Curtea Constituțională

Decizia nr. 454/2008 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal, art. 75 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 10 iunie 2008

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal și art. 75 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Miron Cozma, precum și a prevederilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România în Dosarul nr. 11.568/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală.

La apelul nominal răspunde Miron Cozma, personal și prin reprezentant, avocat Adrian Roseti din cadrul Baroului București, precum și avocat Cătălin Georgescu din cadrul Baroului București, pentru Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România.

Procedura este legal îndeplinită.

Având cuvântul, Miron Cozma, prin reprezentant, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal și art. 75 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, sens în care reiterează motivele de neconstituționalitate invocate în fața instanței de judecată. Autorul excepției depune concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia.

Având cuvântul, reprezentantul Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, în esență, arată că art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală, prin aceea că constituie o restrângere neproporțională a dreptului de a participa la proces, discriminatorie și care aduce atingere însăși existenței unui drept, fiind totodată în neconcordanță cu documentele internaționale în materia drepturilor omului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal și art. 75 din Legea nr. 275/2006, textele de lege criticate fiind în concordanță cu prevederile constituționale. De asemenea, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România nu are calitate procesuală.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 11.568/302/2007, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal și art. 75 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Miron Cozma, precum și a prevederilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România.

Excepțiile au fost ridicate într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de liberare condiționată la propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova.

În motivarea excepției de neconstituționalitate Miron Cozma, prin apărător, susține, în esență, că dispozițiile art. 59 alin. 1 din Codul penal și art. 75 din Legea nr. 275/2006 sunt neconstituționale față de ~art. 16~ și ~21~ din Constituție, deoarece permit instanței de judecată să cenzureze hotărârea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate de la locul de deținere, în condițiile în care aceasta este prezidată de un judecător-delegat, iar propunerea de liberare condiționată este, în opinia sa, conformă cu prevederile pct. 32 din Recomandarea (2003) 22 adoptată de Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene la 24 septembrie 2003. De asemenea, susține că "reglementarea europeană menționată (pct. 33) stipulează expres faptul că doar deținutul are dreptul la un recurs efectiv împotriva soluției date de autoritatea de implementare a dreptului de liberare condiționată. Cu toate acestea, ea este supusă cenzurii judiciare, în lipsa solicitării exprese sau tacite a deținutului".

Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, în motivarea excepției sale de neconstituționalitate, susține că prevederile art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală, care condiționează participarea la soluționarea cererilor de liberare condiționată numai a inculpatului condamnat, constituie o restrângere neproporțională a dreptului de a participa la proces, discriminatorie și care aduce atingere însăși existenței unui drept, fiind totodată în neconcordanță cu documentele internaționale în materia drepturilor omului. Totodată, aceste prevederi legale contravin principiilor constituționale de egalitate în fața legii și acces liber la justiție.

Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I penală apreciază că excepțiile de neconstituționalitate invocate sunt neîntemeiate.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal și art. 75 din Legea nr. 275/2006 este neîntemeiată, "având în vedere însăși natura instituției liberării condiționate, aplicarea acesteia fiind facultativă, conținând doar un beneficiu pentru condamnat, fiind necesară convingerea intimă a instanței că reeducarea condamnatului se poate realiza și fără executarea restului de pedeapsă în penitenciar". De asemenea, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea soluției legislative consacrate de textul de lege criticat.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 59 alin. 1 din Codul penal și ale art. 75 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și ale art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 59 alin. 1 din Codul penal (Liberarea condiționată): "După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.";

- Art. 75 din Legea nr. 275/2006 (Condițiile de acordare a liberării condiționate): "Persoana condamnată care este stăruitoare în muncă, disciplinată și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberată condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei, în condițiile Codului penal.";

- Art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală (Procedura la instanța de executare): "Când rezolvarea situațiilor reglementate în prezentul titlu este dată în competența instanței de executare, președintele dispune citarea părților interesate și ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu, în cazurile prevăzute în art. 171".

Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată următoarele:

I. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 59 alin. 1 din Codul penal și a art. 75 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin supunerea propunerii comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului analizei unui complet de judecată nu se aduce atingere dreptului la un proces echitabil sau la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

Este de observat că, deși președintele comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului este un judecător independent și imparțial, decizia de a propune sau nu liberarea condiționată nu-i aparține, decizia fiind luată de toți membrii comisiei, în cadrul căreia judecătorul are dreptul la un vot egal cu votul celorlalți membri. Prin urmare, propunerea de liberare condiționată a comisiei trebuie supusă unei proceduri jurisdicționale, ca și cererea condamnatului de liberare condiționată, judecătorul având posibilitatea de a pronunța o soluție de admitere sau respingere a propunerii sau cererii de liberare condiționată, după analiza motivată a tuturor condițiilor de fond prevăzute de art. 59 alin. 1 din Codul penal, expresia "poate fi eliberat" neputând fi echivalentă cu "dreptul discreționar al judecătorului de a dispune", astfel cum susține autorul excepției.

În ce privește Recomandarea (2002) 22 la liberarea condiționată, adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, invocată de autorul excepției, Curtea observă că aceasta nu poate fi aplicată în cauză, prin raportare la dispozițiile art. 20 din Constituție referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor în concordanță cu tratatele internaționale privitoare la drepturile omului, la care România este parte, asigurându-se, în caz de neconcordanțe, prioritate reglementărilor internaționale față de legile interne. Or, Recomandarea Comitetului Miniștrilor nu se încadrează în categoria actelor internaționale vizate de textul constituțional respectiv.

II. Referitor la excepția de neconstituționalitate invocată de Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, Curtea reține următoarele:

Din actele Dosarului nr. 11.568/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală, rezultă că la primul termen de judecată din 27 noiembrie 2007, Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, prin apărător, a solicitat instanței să primească concluziile formulate de asociație, în calitate de parte interesată în cauză, care justifică acest drept, deoarece victimele mineriadelor nu au primit nicio reparație, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 460 din Codul de procedură penală și art. 21 din Constituție. De asemenea, a depus o cerere prin care invocă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală, precum și o cerere de recuzare a președintelui completului de judecată.

Instanța de judecată, după ce a pus în discuția părților cererea de introducere în cauză, a constatat "că nu se poate pronunța cu privire la această cerere înainte de soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală".

Față de cele arătate, Curtea constată că, în cauză, nu au fost respectate dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți. În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală este inadmisibilă, nefiind dovedită calitatea de parte a Asociației Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România în Dosarul nr. 11.568/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal și art. 75 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Miron Cozma în Dosarul nr. 11.568/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

;
se încarcă...