Parlamentul României

Codul Silvic din 2008

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30 martie 2008

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 8

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

TITLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență (6)

(1) Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinație forestieră și neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condițiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național. Modificări (1), Jurisprudență (3)

(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier național include: Jurisprudență (1)

a) pădurile; Jurisprudență (1)

b) terenurile în curs de regenerare și plantațiile înființate în scopuri forestiere;

c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate și terenuri neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite;

d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje și culturi de plante-mamă;

e) terenurile care servesc nevoilor de producție silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori și arbuști ornamentali și fructiferi;

f) terenurile care servesc nevoilor de administrație silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului și producerii de furaje, terenuri date în folosință temporară personalului silvic;

g) terenurile ocupate de construcții și curțile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri și căi forestiere de transport, spații industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier; Modificări (1), Jurisprudență (1)

h) iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;

i) perdelele forestiere de protecție;

j) jnepenișurile;

k) pășunile împădurite cu consistența mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră.

(3) Toate terenurile incluse în fondul forestier național sunt terenuri cu destinație forestieră. Jurisprudență (1)

Art. 2. - Jurisprudență (1)

(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentului cod, și sunt incluse în fondul forestier național terenurile cu o suprafață de cel puțin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație.

(2) Termenul pădure include: Jurisprudență (1)

a) pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum și cele incluse ulterior în acestea, în condițiile legii; Modificări (1)

b) perdelele forestiere de protecție;

c) jnepenișurile; Modificări (1)

d) pășunile împădurite cu consistența mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră. Modificări (1)

Art. 3. - Jurisprudență (2)

(1) Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național.

(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier național se exercită în conformitate cu dispozițiile prezentului cod.

Art. 4. - Jurisprudență (1)

În sensul prezentului cod, definițiile termenilor utilizați sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul cod.

Art. 5. -

Principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor sunt următoarele: Jurisprudență (1)

a) promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;

b) asigurarea integrității fondului forestier și a permanenței pădurii;

c) majorarea suprafeței terenurilor ocupate cu păduri;

d) politici forestiere stabile pe termen lung;

e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituțională și operațională în gestionarea pădurilor;

f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;

g) creșterea rolului silviculturii în dezvoltarea rurală;

h) promovarea tipului natural fundamental de pădure și asigurarea diversității biologice a pădurii;

i) armonizarea relațiilor dintre silvicultură și alte domenii de activitate;

j) sprijinirea proprietarilor de păduri și stimularea asocierii acestora;

k) prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acțiunilor umane și a factorilor de mediu destabilizatori.

Art. 6. -

(1) Fondul forestier național este supus regimului silvic.

(2) Vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos.

(3) Recoltarea și valorificarea lemnului din vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2).

(4) Persoanele juridice și instituțiile publice care beneficiază, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele funcției de protecție a pădurilor învecinate, altele decât cele aflate în proprietate, plătesc contravaloarea acestor funcții potrivit prevederilor reglementate prin lege specială.

Art. 7. - Jurisprudență (2)

(1) După forma de proprietate, fondul forestier național poate fi: Jurisprudență (2)

a) fond forestier proprietate publică a statului;

b) fond forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;

c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;

d) fond forestier proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale.

(2) Fondul forestier proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale cuprinde pășunile împădurite, incluse în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ în fondul forestier național.

(3) Este interzisă trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București. Jurisprudență (1)

(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan.

Art. 8. -

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii.

Art. 9. -

(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înființează structuri teritoriale de specialitate.

(2) Denumirea și regulamentul de organizare și funcționare a structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea acesteia.

(3) Numărul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură se dimensionează în raport cu suprafața fondului forestier și cu numărul de proprietari.

(4) Pentru o suprafață de cel mult 12.000 ha fond forestier, în cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură trebuie încadrat un inginer silvic.

(5) Subunitățile silvice ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură se înființează la nivel teritorial sau județean, având suprafața minimă a fondului forestier, după cum urmează: Modificări (1)

a) 60.000 ha în zona de câmpie;

b) 120.000 ha în zona de deal;

c) 180.000 ha în zona de munte.

TITLUL II Administrarea fondului forestier național Puneri în aplicare (1)

Art. 10. - Modificări (1), Referințe (1), Derogări (3), Jurisprudență (1)

(1) Sunt obligatorii administrarea, precum și asigurarea serviciilor silvice, după caz, la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. Modificări (1), Jurisprudență (3)

(2) Administrarea, precum și serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:

a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, care administrează păduri proprietate publică a statului și care sunt înființate de aceasta;

b) ocoale silvice private care sunt înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier sau de asociații constituite de către acestea.

(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public și pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, și pentru alte proprietăți, pe bază de contracte.

Art. 11. - Jurisprudență (1)

(1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Modificări (1), Jurisprudență (4)

(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Puneri în aplicare (2)

(3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu excepția terenurilor aferente activelor vândute de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. Modificări (1)

(4) Regia Națională a Pădurilor - Romsilva poate să desfășoare, în fondul forestier proprietate publică a statului pe care îl administrează, activități nespecifice administrării acestuia, numai în condițiile legii.

(5) Regia Națională a Pădurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publică a statului pe care le administrează și pentru înființarea de crescătorii de vânat și complexuri de vânătoare, în condițiile legii.

(6) Terenurile achiziționate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva din fonduri publice și din fondul de conservare și regenerare devin fond forestier proprietate publică a statului și se intabulează ca atare.

(7) Veniturile Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva se constituie din:

a) valorificarea produselor fondului forestier și din alte activități economice specifice;

b) administrarea altor păduri, prestări de servicii și închirieri de bunuri, în condițiile legii; Modificări (1)

c) despăgubiri, potrivit legii; Jurisprudență (1)

d) donații, potrivit legii;

e) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție a pădurilor; Modificări (1)

f) compensații acordate de la bugetul de stat;

g) alte surse, potrivit legii.

(8) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează și de institute publice de cercetare sau de instituții de învățământ de stat cu profil silvic.

Art. 12. - Modificări (1), Referințe (1), Jurisprudență (3)

Fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice private care funcționează ca regii autonome de interes local cu specific exclusiv silvic sau pe bază de contracte cu ocoale silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva.

Art. 13. - Referințe (1), Jurisprudență (1)

(1) Pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice administrarea și/sau serviciile silvice, după caz, se realizează prin ocoale silvice private, care funcționează similar asociațiilor și fundațiilor, sau pe bază de contract cu alte ocoale silvice. Modificări (1)

(2) Ocoalele silvice private prevăzute la alin. (1) se pot constitui atât de proprietari, cât și de asociații ale acestora și pot funcționa în subordinea unor structuri silvice de rang superior. Modificări (1)

(3) Structurile silvice de rang superior dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice.

Art. 14. - Jurisprudență (1)

(1) Ocoalele silvice private prevăzute la art. 12 și 13 au personalitate juridică, întocmesc balanță, bilanț contabil propriu, au buget anual de venituri și cheltuieli distinct, de care dispun. Modificări (1)

(2) Bugetul anual de venituri și cheltuieli se aprobă de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generală, după caz, la propunerea ocolului silvic.

(3) Conducerea și reprezentarea legală a ocolului silvic sunt asigurate de șeful de ocol silvic, numit sau revocat de proprietarul unic, consiliul local ori de adunarea generală, după caz, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Modificări (1), Referințe (1)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...