Parlamentul României

Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Modificări (12), Puneri în aplicare (32), Respingeri de neconstituționalitate (10), Referințe (66), Reviste (8), Doctrine (4), Jurisprudență relevantă, Referințe în jurisprudență

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 196 din 13 martie 2008.

În vigoare de la 16 martie 2008 până la 26 iulie 2015, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 208/2015.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I Alegerea Camerei Deputaților și a Senatului Referințe (1), Reviste (2)

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezentul titlu stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului.

Art. 2. - Jurisprudență

În sensul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

1. afiș electoral - apel, declarație, fotografie și alt material sub formă tipărită, utilizat de competitorii electorali în scop de informare și propagandă electorală; Modificări (1)

2. alegător - orice cetățean al României cu drept de vot și care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

3. alegeri - în cazul în care nu se face altă mențiune, acțiuni de desemnare a membrilor Camerei Deputaților și Senatului;

4. alegeri parlamentare - alegeri pentru desemnarea membrilor Camerei Deputaților și Senatului ale Parlamentului României;

5. alegeri generale - orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, pe întreg teritoriul țării;

6. alegeri anticipate - alegeri organizate în cazul dizolvării înainte de termen a organului ales; Modificări (1)

7. alianță electorală - asociere între partide politice și/sau alianțe politice și/sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, în scopul participării la alegeri, înregistrată la organismul electoral competent potrivit prezentului titlu; Modificări (1), Jurisprudență

8. alianță politică - asociere între partide politice pe baza unui protocol de asociere înregistrat la Tribunalul București, potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare;

9. circumscripție electorală - unitate administrativ-teritorială - județ sau municipiul București - sau circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara țării, în care se organizează alegeri și la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcție de rezultatele alegerilor; Modificări (1)

10. colegiu uninominal - subunitate a unei circumscripții electorale, în care este atribuit un singur mandat; Respingeri de neconstituționalitate (1)

11. birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor la nivel național, la nivel de circumscripție electorală și la nivel de secție de votare;

12. oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului București, fără a avea atribuția de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel, însă având rolul de a contribui la buna organizare și desfășurare a alegerilor din Circumscripția Electorală București, inclusiv prin totalizarea rezultatului alegerilor la nivel de sector;

13. campanie electorală - perioadă în care competitorii electorali desfășoară activități de propagandă cu scopul de a-i determina pe alegători să își exprime voturile în favoarea lor;

14. candidat - persoană care participă la alegeri în urma propunerilor înaintate de competitori electorali sau în nume propriu pentru a obține un mandat de deputat sau de senator, în condițiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu;

15. candidat independent - persoană care participă la alegeri pentru a obține un mandat de deputat sau de senator și care se autopropune pentru aceasta, fiind susținută de un anumit număr de alegători, în condițiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu;

16. competitori electorali - partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile legal constituite ale cetățenilor aparținând unei minorități naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale, care înaintează propuneri de candidatură, precum și candidații independenți;

17. contestație - cale de atac prin care orice parte interesată - cetățeni, candidați, competitori electorali - solicită birourilor electorale abilitate sau instanțelor judecătorești competente respectarea prevederilor menționate ca atare în prezentul titlu;

18. desemnarea candidaților - procedură de adoptare de către partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale a deciziilor cu privire la propunerile de candidaturi;

19. domiciliu - adresa la care persoana fizică declară că are locuința principală și care este înscrisă în actul de identitate;

20. reședință - adresa la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu și care este menționată în actul de identitate;

21. listă electorală - listă ce cuprinde toți alegătorii care își exercită dreptul de vot în cadrul unei secții de votare;

22. listă de susținători - listă cuprinzând unele date personale și semnăturile alegătorilor care susțin o anumită propunere de candidatură pentru înscrierea acesteia în alegeri;

23. observator intern - reprezentant al unei organizații neguvernamentale legal constituite, care are ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului, acreditat pentru a observa procesul electoral de către autoritatea competentă, potrivit prezentului titlu. Respectivul reprezentant nu poate fi membru al unui partid politic;

24. observator internațional - reprezentant al unei organizații sau instituții străine acreditat pentru a observa procesul electoral de către Autoritatea Electorală Permanentă;

25. perioadă electorală - intervalul de timp cuprins între ziua aducerii la cunoștință publică a datei la care vor avea loc alegerile și data în care rezultatele finale ale acestora sunt aduse la cunoștință publică prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, după expirarea tuturor termenelor pentru contestații și răspunsuri la acestea; Modificări (1), Jurisprudență

26. propunere de candidatură - act de înscriere în competiția electorală a persoanei care dorește să concureze în alegeri pentru câștigarea unui mandat, în condițiile în care este propusă și susținută de un concurent electoral sau se autopropune și este susținută de un anumit număr de alegători, în conformitate cu prevederile prezentului titlu; Modificări (1)

27. prag electoral - procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputaților și Senat sau numărul minim de colegii uninominale în care se situează pe primul loc în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, pentru un partid politic, o alianță politică sau electorală, necesar pentru a intra în procesul de distribuire a mandatelor;

28. incompatibilitate - situație, prevăzută în Constituția României, republicată, în care o persoană nu poate fi deputat sau senator; Modificări (1)

29. minoritate națională - acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale; Doctrină (1)

30. fraudă electorală - orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent; Modificări (1), Doctrină (1)

31. registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscriși toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetățenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenței existente la Direcția generală de pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, utilizate la eliberarea pașapoartelor de tip CRDS; Modificări (2)

32. act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul tip CRDS, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar; Modificări (1)

33. întâmpinare - cale de atac prin care orice parte interesată - cetățeni, candidați, competitori electorali - solicită unei autorități publice sau unui birou electoral care a emis actul atacat respectarea prevederilor prezentului titlu;

34. alegeri parțiale - alegeri organizate în cazul anulării alegerilor într-o circumscripție electorală, precum și în cazul în care un mandat de deputat sau de senator a devenit vacant. Modificări (1)

Art. 3. -

(1) Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, în condițiile prezentului titlu.

(2) Cetățenii români au dreptul de vot și de a fi aleși, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau de origine socială, în condițiile prezentului titlu.

(3) Cetățenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleași drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetățean român, conform dispozițiilor prezentului titlu. Modificări (1)

(4) Cetățenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

(5) Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. 4. -

(1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un singur vot pentru alegerea Senatului.

(2) Fiecare alegător își exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.

(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

(4) Participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

Art. 5. - Doctrină (1)

(1) Deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporționale. Doctrină (1)

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

(4) Numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populației, publicat de Institutul Național de Statistică. Modificări (1)

Art. 6. -

Alegerile se desfășoară într-o singură zi care poate fi numai duminica.

Art. 7. -

(1) Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

(2) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.

Art. 8. - Modificări (1), Doctrină (1)

(1) Fiecare alegător își exercită dreptul de vot în secția de votare în a cărei listă electorală este înscris, de pe raza localității în care își are domiciliul sau reședința, cu excepția candidaților care pot vota la una dintre secțiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candidează.

(2) Cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, își exercită dreptul de vot în una dintre secțiile de votare din acea țară în care își au domiciliul sau reședința, în condițiile prezentului titlu.

(3) Personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare își exercită dreptul de vot la secția de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care își desfășoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare și va putea vota pe baza pașaportului diplomatic sau a pașaportului de serviciu. Doctrină (1)

Art. 9. -

(1) Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. Reviste (1)

(2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(3) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2)

(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 20.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 20.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.

(5) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, codul numeric personal, data nașterii, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună și o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum și faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(6) În sensul prezentului titlu, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin. (1)-(3), le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice în procesul electoral.

(7) Beneficiază de prevederile alin. (1) și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au participat la alegeri propunând candidați comuni cu două sau mai multe organizații; în acest caz, dacă niciun candidat comun nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizațiile care au propus candidați în comun un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1), candidatului care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(8) Prevederile alin. (1) nu se aplică organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a participat la alegeri într-o alianță electorală.

(9) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma de reprezentare.

(10) Organizațiile prevăzute la alin. (1)-(3) pot participa la alegeri și pot depune candidaturi numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.

(11) Prin excepție de la prevederile art. 29 alin. (2), organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot depune aceeași candidatură pentru Camera Deputaților în mai multe colegii uninominale. O organizație a unei minorități naționale poate propune același candidat pentru mai multe colegii uninominale aparținând diferitelor circumscripții electorale, numai în condițiile în care propune un singur candidat la nivel național și doar pentru alegerea Camerei Deputaților.

CAPITOLUL II Circumscripțiile electorale, colegiile uninominale și organismele electorale

Art. 10. - Modificări (1)

Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție separată pentru românii cu domiciliul în afara României. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43. Denumirea și numerotarea circumscripțiilor electorale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu.

Art. 11. - Doctrină (1)

(1) În cadrul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmează:

a) numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaților, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3), la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;

b) numărul de locuitori avut în vedere la calculul numărului de colegii uninominale care se delimitează în cadrul fiecărui județ este cel prevăzut la art. 5 alin. (4).

(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli:

a) o circumscripție electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi;

b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia și aceluiași județ sau al municipiului București;

c) pe teritoriul unei localități pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi;

d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localități întregi;

e) în municipiul București, colegiile uninominale nu trebuie să depășească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

f) în circumscripția electorală specială pentru cetățenii români cu domiciliu în afara granițelor României se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și două colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Arondarea geografică a celor 4 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și a celor două colegii uninominale pentru Senat va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu; Doctrină (1)

g) în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condițiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e); Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Doctrină (1)

h) întotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-un număr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților, întregi și alăturate, din cadrul aceleiași circumscripții electorale.

Art. 12. - Doctrină (1)

(1) Prima delimitare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1)

(2) Delimitarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operațiunea de delimitare se actualizează după fiecare recensământ al populației, cu cel puțin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorității Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

(3) Modificarea colegiilor uninominale nu poate fi făcută decât dacă față de delimitarea anterioară a apărut o variație pozitivă sau negativă de minimum 10% din populația respectivului colegiu uninominal. Doctrină (1)

Art. 13. -

(1) Pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție la nivel județean, al municipiului București, oficii electorale de sector, în cazul municipiului București, și un birou electoral de circumscripție externă pentru cetățenii români cu domiciliul în afara granițelor României, precum și birouri electorale ale secțiilor de votare. Modificări (1)

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații în alegeri, soțul/soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz. Doctrină (1)

Art. 14. - Jurisprudență

(1) La nivel național se constituie un Birou Electoral Central, format din 3 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale care participă la alegeri, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților. Modificări (1)

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ora și locul ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu o zi înainte de ziua desfășurării, partidelor politice parlamentare și se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți are dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul-verbal constituie actul de învestire. Modificări (1)

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum și cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, comunicați în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentului titlu. Doctrină (1)

(4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numele și prenumele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(5) Desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din colegiile uninominale.

(6) În cazul în care la desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianțe care au depus același număr de candidaturi, desemnarea reprezentanților acestora se face, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale în cauză.

(7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central.

(8) Competitorii electorali care desemnează reprezentanți în Biroul Electoral Central potrivit prevederilor alin. (3) și (4) pot desemna și câte un locțiitor al acestora. Locțiitorul poate înlocui, cu aceleași drepturi și obligații, titularul respectiv numai când acesta nu poate participa la ședințele Biroului Electoral Central.

(9) În componența prevăzută la alin. (1) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare și funcționare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu pentru toate birourile electorale.

(10) Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative, iar statisticienii necesari, de către Institutul Național de Statistică.

Art. 15. - Jurisprudență, Doctrină (1)

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:

a) urmărește aplicarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către birourile electorale de circumscripție; Modificări (1)

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea și semnele electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripție; contestațiile se soluționează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezentul titlu; Modificări (1)

d) face publicațiile și afișările prevăzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;

e) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție, numărul de candidaturi definitive din colegiile uninominale depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale; comunică situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, precum și Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune;

f) stabilește, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripție, lista partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale care au întrunit și care nu au întrunit pragul electoral și comunică birourilor electorale de circumscripție și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste; Modificări (1), Doctrină (1)

g) anulează alegerile dintr-o secție de votare în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală; Doctrină (1)

h) poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-un colegiu uninominal în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale;

i) totalizează rezultatul național, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la nivele inferioare;

j) transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărții Albe a Alegerilor;

k) stabilește, la nivel național, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripție electorală fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, candidat independent care participă în alegeri în condițiile prezentului titlu;

l) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1) și eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;

m) trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor către Regia Autonomă "Monitorul Oficial";

n) organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot, în baza unui eșantion reprezentativ la nivel județean și național;

o) îndeplinește orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentului titlu.

(2) În cazul în care pentru soluționarea unei contestații sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în colegiul respectiv. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în secțiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentului titlu. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor. Jurisprudență, Doctrină (1)

(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului titlu, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Modificări (1), Jurisprudență

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Biroul Electoral Central își încetează activitatea după 48 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentului titlu. Jurisprudență

Art. 16. -

(1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale, se constituie un birou electoral de circumscripție, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 9 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentului titlu, în circumscripția electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripție pentru circumscripția electorală pentru cetățenii cu domiciliul în afara României are sediul în municipiul București. Modificări (1), Doctrină (1)

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 5 zile de la începerea perioadei electorale, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București pentru Circumscripția Electorală București și pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara țării. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție și locțiitorul acestuia. Din acel moment biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentului titlu, urmând a fi completat cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente, reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu. Modificări (1)

(3) În termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu vor comunica, în scris, respectivului birou electoral de circumscripție, numele și prenumele reprezentanților lor în biroul electoral. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) Reprezentanții Autorității Electorale Permanente vor fi desemnați de către aceasta prin hotărâre, în 24 de ore de la desemnarea judecătorilor. Referințe (1), Doctrină (1)

(5) Desemnarea reprezentanților partidelor politice, ai alianțelor politice, ai alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu în biroul electoral de circumscripție se face aplicând în mod corespunzător prevederile art. 14 alin. (3) - (6). Modificări (1)

(6) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 7 membri, reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în municipiul București. Desemnarea acestor reprezentanți se face prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 14 alin. (3) - (6). Modificări (1)

(7) Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți pe funcții, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Modificări (1)

(8) În 24 de ore de la desemnarea magistraților, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri vor comunica în scris numele reprezentanților lor în oficiul electoral.

(9) În 24 de ore de la desemnarea magistraților, Autoritatea Electorală Permanentă comunică numele reprezentanților ei, desemnați prin hotărâre, în fiecare oficiu electoral. Referințe (1)

(10) Oficiile electorale se vor completa prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (5), în 24 de ore de la comunicările realizate de competitorii electorali. Modificări (1)

Art. 17. - Doctrină (1)

(1) Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare, urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul circumscripției;

b) înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripției și constată rămânerea definitivă a acestora;

c) comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroului Electoral Central, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu reprezentare în Parlament prin grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, celelalte partide politice, alianțe politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au depus candidați la nivelul colegiilor uninominale de pe raza circumscripției, cât și numărul de candidaturi depuse de acestea;

d) fac publicațiile și afișările prevăzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripției electorale în care funcționează; contestațiile se soluționează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezentul titlu; Modificări (1)

f) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București distribuie aceste materiale oficiilor electorale; Modificări (1)

g) stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripției, fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, candidat independent care participă în alegeri în condițiile prezentului titlu, în conformitate cu prevederile art. 48;

h) eliberează candidaților declarați aleși certificatul doveditor al alegerii;

i) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripția electorală în care funcționează și rezultatul alegerilor la nivelul circumscripției electorale în care funcționează, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale județene;

j) îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentului titlu;

k) aduc la cunoștință publică, în termen de 48 de ore de la constituire, numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente ale fiecărui colegiu uninominal.

(2) Hotărârile biroului electoral de circumscripție se aduc la cunoștință în ședință publică. Modificări (1)

(3) Oficiile electorale de sector au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în sectoarele la nivelul cărora funcționează și veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcționează;

c) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare procesului electoral; Modificări (1)

d) totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare din subordine pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaților și pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcționează și transmit rezultatele către Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București căruia i se subordonează;

e) înaintează biroului electoral de circumscripție căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, de pe raza sectorului respectiv, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare;

f) în termen de 24 de ore de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) lit. c), oficiul electoral de sector le va comunica președinților secțiilor de votare care sunt partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament prin grup parlamentar propriu, celelalte partide politice și alianțe politice care au depus candidați la nivelul colegiilor uninominale, precum și numărul de candidaturi depuse de acestea, în scopul completării birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(4) Hotărârile oficiului electoral de sector se aduc la cunoștință în ședință publică. Modificări (1)

CAPITOLUL III Secțiile de votare și birourile electorale ale secțiilor de votare

Art. 18. - Referințe (2)

(1) Pentru organizarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului se înființează Registrul secțiilor de votare, administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă, cuprinzând delimitarea și numerotarea secțiilor de votare de pe teritoriul României. Modificări (1)

(2) În cadrul localităților delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții și cu direcțiile județene ale Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor. Modificări (2)

(3) Numerotarea secțiilor de votare se stabilește la nivelul fiecărei circumscripții electorale, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din municipii, celelalte orașe și apoi din comune în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege. Modificări (2), Referințe (1)

(4) Prefecții comunică Autorității Electorale Permanente, pentru înregistrarea în Registrul secțiilor de votare, delimitarea și numerotarea secțiilor de votare de la nivelul circumscripției electorale. Modificări (1)

(5) Secțiile de votare rămân fixe, cu excepția modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităților administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităților, se comunică de îndată Autorității Electorale Permanente. Modificări (1)

(6) Secțiile de votare se organizează după cum urmează: Modificări (1)

a) în localitățile cu populație de peste 1.500 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000 -1.500 de locuitori;

b) în localitățile cu populație sub 1.500 locuitori, o singură secție de votare;

c) se pot organiza secții de votare și în satele sau grupele de sate cu populație până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 3 km față de sediul secției de votare din reședința comunei.

(7) Primarii și secretarii comunelor, orașelor sau municipiilor, precum și Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor vor asigura toate datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecți a obligațiilor prevăzute la alin. (5).

(8) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care au domiciliul în străinătate. În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (1) pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul într-un alt stat decât România își exercită dreptul de vot la una din secțiile de votare din acea țară în care își au domiciliul, constituite în condițiile prezentului titlu. Modificări (1), Doctrină (1)

Art. 19. -

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistrați sau juriști, precum și din 7 membri. Modificări (1)

(2) Desemnarea juriștilor se face în ședință publică, cu 15 zile înainte de ziua votării, de către președintele tribunalului în ședință publică anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți, dintre magistrați sau alți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Lista magistraților care vor participa la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a altor juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorți, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele persoanelor în cauză să fie în localitatea în care își are sediul biroul electoral al secției de votare sau cât mai aproape de aceasta. Modificări (1)

(3) În lista prevăzută la alin. (2) vor fi trecuți numai juriști care nu fac parte din niciun partid politic și din nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidați.

(4) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului cu avizul Autorității Electorale Permanente, cu alte persoane cu o reputație bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic și din nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidați.

(5) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui tribunalului. Lista va conține: numele, prenumele, adresele, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoțită de declarații pe propria răspundere ale persoanelor propuse, privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4).

(6) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorți, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secției de votare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului județean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură. Atât lista întocmită de președintele tribunalului, cât și lista întocmită de prefect vor fi avizate de către Autoritatea Electorală Permanentă pe baza analizei experienței anterioare ca președinți și locțiitori de președinți de birou electoral de secție de votare reieșită din analiza proceselor-verbale semnate și predate de aceștia birourilor electorale de circumscripție sau oficiilor electorale, după caz.

(7) Președintele tribunalului va desemna pe președintele biroului electoral al secției de votare și pe locțiitorul acestuia. În termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, comunică biroului electoral județean despre aceasta. Modificări (1)

(8) În termen de două zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (7), competitorii electorali sunt obligați să comunice la biroul electoral de circumscripție reprezentanții în fiecare birou electoral al secției de votare sub forma unei liste ce trebuie să cuprindă următoarele: numărul secției de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, mijlocul de contact - telefon, fax, e-mail. Un competitor electoral poate avea într-un birou electoral al secției de votare cel mult 3 reprezentanți. Modificări (1)

(9) În termen de 3 zile de la comunicarea reprezentanților competitorilor electorali de către aceștia, biroul electoral de circumscripție completează, în prezența reprezentanților competitorilor electorali, birourile electorale ale secțiilor de votare cu cei 7 reprezentanți ai acestora aplicând corespunzător prevederile art. 14 alin. (3) - (6). Cu această ocazie se încheie câte un proces-verbal semnat de președintele biroului electoral de circumscripție pentru fiecare birou al secției de votare. Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. La solicitarea scrisă a reprezentanților competitorilor electorali li se pune la dispoziție o copie certificată a fiecărui proces-verbal. Modificări (1), Doctrină (1)

(10) În termen de două zile de la încheierea termenului de completare a birourilor secțiilor de votare biroul electoral de circumscripție comunică prin intermediul prefecților la fiecare primărie componența birourilor electorale ale secțiilor de votare aflate în raza acestora. Modificări (1)

(11) Reprezentanții în birourile electorale ale secțiilor de votare ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu nu pot primi alte atribuții decât cele prevăzute de prezentul titlu. Modificări (1)

Art. 20. - Doctrină (1)

Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:

a) primesc de la Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative prin intermediul primarilor în termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral al secției de votare două copii ale listelor electorale permanente, una dintre copii afișând-o într-un loc vizibil pentru a putea fi consultată de alegători; copia afișată nu conține codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate; Modificări (2)

b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la biroul electoral de circumscripție, buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează să voteze la secția de votare, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele de procese-verbale și alte materiale necesare votării, cât și două buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, de către președintele biroului electoral de circumscripție, pe care le va afișa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; Modificări (1)

c) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;

d) numără voturile și consemnează rezultatele votării;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

f) înaintează birourilor electorale de circumscripție sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă, precum și listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste; Modificări (1)

g) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială își au sediul, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale utilizate în desfășurarea votării; Modificări (1)

h) eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din componența biroului câte o copie după fiecare proces-verbal, certificată de președintele biroului electoral al secției de votare;

i) eliberează, la cererea observatorilor organizațiilor neguvernamentale, cât și a reprezentanților presei acreditați pe lângă respectivele secții de votare, prin președintele secției de votare, câte o copie a fiecărui proces-verbal care consemnează rezultatul alegerilor în secția respectivă;

j) furnizează, în ziua alegerilor, date privind prezența populației la vot, conform unui calendar de termene stabilit de către Biroul Electoral Central. Modificări (1)

Art. 21. - Jurisprudență

(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă. Modificări (2), Doctrină (1)

CAPITOLUL IV Registrul electoral, listele electorale și cărțile de alegător

SECȚIUNEA 1 Registrul electoral

Art. 22. -

(1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscriși toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetățenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenței existente la Direcția generală de pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, utilizate la eliberarea pașapoartelor de tip CRDS. Modificări (2)

(2) Registrul electoral pentru cetățenii români cu domiciliul în România este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate, pe țări și localități.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă întocmește, păstrează și actualizează în permanență, până la data de 31 martie a fiecărui an, Registrul electoral. La nivelul fiecărui județ și sector al municipiului București, Registrul electoral care cuprinde alegătorii cu domiciliul sau reședința pe teritoriului unității administrativ-teritoriale este păstrat și actualizat de către biroul teritorial al Autorității Electorale Permanente. Modificări (1)

(4) Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor, precum și Direcția generală de pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative pun la dispoziția Autorității Electorale Permanente datele și informațiile necesare întocmirii și actualizării Registrului electoral.

(5) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător sunt următoarele: Modificări (1)

a) data nașterii;

b) codul numeric personal;

c) țara în care își are domiciliul sau reședința;

d) adresa de domiciliu;

e) adresa de reședință;

f) seria și numărul cărții de alegător;

g) seria și numărul actului de identitate.

(6) Odată înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu, alegătorul poate să adreseze Autorității Electorale Permanente o cerere pentru înscrierea sa cu adresa de reședință.

(7) Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, precum și cetățenii români cu domiciliul în țară aflați temporar în străinătate, la cererea lor, se înscriu în Registrul electoral cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reședință.

Art. 23. - Modificări (1)

(1) Persoanele decedate se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidență a populației, în termen de 24 de ore.

(2) Persoanele care și-au pierdut cetățenia română se radiază din Registrul electoral, pe baza comunicării Ministerului Justiției, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia.

(3) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidență a populației, în termen de 24 de ore.

Art. 24. -

(1) Datele și informațiile conținute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.

(2) Orice persoană înscrisă în Registrul electoral poate solicita informații numai cu privire la datele personale care sunt conținute în acesta.

(3) Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din Registrul electoral se fac la biroul teritorial județean al Autorității Electorale Permanente competent, acesta fiind obligat să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(4) Contestațiile împotriva dispozițiilor date se soluționează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

SECȚIUNEA a 2-a Listele electorale

Art. 25. - Doctrină (1)

Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.

Art. 26. -

(1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul național se întocmesc de către primarul comunei, orașului sau municipiului ori al sectorului municipiului București, după caz, pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral și comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorității Electorale Permanente care funcționează la nivelul județului pe teritoriul căruia se află localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală Permanentă și vor sta la baza delimitării secțiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate. Modificări (2)

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate și, după caz, străzi, iar la orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi și, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, seria și numărul cărții de alegător, numărul circumscripției electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal și numărul secției de votare. Doctrină (1)

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale și se păstrează în 3 registre speciale cu file detașabile, din care unul de secretarul unității administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite și unul de Autoritatea Electorală Permanentă. Modificări (1)

(6) Listele electorale se întocmesc și se fac publice până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor. Modificări (1)

(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din liste se fac la primarul localității sau la reprezentanța diplomatică, aceasta fiind obligată să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare. Modificări (1)

(8) Contestațiile împotriva dispozițiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare și se soluționează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul. Pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara țării contestațiile se depun la Tribunalul București. Modificări (1), Doctrină (1)

(9) Primarul sau membrul desemnat al reprezentanțelor diplomatice este obligat să comunice judecătoriei și Autorității Electorale Permanente orice modificare în listele electorale. Modificări (2)

(10) Două copii ale exemplarului oficial al listei electorale permanente păstrat de secretarul unității administrativ-teritoriale sau la sediul misiunii diplomatice, conform art. 20 lit. a), vor fi înaintate birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin grija primarului sau a unei persoane desemnate de șeful misiunii diplomatice, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.

(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei și biroului electoral al secției de votare în termen de 24 de ore. Modificări (1)

Art. 27. -

(1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu și vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de președintele biroului electoral al secției de votare unde au fost întocmite.

(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că domiciliază pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din listă. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate și a cărții de alegător. Modificări (2), Doctrină (1)

(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluționează de către biroul electoral al secției de votare, prin hotărâre. Modificări (1), Doctrină (1)

SECȚIUNEA a 3-a Cărțile de alegător

Art. 28. -

(1) Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate și a cărții de alegător, eliberată în condițiile prezentului titlu. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota și fără carte de alegător.

(2) Modelul cărții de alegător va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(3) Cartea de alegător se întocmește de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

(4) Eliberarea cărții de alegător se face pe baza actului de identitate, numai către titular și sub semnătura acestuia, de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

(5) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor vor îndeplini obligațiile ce le revin conform alin. (3) și (4), în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, și pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

(6) Eliberarea cărții de alegător neridicate poate fi efectuată numai către titular și sub semnătura acestuia și de către biroul electoral al secției de votare, în ziua votării, alegătorilor care, până în acea zi, nu și-au ridicat cartea de alegător de la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, pe baza actului de identitate.

(7) Domiciliul se dovedește numai cu actul de identitate.

(8) Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător.

(9) Întâmpinările și contestațiile privind întocmirea sau eliberarea cărților de alegător se fac către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor care le va soluționa în termen de 3 zile.

(10) Cărțile de alegător sunt permanente și valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, și se eliberează alegătorilor înscriși în Registrul electoral.

(11) Cartea de alegător se păstrează și se folosește numai de către titular.

(12) În cazul pierderii sau distrugerii cărții de alegător, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

(13) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.

(14) Cartea de alegător a persoanei care este radiată din Registrul electoral este nulă de drept. Autoritatea Electorală Permanentă va asigura informarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, a primarilor, a misiunilor diplomatice și a birourilor electorale ale secțiilor de votare asupra numelor cetățenilor ale căror cărți de alegător devin nule de drept. Doctrină (1)

CAPITOLUL V Candidaturile

Art. 29. - Jurisprudență

(1) În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură.

(2) Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal.

(3) Propunerile de candidați se depun la birourile electorale de circumscripție care funcționează la nivelul la care sunt aleși candidații respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

(4) Propunerea de candidatură făcută de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în condițiile art. 9 alin. (11) se depune la Biroul Electoral Central.

(5) La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat. Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe (1), Doctrină (1)

(6) Pentru constituirea depozitelor, Autoritatea Electorală Permanentă va deschide câte un cont în fiecare județ, respectiv pentru municipiul București. Pentru circumscripția electorală nr. 43 contul se deschide în municipiul București. Modificări (1), Referințe (1)

(7) Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național. Depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obțin un mandat de deputat din partea acestor organizații în condițiile prezentului titlu. Depozitul se restituie și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1)

(8) Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

(9) În cazul alianțelor politice și al alianțelor electorale, propunerile de candidați vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianță.

(10) Propunerile de candidatură trebuie să cuprindă circumscripția electorală și colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia, iar în cazul alianțelor politice, partidul care i-a propus, cât și apartenența politică a candidaților. Nu sunt permise candidaturi independente pentru partide politice, alianțe politice sau electorale. Modificări (2)

(11) Propunerile de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați, precum și de declarația de avere și declarația de interese ale fiecărui candidat.

(12) Declarația de acceptare a candidaturii va cuprinde circumscripția electorală și colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesia, ocupația și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

(13) Toți candidații născuți înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declarație pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența la securitate ca poliție politică.

(14) O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală, iar în cadrul acesteia, pentru un singur colegiu uninominal. Excepție fac persoanele care candidează fiind propuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în conformitate art. 9 alin. (11).

(15) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese.

(16) Nu pot candida, în circumscripțiile electorale constituite în unitățile administrativ-teritoriale în care își exercită sau și-au exercitat funcțiile în ultimele 60 de zile anterioare datei alegerilor, prefecții, subprefecții și conducătorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități guvernamentale, deconcentrate în aceste unități administrativ-teritoriale. Modificări (2), Jurisprudență

Art. 30. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Reviste (1)

(1) Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 de alegători pentru Senat.

(2) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, colegiul uninominal în care candidează, numele și prenumele susținătorului, codul numeric personal, data nașterii susținătorului, adresa susținătorului, denumirea, seria și numărul actului de identitate al susținătorului, precum și semnătura acestuia. În listă se vor menționa, de asemenea, numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor.

(3) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

(4) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot. Un susținător poate sprijini câte un singur candidat pentru fiecare dintre funcțiile pentru care se organizează alegeri. Modificări (1)

(5) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

(6) Lista de susținători va fi însoțită de declarația de acceptare a candidaturii. Jurisprudență

Art. 31. - Reviste (1)

(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale. Respingeri de neconstituționalitate (2)

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei, a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria, respectiv la tribunalul în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală. Pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara țării înregistrarea se face la Tribunalul București. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia într-un loc vizibil.

(4) Candidații pot renunța la candidatură, până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declarație pe proprie răspundere. Modificări (1)

Art. 32. - Jurisprudență

(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii. Modificări (1)

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la respingere. Modificări (1)

(3) Contestațiile vor cuprinde numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l reprezinte.

(4) Contestația și cererea de recurs se depun la instanța competentă, sub sancțiunea nulității. Modificări (1)

(5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Contestațiile înregistrate la candidaturile pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara României se soluționează de către Tribunalul București. Hotărârea dată se afișează, în mod vizibil, la sediul instanței care a emis-o.

(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Recursul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare. Modificări (1)

(7) Hotărârea pronunțată în recurs este definitivă și irevocabilă. Modificări (1)

Art. 33. -

După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele prevăzute la art. 32 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor, dispun imprimarea buletinelor de vot, afișează la sediul lor, precum și la sediul secțiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui și prenumelui, domiciliului, apartenenței politice, profesiei și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă și prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.

CAPITOLUL VI Buletinele de vot și ștampilele de vot

Art. 34. -

(1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral care funcționează la nivelul circumscripției pentru care trebuie tipărite buletinele de vot, ținându-se seama, după caz, de numărul de candidați reprezentând partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale și al candidaților independenți care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea lor. Modificări (1), Referințe (1)

(2) Ordinea în care se tipăresc numele candidaților pe buletinul de vot se stabilește de biroul electoral de circumscripție, prin trageri succesive la sorți: întâi pentru partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului și alianțele politice sau electorale ce cuprind cel puțin un partid politic parlamentar, apoi pentru partidele politice neparlamentare și alianțele politice sau electorale dintre acestea, apoi pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Candidații independenți se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă decide asupra grosimii hârtiei pe care se vor imprima buletinele de vot, măsurată în grame pe metru pătrat. Hotărârea va fi comunicată prefecților cu cel puțin 21 de zile înainte de data alegerilor. Modificări (1)

(4) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ștampila de control. Paginile se numerotează.

(5) În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, a organizației cetățenilor aparținând minorității naționale sau, după caz, sintagma "candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se tipărește, după caz, semnul electoral. Numele candidatului va fi tipărit în mijlocul patrulaterului.

(6) Buletinele de vot se capsează.

Art. 35. -

(1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Semnele electorale trebuie comunicate Biroului Electoral Central în vederea înregistrării și trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele și alianțele politice pot întrebuința, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul București.

(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparține de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, și nu poate fi însușit sau utilizat de alt partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrată ulterior, decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică sau alianța electorală inițială. Jurisprudență

(5) În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.

(6) Contestațiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și se soluționează de către Tribunalul București în cel mult două zile de la primirea contestațiilor. Hotărârea se comunică părților. Hotărârea este definitivă și irevocabilă și se comunică de îndată Biroului Electoral Central. Modificări (2)

(7) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

(8) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești. Modificări (1)

(9) Candidații independenți nu pot folosi semne electorale.

(10) Alianța politică sau alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianța nu înaintează Biroului Electoral Central o adresă în care precizează că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianța respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță politică sau alianță electorală.

Art. 36. -

(1) Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.

(2) Pe ștampilele de vot se va inscripționa cuvântul "VOTAT", scris cu majuscule.

(3) Imprimarea buletinelor de vot și confecționarea ștampilelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripție, prin intermediul prefecților. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate și ștampilele să fie confecționate cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor. Modificări (1)

(4) Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 de bucăți sau multiplu de 100 de bucăți, pe bază de proces-verbal. Modificări (1)

(5) Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se vor afișa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum și la sediul fiecărei secții de votare.

(6) La cererea partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu sau a candidaților independenți, biroul electoral de circumscripție va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate și anulate.

CAPITOLUL VII Campania electorală

Art. 37. -

(1) În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, cât și cetățenii cu drept de vot au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice și a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(3) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.

Art. 38. -

(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu și candidații independenți au acces gratuit la serviciile publice de radio și televiziune proporțional cu numărul de candidaturi propuse și rămase definitive. Fiecare societate publică de radio și televiziune va lua în considerare numărul de candidaturi propuse de fiecare competitor electoral în aria geografică acoperită de postul respectiv de radio sau televiziune.

(2) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum și candidații independenți sunt obligați să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune, acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare. Jurisprudență

(3) Posturile private de radio și televiziune vor practica același tarif pe emisiune și pe unitate de timp pentru toți competitorii electorali care participă în alegeri, conform prezentului titlu, iar timpii de antenă oferiți competitorilor electorali trebuie să fie proporționali cu cei practicați de posturile publice. Doctrină (1)

(4) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

Art. 39. -

(1) Primarii sunt obligați ca, în termen de 5 zile de la anunțarea datei alegerilor, să stabilească locuri speciale pentru afișajul electoral ținând seama de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și de candidații independenți care sunt înregistrați legal la data anunțării datei alegerilor. Modificări (1), Doctrină (1)

(2) Primarii vor asigura ca locurile speciale pentru afișaj să fie situate în piețe, pe străzi și în alte locuri publice frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea oricăror afișe, înscrisuri și însemne rămase de la campaniile electorale precedente. Modificări (1)

(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afișaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidații independenți care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu.

(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianța politică, alianța electorală, organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afișaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori alt candidat independent.

(5) În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2), afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral. Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură. Doctrină (1)

(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culorile astfel încât să evoce drapelul României sau al altui stat. Modificări (1)

(8) Poliția, inclusiv poliția comunitară, este obligată să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale.

Art. 40. -

(1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția electorală în care funcționează, soluționând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianțe politice, unei alianțe electorale sau unei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de prezentul titlu și cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație la Biroul Electoral Central. Soluția dată asupra contestației este definitivă. Modificări (1)

(4) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL VIII Votarea

Art. 41. -

(1) Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne fixe în raport cu fiecare tip de alegere, urnă mobilă și ștampile de votare proporțional cu numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente comunicate de primari. Modificări (1)

(2) Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul președintelui biroului electoral al secției de votare. Cabinele, urnele, ștampilele și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se asigură de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.

(3) Numărul urnelor folosite într-o secție de votare va corespunde fiecărui tip de alegeri.

(4) Materialele necesare birourilor electorale ale secțiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot și a ștampilelor, președintele biroului electoral al secției de votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranță.

(5) Formularele și celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul și numărul de exemplare din fiecare imprimat.

(6) Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe clădirea sediului secției de votare.

(7) Președintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(8) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6,00. Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri și, după caz, a persoanelor oficial acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele, consemnând în procesul-verbal numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, numărul buletinelor de vot pentru fiecare tip de alegeri în parte și numărul ștampilelor care se utilizează în secția de votare respectivă. După încheierea acestei operații închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare. Modificări (1)

(9) Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control și pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.

(10) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia, în această privință, se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice până la o distanță de 500 m.

(11) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

(12) În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații și observatorii acreditați, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(13) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Art. 42. -

(1) Votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00, când secția de votare se închide. Pe ușa secției de votare se vor afișa orele între care se desfășoară procesul de votare.

(2) În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător va prezenta cartea de alegător și actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă, îi va încredința buletinele de vot și ștampila pentru votare. Alegătorului care refuză să semneze lista electorală permanentă i se va refuza exercitarea dreptului de vot. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărții de alegător, biroul electoral al secției de votare va menționa aceasta în lista electorală. Modificări (1)

(4) Alegătorii care ridică cartea de alegător de la secția de votare vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor a cărților de alegător neridicate.

(5) Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secției de votare respective și au fost omiși din listele electorale permanente pot vota la acea secție de votare, doar pe baza cărții de alegător și a actului de identitate și vor fi înscriși în lista electorală suplimentară. O copie a acestei liste electorale suplimentare se va transmite serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, prin grija Autorității Electorale Permanente, pentru aducerea la zi a evidenței. Modificări (1)

(6) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila care poartă mențiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele și prenumele candidatului pe care îl votează.

(7) Ștampila cu mențiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

(8) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

(9) Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial și făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

(11) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, după care președintele sau acel membru o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin.

(12) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(13) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii vor vota în secția la care își desfășoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secția de votare respectivă și sunt arondați, conform domiciliului, în altă secție de votare a aceluiași colegiu uninominal.

(14) Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace legale.

(15) În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților competente.

(16) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(17) Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră și nu pot fi mai mult de două suspendări. Suspendarea va fi anunțată prin afișare la ușa localului de vot imediat ce s-a produs evenimentul ce a declanșat suspendarea. Modificări (1)

(18) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp.

(19) Candidații și persoanele acreditate care asistă la votare în condițiile prezentului titlu nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

(20) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(21) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.

(22) Președintele biroului electoral al secției de votare sau, în lipsa acestuia, locțiitorul este obligat să primească și să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secției de votare, candidații, observatorii acreditați, jurnaliștii acreditați sau alegătorii prezenți în secția de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, președintele biroului electoral al secției de votare, respectiv locțiitorul acestuia va menționa pe copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoștință de sesizarea respectivă și numărul sub care aceasta este înregistrată. Modificări (1), Doctrină (1)

(23) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare.

(24) Persoanelor existente la ora 21,00 în sala în care se află secția de votare li se permite să își exercite dreptul de vot. Modificări (1)

(25) În situația prevăzută la alin. (24), președintele biroului electoral al secției de votare are obligația de a informa biroul sau oficiul electoral care funcționează la nivelul imediat superior cu privire la decizia de prelungire a duratei votării, de îndată ce adoptă o astfel de decizie, precum și cu privire la închiderea secției atunci când perioada de prelungire se încheie, de îndată ce acest lucru se produce.

(26) Birourile și oficiile electorale care primesc informări în conformitate cu prevederile alin. (25) au obligația de a transmite informările respective organismelor electorale care funcționează la nivelele imediat superioare până când toate informările se centralizează la Biroul Electoral Central.

CAPITOLUL IX Observarea alegerilor

Art. 43. - Jurisprudență

(1) În afara membrilor birourilor electorale și a candidaților, la toate operațiunile din secțiile de votare, cât și la toate operațiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista: Doctrină (1)

a) observatori interni acreditați;

b) reprezentanți acreditați ai unor organizații străine;

c) reprezentanți acreditați ai presei scrise, radioului și televiziunii, români și străini.

(2) Pot fi acreditați, ca observatori interni, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puțin 6 luni înainte de data desfășurării alegerilor și în ale căror organe de conducere nu se află niciun membru al vreunui partid politic sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale. Persoanele desemnate de aceste organizații ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau ai vreunei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă în alegeri conform prezentului titlu.

(3) Acreditarea reprezentanților presei scrise, radioului și televiziunilor din România se face de către Autoritatea Electorală Permanentă. Contestația privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluționează de Curtea de Apel București în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă și irevocabilă. Modificări (1)

(4) Pot fi acreditate, ca observatori interni, doar persoanele propuse de către acele organizații neguvernamentale în privința cărora Autoritatea Electorală Permanentă stabilește că îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale de circumscripție.

(5) Acreditarea reprezentanților presei, radioului și posturilor de televiziune străine, precum și a reprezentanților organizațiilor internaționale cu activitate în domeniul democrației și al drepturilor omului care solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

(6) Încălcarea condițiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.

(7) Persoanele acreditate pot asista la operațiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 și terminând cu momentul încheierii și semnării, de către membrii biroului electoral al secției de votare, a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secția respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

CAPITOLUL X Numărarea voturilor și constatarea rezultatelor

Art. 44. -

La toate operațiunile ce țin de numărarea voturilor participă membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și pot asista candidații și persoanele acreditate în condițiile prezentului titlu.

Art. 45. -

(1) După încheierea votării, președintele, în prezența membrilor biroului electoral al secției de votare, anulează buletinele de vot rămase neîntrebuințate.

(2) Se consemnează distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate.

(3) Se numără toți alegătorii din listele electorale permanente și suplimentare care au participat la vot și se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.

(4) Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate așa cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate și anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul secției de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare și întâmpinările și contestațiile adresate biroului electoral al secției de votare.

(5) În cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secției de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.

(6) După aceste operațiuni, se procedează la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot și se consemnează rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.

(7) Președintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele și prenumele candidatului votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

(8) Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, unul dintre membrii biroului electoral asistat de cel puțin încă un membru al acestuia consemnează opțiunea ce rezultă prin citirea fiecărui buletin de vot.

(9) Fiecare buletin de vot citit și consemnat în formular este așezat de către președinte, ajutat de ceilalți membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidat independent.

(10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum și pentru cele contestate se fac pachete separate.

(11) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(12) În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcție de părerea majorității membrilor biroului electoral al secției de votare.

(13) Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ștampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(14) Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat și se încheie în două exemplare originale, câte un proces-verbal.

(15) Procesul-verbal cuprinde: Modificări (1)

a) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente, care s-au prezentat la urne;

c) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;

d) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei: lit. d) >= lit. e) + lit. f) + lit. g) + lit. h);

e) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulelor:

- lit. f) = suma voturilor valabil exprimate la lit. i);

- lit. f) <= lit. b) + lit. c) - lit. g) - lit. h);

g) numărul de voturi nule;

h) numărul de voturi albe;

i) numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare candidat;

j) numărul de voturi contestate;

k) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestațiilor și a modului de soluționare a lor, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție; Doctrină (1)

l) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării.

(16) Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila acesteia. Modificări (1)

(17) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral al secției de votare nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

(18) Fiecare membru al biroului electoral al secției de votare are dreptul de a obține o copie a procesului-verbal, semnată de către președintele secției de votare, sau de către locțiitorul acestuia, după caz, și de către ceilalți membri ai biroului.

(19) În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni. Acestea se soluționează pe loc de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(20) Contestațiile se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare. Ele se formulează în scris în două exemplare, din care unul, semnat și ștampilat de președinte, rămâne la contestator.

(21) Președintele biroului electoral al secției de votare hotărăște, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere. Doctrină (1)

(22) Pentru fiecare tip de alegeri se întocmește câte un dosar care va cuprinde: două exemplare originale din procesul-verbal, contestațiile privitoare la operațiunile electorale ce țin de acele alegeri, buletinele de vot nule și cele contestate, formularele tipizate care au folosit la calculul rezultatelor. Dosarele, sigilate și stampilate, se vor înainta biroului electoral de circumscripție care funcționează la nivelul imediat superior, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază militară și însoțit, la cerere, de reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din biroul electoral al secției de votare, candidații sau persoanele acreditate conform prezentului titlu. Modificări (1)

Art. 46. -

(1) Biroul electoral de circumscripție centralizează informațiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripție electorală, pentru fiecare tip de alegere.

(2) Biroul electoral de circumscripție întocmește și câte un proces-verbal pentru fiecare tip de alegere. Modificări (1)

(3) Procesul-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripție trebuie să cuprindă următoarele date și informații: Modificări (1)

a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, potrivit listelor electorale permanente, defalcat pe colegii uninominale;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, potrivit listelor electorale permanente, defalcat pe colegii uninominale;

c) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, potrivit listelor electorale suplimentare, defalcat pe colegii uninominale;

d) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat pe colegii uninominale, cu menționarea numărului de voturi exprimate în secțiile de votare;

e) numărul total al voturilor nule, defalcat pe colegii uninominale, cu mențiunea numărului de voturi exprimate în secțiile de votare;

f) numărul total al voturilor albe, defalcat pe colegii uninominale, cu menționarea numărului de voturi exprimate în secțiile de votare;

g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestațiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripție, care sunt definitive.

(4) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare în original, se semnează de către președinte și ceilalți membrii ai biroului electoral de circumscripție și vor purta ștampila acestuia.

(5) Un exemplar al procesului-verbal, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat și semnat de membrii biroului electoral de circumscripție, se transmite organismului electoral care funcționează la nivel superior, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, în vederea validării alegerilor. Modificări (1)

(6) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la organismul electoral care funcționează la nivel superior. Modificări (1)

CAPITOLUL XI Constatarea rezultatelor alegerilor

Art. 47. - Jurisprudență

(1) După primirea dosarelor prevăzute la art. 45, respectiv a proceselor-verbale și dosarelor prevăzute la art. 46, biroul electoral de circumscripție încheie, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru candidații fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale și pentru fiecare candidat independent, în toate colegiile uninominale de pe raza teritorială a circumscripției electorale, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripțiilor electorale, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabilește partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidații partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat după cum urmează: Modificări (1), Doctrină (1)

a) pentru Camera Deputaților, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale;

b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale;

c) pentru Camera Deputaților și Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiției obținerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidații partidelor politice, alianțelor politice sau electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condițiile prevăzute la lit. a) sau b);

d) în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) și b) se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

(3) Pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu au îndeplinit condițiile prevăzute la alin. (2) și care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaților se stabilește un coeficient electoral la nivel național reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care pot avea reprezentanți în Camera Deputaților.

(4) Coeficientul electoral la nivel național se stabilește prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la nivel național pentru alegerea Camerei Deputaților la numărul de colegii uninominale constituite la nivel național pentru alegerea Camerei Deputaților. Are dreptul la reprezentare organizația cetățenilor aparținând minorității naționale care a obținut cel puțin 10% din coeficientul electoral. Se declară ales acel reprezentant al organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care a obținut cel mai mare număr de voturi. Modificări (1)

(5) Rezultatul operațiunilor prevăzute la alin. (2)-(4) se transmite de către Biroul Electoral Central, pe bază de proces-verbal, fiecăruia dintre birourile electorale de circumscripție. Modificări (1)

Art. 48. - Jurisprudență

(1) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care întrunesc și care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscripție procedează la prima etapă de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscripție electorală.

(2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul să asiste candidații și persoanele acreditate.

(3) Biroul electoral de circumscripție stabilește, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripției electorale, prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toți competitorii electorali care întrunesc condiția prevăzută la art. 47 alin. (2) și pentru candidații independenți care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat la numărul de deputați, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleși în acea circumscripție electorală. Modificări (1)

(4) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numărul total de voturi valabil exprimate obținut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidaților săi din colegiile uninominale de pe raza circumscripției electorale la coeficientul electoral, reținându-se partea întreagă, nerotunjită, a câtului. Rezultatul obținut reprezintă numărul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscripție competitorului electoral la nivelul circumscripției electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor. Candidaților independenți li se atribuie câte un mandat de către biroul electoral de circumscripție dacă au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(5) Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obținute de competitorii electorali ce întrunesc condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), precum și mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripție se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel național.

(6) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga țară, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, voturile neutilizate și pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripției electorale din toate circumscripțiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală care întrunește condiția prevăzută la art. 47 alin. (2); numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operații de împărțire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripțiilor electorale; câturile rezultate din împărțire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurența numărului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe țară, pentru deputați și, separat, pentru senatori; fiecărui competitor electoral care a întrunit condiția prevăzută la art. 47 alin. (2) i se repartizează atâtea mandate de deputați sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe țară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianță politică sau alianță electorală respectivă, rezultat din însumarea pe țară a voturilor neutilizate și a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripției electorale. Modificări (1), Doctrină (1)

(7) Desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscripții electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează: Modificări (1), Jurisprudență, Doctrină (1)

a) pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală care întrunește condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), se împarte numărul voturilor neutilizate și al celor inferioare coeficientului electoral al circumscripției electorale, din fiecare circumscripție electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianță politică sau alianță electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor pe țară. Rezultatul astfel obținut pentru fiecare circumscripție electorală se înmulțește cu numărul de mandate cuvenite partidului politic, alianței politice sau alianței electorale. Datele obținute se ordonează descrescător la nivelul țării și separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripții electorale. Pentru fiecare circumscripție electorală se iau în calcul primele partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripția electorală respectivă. Ultimul număr din această operațiune reprezintă repartitorul acelei circumscripții electorale. În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripții electorale în ordinea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și a circumscripțiilor electorale din lista ordonată pe țară, astfel: primul număr din lista ordonată pe țară se împarte la repartitorul circumscripției electorale de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripția electorală respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe țară. În situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale ori dintr-o circumscripție electorală, operațiunea se continuă fără acestea. Dacă numărul din lista ordonată pe țara este mai mic decât repartitorul de circumscripție electorală, se acordă un mandat; Jurisprudență

b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripția electorală în care partidul politic, alianța politică sau alianța electorală are cel mai mare număr de candidați, iar dacă și astfel au rămas mandate nerepartizate pe circumscripții electorale, circumscripția electorală în care partidul politic, alianța politică sau alianța electorală respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripție; Jurisprudență

c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) și b) au mai rămas mandate nedesfășurate pe circumscripții electorale, Biroul Electoral Central le stabilește pe baza acordului partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la încheierea operațiunilor anterioare.

(8) Alocarea pe colegii uninominale și atribuirea de mandate candidaților se fac de către biroul electoral de circumscripție, avându-se în vedere numai competitorii electorali care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputaților și pentru Senat.

(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaților, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(10) Atribuirea mandatelor de deputat și de senator se face în două etape, la nivelul colegiilor uninominale și la nivelul fiecărei circumscripții electorale. Doctrină (1)

(11) În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaților care aparțin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) și care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(12) În cea de a doua etapă, de alocare pe colegii și atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripție va întocmi, separat pentru Camera Deputaților și Senat, o listă ordonată cu toți candidații cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuși în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obținute în colegiile uninominale în care au candidat și coeficientul electoral al circumscripției electorale respective, calculate până la a opta zecimală inclusiv.

(13) Dacă pentru un competitor electoral numărul de mandate atribuite potrivit prevederilor alin. (11) este mai mare sau egal cu numărul de mandate repartizate competitorului electoral respectiv în acea circumscripție electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestuia nu i se va mai aloca niciun mandat în etapa a doua prevăzută la alin. (12), acesta reținând mandatele atribuite potrivit prevederilor alin. (11).

(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numărul de mandate repartizat în acea circumscripție electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), se scade numărul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la nivelul circumscripției electorale în cea de a doua etapă de atribuire și alocare de mandate. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocă pentru candidații acestora în ordine descrescătoare în funcție de clasarea în lista prevăzută la alin. (12). În cazul în care următorul candidat căruia urmează să i se atribuie mandat din lista ordonată prevăzută la alin. (12) aparține unui competitor electoral care a epuizat numărul de mandate la care are dreptul în acea circumscripție electorală sau dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la următorul candidat din lista ordonată, până la atribuirea tuturor mandatelor. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(15) În cazul în care, în urma atribuirii de mandate în cele două etape potrivit prevederilor alin. (11)-(14), unuia sau mai multor competitori electorali care au întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) nu li s-a atribuit numărul de mandate la care au dreptul în acea circumscripție electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestora li se vor atribui atâtea mandate până la concurența cu acest număr. Mandatele se alocă suplimentar candidaților competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasați în lista ordonată prevăzută la alin. (12) cărora nu li s-a alocat mandat, în colegiul uninominal în care au candidat, prin creșterea corespunzătoare a numărului de mandate din circumscripția electorală respectivă și prin excepție de la prevederile alin. (9). Doctrină (1)

(16) În caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru ocuparea mandatului vacantat se organizează alegeri parțiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu. Alegerile se organizează doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai puțin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. Modificări (1)

(17) Alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câștigător. Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

CAPITOLUL XII Publicarea rezultatelor alegerilor

Art. 49. -

(1) În fiecare circumscripție electorală, biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele preliminare ale alegerilor cel puțin o dată la 24 de ore, înainte de a obține procesele-verbale și rezultatele votării de la toate birourile electorale care funcționează la nivele inferioare nivelului său.

(2) După obținerea rezultatelor votării de la toate birourile electorale care funcționează la nivele inferioare nivelului său, organismul electoral responsabil de stabilirea rezultatelor alegerilor la nivelul circumscripției electorale aduce la cunoștință publică rezultatele finale ale alegerilor, în cazul în care contestațiile prezentate lui sau instanței de judecată nu afectează rezultatele alegerilor. Rezultatele finale ale alegerilor sunt stabilite după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârilor judecătorești prin care se soluționează contestațiile înaintate. Modificări (1)

(3) Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presă și în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.

CAPITOLUL XIII Contravenții și infracțiuni Modificări (1)

Art. 50. - Jurisprudență

Constituie contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni, următoarele fapte:

a) înscrierea, cu bună-știință, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; Modificări (1)

b) semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor legii;

c) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi sau la folosirea semnelor electorale;

d) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărții de alegător sau neîntocmirea cărții de alegător în termenele stabilite;

e) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

f) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

g) afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentului titlu; Modificări (1)

h) acceptarea de către un cetățean a înscrierii sale în mai multe liste de candidați, exceptând cazurile candidaților propuși de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în condițiile prezentului titlu; Modificări (1)

i) refuzul de a se permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze în secția de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot, în condițiile prezentului titlu; Modificări (1)

j) refuzul de a permite accesul în secția de votare al candidaților sau al persoanelor acreditate să asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;

k) refuzul de a se primi și înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu prevederile prezentului titlu;

l) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

m) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător și actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris; Modificări (1)

n) întocmirea, de către birourile electorale ale secțiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor prezentului titlu;

o) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale sau un candidat independent;

p) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secțiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

q) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligației de a participa la activitatea acestor birouri.

Art. 51. - Jurisprudență

(1) Contravențiile prevăzute la art. 50 lit. c), f), g), h), k), o) și q) se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei, cele de la lit. b), l) și p), cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei, iar cele de la lit. a), d), e), i), j), m) și n), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei. Modificări (1)

(2) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 50 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

a) polițiști, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. e), f), g), i), j), l), m) și o); Modificări (1)

b) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. a), f), h), n), o), p) și q);

c) președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. b), c) și h);

d) președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. i), k), o), p) și q); Modificări (1)

e) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. a), b), d) și o). Modificări (1)

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 52. - Jurisprudență

(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 53. - Jurisprudență

(1) Înscrierea, cu bună-știință, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 54. - Jurisprudență

(1) Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 55. - Modificări (1), Jurisprudență

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Jurisprudență

(2) Tentativa se pedepsește.

(3) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele partidului respectiv.

Art. 56. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 57. - Reviste (1)

(1) Utilizarea unei cărți de alegător nule sau a unei cărți de alegător false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 58. - Jurisprudență

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 59. - Jurisprudență

(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 60. - Jurisprudență

Introducerea în uz și folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obținute în secțiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentului titlu, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 61. -

Introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

CAPITOLUL XIV Autoritatea Electorală Permanentă Jurisprudență

Art. 62. - Doctrină (1)

În scopul asigurării condițiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum și a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale, funcționează Autoritatea Electorală Permanentă.

Art. 63. - Doctrină (1)

(1) Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmărește și sprijină dotarea secțiilor de votare cu logistica necesară, precum și realizarea operațiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) În înțelesul prezentului titlu, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și se încheie odată cu comunicarea oficială a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un președinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat.

(4) Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Este numit președinte candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.

(5) Președintele este ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat, unul numit de Președintele României, iar celălalt de primul-ministru.

(6) Președintele si vicepreședinții nu pot fi membri ai unui partid politic.

(7) Mandatul președintelui și mandatele vicepreședinților Autorității Electorale Permanente sunt de câte 8 ani și pot fi reînnoite o singură dată.

(8) Mandatul președintelui sau vicepreședinților încetează în următoarele situații:

a) expirarea mandatului;

b) demisie;

c) revocare;

d) deces.

(9) Președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit.

(10) Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, își aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, și îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

(11) Președintele Autorității Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine.

(12) Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condițiile legii.

(13) În lipsa președintelui, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreședinți stabilit prin ordin.

Art. 64. -

(1) Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea și funcționarea aparatului propriu al Autorității Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorității Electorale Permanente. Personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea și funcționarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cărții a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înființarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuțiile și raporturile acestora cu Autoritatea Electorală Permanentă se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Art. 65. - Doctrină (1)

(1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuții principale în intervalul dintre două perioade electorale:

a) elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor, pe care le transmite spre însușire Guvernului și autorităților administrației publice locale, și urmărește modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmărește modul de stabilire a localurilor secțiilor de votare și a sediilor birourilor electorale;

c) urmărește și asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare: urne și cabine tipizate, ștampile, tușiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot și altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;

d) urmărește modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eșalonate, din timp, a logisticii necesare desfășurării procesului electoral;

e) elaborează sisteme de protecție a secțiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente și materiale specifice perioadei electorale;

f) monitorizează și controlează modul de întocmire și actualizare a listelor electorale permanente și de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum și modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege și de operare a acestora, la timp, în listele electorale;

g) urmărește modul de întocmire și eliberare a cărților de alegător, în concordanță cu listele electorale permanente;

h) urmărește și controlează modul de asigurare a concordanței dintre conținutul listelor electorale permanente existente la primării și exemplarul aflat la judecătorii;

i) asigură, în limita competențelor sale, aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaborează studii și propuneri vizând îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le dă publicității și le prezintă autorităților publice, partidelor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;

k) prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, pentru Președintele României și pentru autoritățile administrației publice locale sau a unui referendum național, un raport asupra organizării și desfășurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfășurare a acestuia, abaterile și neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate și rezultatul consultării. Raportul se dă publicității sub forma unei Cărți Albe; Doctrină (1)

l) elaborează materiale și programe de informare și instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc și asupra respectării deontologiei electorale și asigură popularizarea acestora;

m) elaborează programe specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii și secretarii unităților administrativteritoriale, precum și pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizează desfășurarea acestor programe, împreună cu Institutul Național de Administrație și cu filialele regionale; Modificări (1)

n) elaborează programe și stabilește reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neștiutoare de carte sau cu handicap și asigură popularizarea acestora;

o) elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;

p) întocmește lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Național de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor și constatarea rezultatelor alegerilor; Doctrină (1)

q) sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informațional la nivel național, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizează licitații în vederea selecționării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;

s) elaborează și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

ș) elaborează și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări și desfășurări a alegerilor;

t) elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea și perfecționarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză și exercitare a dreptului de inițiativă legislativă;

ț) prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor; hotărârea se aprobă în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei alegerilor;

u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecționate în urma licitației organizate potrivit prevederilor legale în vigoare și le pune la dispoziție partidelor înscrise în competiția electorală, la cererea acestora; Doctrină (1)

v) ține evidența comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale și face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare și desfășurare a noilor alegeri;

x) sprijină organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activității sale.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri și instrucțiuni, care se semnează de președinte și se contrasemnează de vicepreședinți. Hotărârile Autorității Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru toate organismele și autoritățile cu atribuții electorale.

CAPITOLUL XV Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 66. -

(1) Birourile și oficiile electorale lucrează în prezența majorității membrilor lor și iau hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.

Art. 67. -

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul și dotarea Biroului Electoral Central și ale biroului electoral de circumscripție a românilor din străinătate se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripție, de către prefecți și de președinții consiliilor județene, respectiv de primarul general al municipiului București, iar ale oficiilor electorale, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecții. Modificări (1)

(3) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezentul titlu sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 68. - Modificări (1)

(1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii necesari, iar Ministerul Internelor și Reformei Administrative, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, personalul tehnic auxiliar necesar.

(2) Pe perioada cât funcționează birourile și oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar se consideră detașați și primesc o indemnizație stabilită prin hotărâre a Guvernului. Președinții birourilor electorale, locțiitorii acestora și membrii primesc indemnizația de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.

Art. 69. - Modificări (1)

(1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al listei susținătorilor, al listei membrilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, al ștampilei birourilor electorale și al ștampilei cu mențiunea "VOTAT", al timbrului autocolant, precum și al certificatului doveditor al alegerii deputaților și senatorilor. De asemenea, Guvernul stabilește, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, la propunerea Institutului Național de Statistică, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării.

(2) Guvernul stabilește prin hotărâre durata și condițiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuințate, a celor contestate, precum și a celor neîntrebuințate, a ștampilelor și a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral.

Art. 70. - Jurisprudență

(1) Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului. Jurisprudență, Doctrină (1)

(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentului titlu, nu există cale de atac. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

Art. 71. - Doctrină (1)

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezentul titlu, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare, până la ora 24,00 a zilei respective.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele judecătorești trebuie să asigure permanența activității în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanțele de judecată asigură permanența activității. Modificări (1)

Art. 72. - Modificări (1)

Prevederile prezentului titlu referitoare la utilizarea cărților de alegător se aplică începând cu alegerile parlamentare din anul 2012.

Art. 73. - Modificări (1)

(1) Prevederile prezentului titlu referitoare la Registrul electoral național se aplică începând cu alegerile parlamentare din 2012. Modificări (1)

(2) Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative selectează și prelucrează datele privind cetățenii cu drept de vot cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor. Termenul de punere la dispoziția primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor este de 45 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.

(3) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, potrivit prevederilor alin. (2), primarul este obligat sa pună la dispoziția partidelor politice, a alianțelor politice și a alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.

(4) Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative pune la dispoziția primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, președintelui biroului electoral al fiecărei secții de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în ziua alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(5) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor.

(6) Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător. Modificări (2)

Art. 74. -

Prezentul titlu intră în vigoare la 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 75. -

(1) Guvernul asigură Autorității Electorale Permanente sediul și mijloacele materiale și financiare necesare bunei funcționări. În acest sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru activitatea Autorității Electorale Permanente.

(2) Guvernul aprobă în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor bugetul perioadei electorale.

Art. 76. -

Pe data intrării în vigoare a prezentului titlu se abrogă Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

TITLUL II Modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale

Art. 77. -

Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1), (2), (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 1. -

(1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene.

(2) Consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

...............................................................................................................................

(4) Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.

(5) Vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile județene, respectiv consiliile locale."

2. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, a primarului, precum și a președintelui consiliului județean fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot."

3. La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 4. -

(1) Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată."

4. La articolul 6, alineatele (1), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 6. -

(1) Candidaturile pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari și președinți ai consiliilor județene se propun de partidele politice sau de alianțele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi și de către alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 7, precum și candidaturi independente. Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

...............................................................................................................................

(5) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și un singur consiliu județean și numai pentru o singură funcție de primar sau de președinte al consiliului județean.

(6) O persoană poate candida în același timp pentru funcția de consilier local ori de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean."

5. La articolul 10, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Pentru alegerea consiliilor județene, a președintelui consiliului județean și a Consiliului General al Municipiului București, fiecare județ, respectiv municipiul București, constituie o circumscripție electorală. Numerotarea circumscripțiilor electorale județene și a municipiului București se face prin hotărâre a Guvernului."

6. La articolul 14, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 14. -

(1) La aceeași secție de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean, pentru primar și pentru președintele consiliului județean."

7. La articolul 24, alineatul (14) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(14) Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către președintele biroului electoral, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanți, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcția de primar, precum și candidatul pentru funcția de președinte al consiliului județean. În cazul biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru consiliul județean sau pentru președintele acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru consiliile locale și primari, înregistrate în județ, respectiv în municipiul București. Dacă numărul total de reprezentanți comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operațiunea de desemnare a reprezentanților se repetă până la ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au propus mai mulți reprezentanți pentru același birou electoral. Un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți în biroul electoral al aceleiași circumscripții."

8. La articolul 25 alineatul (1), litera j) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

j) biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, totalizează voturile exprimate pentru consiliul județean, pentru președintele consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al municipiului București, și stabilește rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv președintelui consiliului județean și primarului general al municipiului București, certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului județean, respectiv Consiliului General al Municipiului București, procesele-verbale și celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 99 alin. (5), în vederea validării mandatelor;".

9. La articolul 29, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

d) numără voturile și consemnează rezultatul votării pentru circumscripțiile electorale pentru care s-a votat la secția respectivă, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului București, pentru consiliul județean și pentru președintele consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București;".

10. La articolul 32, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Prevederile art. 24 se aplică și în cazul în care se organizează alegeri pentru consiliul județean și/sau pentru președintele consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și/sau pentru primarul general al municipiului București."

11. La articolul 37 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

g) primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, împreună cu procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București; totalizează rezultatele la nivel național, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți, separat pentru consiliile locale, consiliile județene, primari, precum și pentru președinții consiliilor județene și asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presă;".

12. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 44. -

Propunerile de candidați pentru consilierii locali, consilierii județeni, pentru primari și pentru președinții consiliilor județene se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor."

13. Articolul 47 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 47. -

Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale pot propune câte o listă de candidați în fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local, pentru consiliul județean, un candidat pentru funcția de primar și un candidat pentru funcția de președinte al consiliului județean."

14. La articolul 48, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București și 5.000 în cazul municipiului București. Candidații independenți pentru funcția de președinte al consiliului județean trebuie să prezinte o listă de susținători, care să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 3.000."

15. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 54. -

Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, și pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului București, precum și pentru președinții consiliilor județene."

16. La articolul 55, alineatele (5), (8), (9) și (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(5) Pentru alegerea primarului și a președintelui consiliului județean se imprimă în patrulaterele buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele și prenumele candidatului.

...............................................................................................................................

(8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați sau candidați independenți pentru consilieri, pentru primari, precum și pentru președinții consiliilor județene se procedează astfel:

a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, în prezența majorității membrilor acestuia;

b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, respectiv de președintele biroului electoral de circumscripție județeană și a municipiului București.

(9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripțiile electorale din județ, respectiv din municipiul București, inclusiv pentru circumscripția electorală județeană, respectiv a municipiului București. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) și b) este valabilă și în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului și a președintelui consiliului județean.

(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidații independenți la funcția de primar și cea de președinte al consiliului județean, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceștia sunt înscriși în ordinea înregistrării candidaturilor."

17. La articolul 89, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(4) Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, respectiv pentru președintele consiliului județean. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenți și candidați, aceștia au dreptul să întocmească și ei un tabel. Pentru municipiul București se întocmește și un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului București și unul pentru primarul general al municipiului București.

(5) În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votanților, numărul total al voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, de președinte al consiliului județean, precum și numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare."

18. La articolul 90, alineatul (1) și litera f) a alineatului (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 90. -

(1) După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, precum și pentru președintele consiliului județean câte un proces-verbal, în două exemplare.

...............................................................................................................................

f) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la funcția de primar și, după caz, la funcția de președinte al consiliului județean;".

19. La articolul 92, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 92. -

(1) Pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, respectiv pentru președintele consiliului județean, se întocmește câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal și contestațiile formulate, precum și buletinele de vot nule și cele contestate. Dosarele se sigilează, se ștampilează, se transportă cu pază militară și se predau biroului electoral de circumscripție de către președintele biroului electoral al secției de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie însoțit de cel puțin 2 membri ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți de către președinte."

20. Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 95. -

Alegerile pentru consilieri, pentru primari și pentru președinții consiliilor județene sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot."

21. După articolul 97 se introduce un nou articol, articolul 971, cu următorul cuprins:

"

Art. 971. -

(1) Pentru funcția de președinte al consiliului județean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție județeană.

(2) Este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a întrunit cel mai mare numărul de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin.

(3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidații care se află în această situație."

22. La articolul 99, alineatul (1), literele f) și h) ale alineatului (2) și alineatul (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 99. -

(1) Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local și pentru primar, respectiv pentru consiliul județean și pentru președintele consiliului județean, precum și pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al municipiului București, după caz, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.

...............................................................................................................................

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat pentru funcția de primar, de președinte al consiliului județean, respectiv de primar general al municipiului București;

...............................................................................................................................

h) numele și prenumele primarului, președintelui consiliului județean, respectiv ale primarului general al municipiului București ales și partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care l-a propus ori mențiunea de candidat independent;

...............................................................................................................................

(5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat și semnat de președinte și de membrii biroului electoral de circumscripție, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului județean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului București, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată. Pentru primar și pentru președintele consiliului județean, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria sau, după caz, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului București, la Tribunalul București, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată."

23. La articolul 100, alineatul (1) și litera f) a alineatului (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 100. -

(1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 99 alin. (5) și (6) și a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București centralizează voturile și rezultatul alegerilor pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți și încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii județeni și pentru consilierii municipiului București, respectiv pentru primar, pentru președintele consiliului județean și pentru primarul general al municipiului București.

...............................................................................................................................

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de candidații pentru funcția de primar și de cei pentru funcția de președinte al consiliului județean, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți;".

24. După articolul 100 se introduce un nou articol, articolul 1001, cu următorul cuprins:

"

Art. 1001. -

Candidatul care a fost ales în funcția de președinte al consiliului județean face parte din acesta, are drept de vot și conduce ședințele consiliului județean, conform prevederilor legale."

TITLUL III Modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001

Art. 78. -

Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene și președinții acestora, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat."

2. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 25. -

Aleșii locali sunt primarul, consilierii locali, președintele consiliului județean și consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat."

3. Articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 26. -

(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.

(2) Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar sau de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

(3) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari sau de președinți ai consiliilor județene, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale."

4. Articolul 88 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 88. -

(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:

Numărul locuitorilor județului Numărul consilierilor
- până la 350.000 30
- între 350.001-500.000 32
- între 500.001-650.000 34
- peste 650.000 36

(2) Consiliul județean ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu președintele consiliului județean, care are drept de vot și conduce ședințele acestuia."

5. La articolul 91 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

a) alege, din rândul consilierilor județeni, 2 vicepreședinți;".

6. La articolul 101, alineatele (1), (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 101. -

(1) Consiliul județean alege dintre membrii săi 2 vicepreședinți.

(2) Vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

(3) Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret al majorității consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean."

7. La articolul 102, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(2) Președintele consiliului județean răspunde în fața alegătorilor de buna funcționare a administrației publice județene."

8. După articolul 102 se introduce un nou articol, articolul 1021, cu următorul cuprins:

"

Art. 1021. -

Președintelui consiliului județean i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 69, 70, art. 71 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 72."

9. La articolul 108, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 108. -

(1) Vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier județean."

10. La articolul 108, alineatul (2) se abrogă.

TITLUL IV Modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Art. 79. -

Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

(2) Consilierii locali și consilierii județeni, primarii, precum și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-și exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată.

(3) Viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene sunt aleși prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată."

2. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

"

Art. 13. -

Primarul și președintele consiliului județean își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle ce le revin pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleși."

3. La articolul 18, alineatele (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

"

Art. 18. -

(1) Vicepreședinții consiliului județean, precum și viceprimarii intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleși, potrivit Legii nr. 215/2001, republicată.

...............................................................................................................................

(3) Încetarea mandatului de consilier, în condițiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeași dată, și a mandatului de vicepreședinte al consiliului județean.

(4) Mandatul de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcție, în condițiile Legii nr. 215/2001, republicată."

Art. 80. -

Titlurile II, III și IV din prezenta lege intră în vigoare la data începerii procedurilor prevăzute de lege pentru primele alegeri locale organizate după publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 81. -

La data intrării în vigoare a titlurilor II, III și IV din prezenta lege orice dispoziție contrară se abrogă.

Art. 82. -

Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, și Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VĂCĂROIU

București, 13 martie 2008.

Nr. 35.

ANEXĂ la titlul I

Denumirea și numerotarea circumscripțiilor electorale

Numărul circumscripției electorale Delimitarea teritorială a circumscripției electorale
Circumscripția electorală nr. 1 județul Alba
Circumscripția electorală nr. 2 județul Arad
Circumscripția electorală nr. 3 județul Argeș
Circumscripția electorală nr. 4 județul Bacău
Circumscripția electorală nr. 5 județul Bihor
Circumscripția electorală nr. 6 județul Bistrița-Năsăud
Circumscripția electorală nr. 7 județul Botoșani
Circumscripția electorală nr. 8 județul Brașov
Circumscripția electorală nr. 9 județul Brăila
Circumscripția electorală nr. 10 județul Buzău
Circumscripția electorală nr. 11 județul Caraș-Severin
Circumscripția electorală nr. 12 județul Călărași
Circumscripția electorală nr. 13 județul Cluj
Circumscripția electorală nr. 14 județul Constanța
Circumscripția electorală nr. 15 județul Covasna
Circumscripția electorală nr. 16 județul Dâmbovița
Circumscripția electorală nr. 17 județul Dolj
Circumscripția electorală nr. 18 județul Galați
Circumscripția electorală nr. 19 județul Giurgiu
Circumscripția electorală nr. 20 județul Gorj
Circumscripția electorală nr. 21 județul Harghita
Circumscripția electorală nr. 22 județul Hunedoara
Circumscripția electorală nr. 23 județul Ialomița
Circumscripția electorală nr. 24 județul Iași
Circumscripția electorală nr. 25 județul Ilfov
Circumscripția electorală nr. 26 județul Maramureș
Circumscripția electorală nr. 27 județul Mehedinți
Circumscripția electorală nr. 28 județul Mureș
Circumscripția electorală nr. 29 județul Neamț
Circumscripția electorală nr. 30 județul Olt
Circumscripția electorală nr. 31 județul Prahova
Circumscripția electorală nr. 32 județul Satu Mare
Circumscripția electorală nr. 33 județul Sălaj
Circumscripția electorală nr. 34 județul Sibiu
Circumscripția electorală nr. 35 județul Suceava
Circumscripția electorală nr. 36 județul Teleorman
Circumscripția electorală nr. 37 județul Timiș
Circumscripția electorală nr. 38 județul Tulcea
Circumscripția electorală nr. 39 județul Vaslui
Circumscripția electorală nr. 40 județul Vâlcea
Circumscripția electorală nr. 41 județul Vrancea
Circumscripția electorală nr. 42 municipiul București
Circumscripția electorală nr. 43 Circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara țării

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Repere legislative și jurisprudențiale privind votul prin corespondență
Sistemul electoral în România postcomunistă
Partidele politice
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2019
Obiecție de neconstituționalitate. Admitere. Opinie separată.Opinie concurentă. Alegeri comasate. Dispozițiile Legii privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Sistemul electoral în România postcomunistă
Obiectul revizuirii în noul Cod de procedură civilă
Doctrină:
Drept electoral, ediția 1
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
;
se încarcă...