sponsorului. Soțului/soției și membrilor de familie ai unui cetățean român sau ai sponsorului titular al unui drept de ședere permanentă li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru perioade de până la 5 ani. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

(6) Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (3) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare. Modificări (1)

ARTICOLUL 63 Căsătoria de conveniență Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (3), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

(1) Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de ședere obținut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de conveniență. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (3)

(2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de conveniență pot fi următoarele: Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

a) coabitarea matrimonială nu există; Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (3)

b) soții nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei; Referințe în jurisprudență (4)

c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie; Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (3)

d) soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi; Referințe în jurisprudență (3)

e) există date că anterior unul dintre soți a încheiat o căsătorie de conveniență;

f) soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (4)

g) încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor primite cu titlu de dotă. Referințe în jurisprudență (1)

(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofițerul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din: Referințe în jurisprudență (3)

a) datele obținute în urma interviului; Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

b) înscrisuri;

c) declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane;

d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare. Respingeri de neconstituționalitate (1)

ARTICOLUL 64 Dreptul de ședere temporară acordat membrilor de familie în mod independent Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2)

(1) Străinului, titular al unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de ședere temporară în mod independent în următoarele cazuri: Doctrină (1)

a) pentru membrii de familie ai sponsorului, dacă:

(i) devin majori;

(ii) sponsorul a decedat;

(iii) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei;

b) pentru membrii de familie ai cetățeanului român, dacă:

(i) împlinesc 21 de ani;

(ii) cetățeanul român a decedat;

(iii) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei.

(2) Pentru prelungirea dreptului de ședere solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de naștere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei. Reviste (2), Doctrină (1), Proceduri (1)

(3) Dreptul de ședere prevăzut la alin. (1) se prelungește pentru o perioadă de până la 6 luni.

(4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere se acordă în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României. Modificări (1)

ARTICOLUL 65 Exercitarea de activități economice și angajarea în muncă Modificări (1)

(1) Străinii, titulari ai unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajați sau pot desfășura activități economice, în condițiile legii.

(2) Autorizația de muncă sau, după caz, autorizația de desfășurare a activității se eliberează în condițiile legii, pe baza dreptului de ședere.

5. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase. Alte situații de prelungire a dreptului de ședere

ARTICOLUL 66 Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase Modificări (1), Reviste (1)

(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru desfășurarea de activități umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară dacă: Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

a) prezintă avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea și sprijinirea activităților umanitare din cadrul Ministerului Sănătății Publice, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru activități umanitare;

b) prezintă avizul Ministerului Culturii și Cultelor, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru activități religioase.

(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități umanitare sau religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere.

(3) Dreptul de ședere în acest scop se prelungește pentru o perioadă egală cu durata avizului.

ARTICOLUL 67 Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică Modificări (1)

(1) Străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică li se prelungește dreptul de ședere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică.

(2) Dreptul de ședere în acest scop se prelungește pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv.

(3) Cercetătorul, posesor al unui permis de ședere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de ședere temporară în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize de lungă ședere în acest scop. Permisul de ședere se acordă în baza avizului Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, prevăzut la art. 48 alin. (2), în condițiile alin. (2).

ARTICOLUL 68 Activitatea didactică

Străinii titulari ai unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică pot desfășura activități didactice în condițiile legii.

ARTICOLUL 69 Alte situații de prelungire a dreptului de ședere temporară Referințe în jurisprudență (1)

(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară, după cum urmează:

a) străinii detașați - cu prezentarea autorizației de muncă eliberate în condițiile legii. Dreptul de ședere pentru acest scop poate fi prelungit pentru întreaga perioadă de valabilitate a autorizației de muncă, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispozițiile legale privind prelungirea dreptului de ședere a străinilor angajați în muncă;

b) străinii angajați ai persoanelor juridice cu sediul într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau într-unul dintre statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European detașați în România - cu prezentarea următoarelor documente:

(i) copia actului de detașare tradus și apostilat în condițiile legii;

(ii) permisul de ședere eliberat de statul în care își are sediul angajatorul, în original și în copie;

c) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituții medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Acest permis de ședere poate fi acordat și pentru un eventual însoțitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;

d) străinii desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

(i) fac dovada calității de administrator;

(ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română și că nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;

(iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obținut un drept de ședere în acest scop;

(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puțin 50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în realizarea sau achiziționarea de construcții destinate desfășurării activităților prevăzute de Nomenclatorul Clasificării Activităților din Economia Națională sau în transfer de tehnologie; Respingeri de neconstituționalitate (1)

e) străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat sau în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională; Modificări (1)

f) străinii care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat încheiat cu organizația-gazdă, în cuprinsul căruia se face mențiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt supravegheați în îndeplinirea sarcinilor, precum și la orele de lucru; Modificări (1)

g) străinii care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române - cu avizul autorităților competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea șederii în România;

h) apatrizilor de origine română, care sunt repatriați în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte - fără îndeplinirea condițiilor generale de acordare a dreptului de ședere temporară. Modificări (1)

(2) Străinilor a căror ședere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de ședere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, autorităților administrației publice centrale de specialitate.

(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară, străinii prevăzuți la alin. (1) lit. a), c), e), f) și g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul salariului mediu net pe economie, cei prevăzuți la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel puțin 500 euro lunar proveniți din activitatea desfășurată în calitate de administrator. Modificări (2)

(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) lit. h) sunt exceptați de la obligația prezentării dovezii mijloacelor de întreținere și sunt scutiți de la plata taxelor consulare. Dreptul de ședere pentru această categorie se prelungește pe perioade de 4 ani.

(5) Dreptul de ședere pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. e) și f) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. În cazuri excepționale, pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. e) dreptul de ședere poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit. Modificări (1)

SECȚIUNEA a 2-a Acordarea dreptului de ședere permanentă Modificări (1)

ARTICOLUL 70 Dreptul de ședere permanentă Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

(1) Dreptul de ședere permanentă se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioadă nedeterminată, străinilor titulari ai unui drept de ședere. Modificări (2), Referințe în jurisprudență (6)

(2) Dreptul de ședere permanentă nu se acordă următoarelor categorii de străini: Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

a) titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii;

b) solicitanți de azil;

c) beneficiari ai protecției umanitare temporare sau ai protecției temporare;

d) titulari ai dreptului de ședere conferit de viza diplomatică sau de serviciu. Modificări (1)

(3) Dreptul de ședere permanentă încetează în următoarele situații: Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

a) în cazul anulării sau revocării;

b) în cazul obținerii unui drept de ședere permanentă pe teritoriul altui stat; Modificări (1)

c) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția situației în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

d) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.

(4) În situația în care, la încetarea dreptului de ședere permanentă, străinul se găsește pe teritoriul României, iar prezența acestuia nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice sau securității naționale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de ședere temporară pentru scopurile și în condițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Modificări (1)

(5) Străinului al cărui drept de ședere permanentă a încetat în condițiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de ședere permanentă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, după o ședere legală și continuă pe teritoriul României de 12 luni. Modificări (3), Referințe în jurisprudență (1)

ARTICOLUL 71 Condiții de acordare a dreptului de ședere permanentă Modificări (1), Referințe în jurisprudență (3)

(1) Dreptul de ședere permanentă se acordă străinilor prevăzuți la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: Modificări (1), Referințe în jurisprudență (5)

a) au avut o ședere continuă și legală pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel: Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

(i) șederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absență de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive și nu depășește în total 10 luni; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (3)

(ii) șederea va fi considerată legală atunci când împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național; Referințe în jurisprudență (1)

(iii) la stabilirea perioadei de ședere continuă și legală se ia în calcul jumătate din perioada de ședere în scop de studii; Referințe în jurisprudență (1)

(iv) la stabilirea perioadei de ședere continuă și legală nu se ia în calcul șederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu și nici șederea obținută pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim net pe economie, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români; Modificări (1)

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;

d) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;

e) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică și siguranța națională. Modificări (2), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (19), Reviste (1)

(2) Străinilor de origine română sau născuți în România, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de ședere permanentă fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e). Modificări (3), Referințe în jurisprudență (1)

(3) Minorilor ai căror părinți sunt titulari ai unui drept de ședere permanentă li se poate acorda același statut fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere permanentă, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică. Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de ședere permanentă fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b). Modificări (2)

ARTICOLUL 72 Solicitarea dreptului de ședere permanentă Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

(1) Străinii prevăzuți la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoțită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;

c) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;

d) dovada asigurării sociale de sănătate;

e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritățile române.

(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitanții vor susține un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaștere a limbii române.

ARTICOLUL 73 Aprobarea dreptului de ședere permanentă Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

(1) Dreptul de ședere permanentă se aprobă de către șeful Oficiului Român pentru Imigrări. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

(2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziție a șefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte. Referințe în jurisprudență (1)

(3) Termenul de soluționare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, șeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înștiințarea solicitantului. Referințe în jurisprudență (1)

(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.

(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de ședere permanentă în România este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de ședere permanentă. Modificări (1)

(6) Acordarea dreptului de ședere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetățenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare. Modificări (1)

ARTICOLUL 74 Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă Modificări (1), Reviste (1)

(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta secțiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune șefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de ședere permanentă. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

(2) Refuzul, precum și motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.

(3) Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București. Modificări (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (2)

(4) Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de ședere al titularului cererii. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (4), Reviste (1)

ARTICOLUL 75 Tratament egal Referințe în jurisprudență (2)

Titularii unui drept de ședere permanentă beneficiază, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește: Modificări (1)

a) accesul la piața muncii, inclusiv în privința condițiilor de angajare și de muncă, la activități economice în mod independent și la activități profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004*) privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca activitatea desfășurată să nu presupună, chiar și ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorității publice;

b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;

c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) securitatea socială, asistența și protecția socială;

e) asistența de sănătate publică;

f) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;

g) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;

h) libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională.

*) Legea nr. 300/2004 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.

ARTICOLUL 76 Stabilirea domiciliului străinilor în România

Străinii titulari ai unui drept de ședere permanentă au dreptul să își stabilească sau să își schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români. Modificări (1)

SECȚIUNEA a 3-a Anularea și revocarea dreptului de ședere în România

ARTICOLUL 77 Cazuri de anulare și revocare Referințe în jurisprudență (2)

(1) Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de ședere permanentă sau temporară în România, dacă se constată ulterior că: Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

a) la data acordării dreptului de ședere permanentă sau a prelungirii dreptului de ședere temporară străinul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege în acest sens; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2)

b) dreptul de ședere permanentă sau prelungirea dreptului de ședere temporară a fost obținut/obținută prin folosirea de informații false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (1)

c) dreptul de ședere a fost obținut în baza unei căsătorii de conveniență, constatată în condițiile art. 63; Reviste (1)

d) străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României și a reintrat, sub o altă identitate, în perioada de interdicție. Modificări (1)

(2) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere permanentă atunci când se constată că rezidentul permanent constituie o amenințare la adresa ordinii publice, ca urmare a infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României. Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

(3) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere temporară atunci când:

a) în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte autorități competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplinește condițiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de ședere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept; Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (4)

b) se constată că străinul a încălcat reglementările privind frontiera de stat sau pe cele referitoare la angajarea în muncă a străinilor; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (2)

c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică și nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile competente. Modificări (1)

ARTICOLUL 78 Comunicarea deciziei de anulare sau revocare Referințe în jurisprudență (2)

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de ședere se comunică:

a) de către Oficiul Român pentru Imigrări, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (1)

b) de către Poliția de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin comunicarea de nepermitere a intrării. Modificări (1)

SECȚIUNEA a 4-a Integrarea în viața economică, culturală și socială a străinilor

ARTICOLUL 79 Asistența pentru integrarea străinilor Referințe în jurisprudență (1)

(1) Statul român asigură condițiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de ședere în România, în viața economică, socială și culturală a țării. Modificări (1)

(2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate și desfășurate următoarele activități:

a) cursuri de limba română;

b) cursuri și alte forme de perfecționare și pregătire profesională;

c) asigurarea informării cu privire la drepturile și obligațiile străinilor, precum și asupra oportunităților de integrare în societatea românească;

d) cursuri de cunoaștere a istoriei, culturii, civilizației și a sistemului de drept din România;

e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe și cetățeni români, în scopul promovării cunoașterii și înțelegerii reciproce.

ARTICOLUL 80 Instituții și organizații implicate

(1) Instituțiile publice vor coopera, potrivit competențelor, cu organizații neguvernamentale și organizații internaționale, în scopul promovării și derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens. Referințe în jurisprudență (1)

(2) În toate activitățile pe care le desfășoară, instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale vor asigura protecția străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.

Acesta este un fragment din Ordonanța de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Refuzul prelungirii ulterioare a dreptului de ședere nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată a străinilor - Dragoman Simona
Dispozițiile art. 55 alin. (2) nu conțin norme privind dreptul de proprietate privată, aceste dispoziții condiționează numai prelungirea dreptului de ședere al străinilor în România de îndeplinirea unor cerințe specifice fiecărei categorii de străini, strâns legate de scopul prelungirii acestui drept.
Prevederile sunt aplicabile, fără discriminare, în mod unitar străinilor, în funcție de situațiile identice în care se află.
[ Mai mult... ]

Stabilirea unei căsătorii de conveniență nu înseamnă nulitatea absolută a acesteia - Dragoman Simona
Având în vedere că în foarte multe cazuri părțile nu recunosc direct că mariajul a fost încheiat în alte scopuri, O.U.G. nr. 194/2002 prevede, cu caracter exemplificativ, și elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de conveniență, precum și mijloacele concrete din care rezultă aceste elemente. Inspectoratul General pentru Imigrări poate refuza străinului prelungirea dreptului de ședere dacă la data depunerii cererii prin care se solicită prelungirea acestui drept nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale prevăzute de lege, prin constatarea existenței vreunui element care să determine calificarea căsătoriei ca fiind de conveniență.
Decizia de refuz, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare, care poate fi contestată în fața curții de apel competente. Solicitantul dreptului de ședere are posibilitatea de a demonstra, prin orice mijloace de probă, caracterul efectiv și neechivoc al căsătoriei a cărei existență a invocat-o în fundamentarea cererii sale.
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Comentariile Codului civil - Familia (art. 258-534)
   a) coabitarea matrimonială nu există; 
   b) soții nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei; 
   c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie; 
   d) soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi; 
   e) există date că anterior unul dintre soți a încheiat o căsătorie de conveniență; 
   f) soții sunt inconsecvenți ori există neconcordanțe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia; [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    În D.C.C. nr. 350/2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate aprevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 82 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, s-a arătat că sancționarea administrativă acăsătoriei de conveniență, prin refuzul acordării dreptului de ședere străinului, nu afectează în niciun fel dreptul la respectarea vieții private și de familie și principiul întemeierii familiei pe căsătoria liber consimțită între soți. În același sens, prin Decizia nr. 132/2006 s-a statuat că declararea unei căsătorii ca fiind de conveniență nu înseamnă, practic, nulitatea absolută acăsătoriei. Nulitatea absolută acăsătoriei poate fi constatată numai prin hotărâre judecătorească și reprezintă acea sancțiune civilă aplicabilă căsătoriei încheiate cu nerespectarea dispozițiilor prevăzute de Codul familiei. Căsătoria de conveniență este osancțiune administrativă și produce efecte exclusiv asupra dreptului de ședere astrăinilor în România, iar nu asupra statutului civil al persoanelor în cauză. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Ordonanță de urgență 194/2002:
Dispoziții generale
Dispoziții generale privind intrarea, șederea și ieșirea străinilor
Regimul acordării vizelor
Prelungirea dreptului de ședere temporară Acordarea dreptului de ședere permanentă
Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României
Documente care se eliberează străinilor
Prelucrarea și protecția datelor personale ale străinilor
Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini
Contravenții și infracțiuni
Dispoziții finale și tranzitorii
Reviste:
Noi condiții pe care trebuie să le îndeplinească străinii pentru a obține drept de ședere în România
Posibile interferențe ale abuzului de drept cu conflictele de legi
Salarizarea și veniturile străinilor aflați în regim de ședere temporară
Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil. Opinie separată
Ordonanța nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României
În ce condiții puteți angaja un străin?
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Doctrină:
Comentariile Codului civil - Familia (art. 258-534)
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ediția 5
Proceduri:
Procedură privind eliberarea și anularea permiselor de muncă
;
se încarcă...