*** Despre faliment | Codul Comercial

Acesta este un fragment din Codul Comercial din 1887. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

CARTEA III ***
Despre faliment

TITLUL I ***
Despre declaratiunea de faliment si despre efectele sale

ARTICOLUL 695 *** Reviste (2)

Comerciantul care a incetat platile pentru datoriile sale comerciale este in stare de faliment.

ARTICOLUL 696 *** Jurisprudență

Singurul refuz al unor plati, pe temeiu de exceptiuni pe care, in buna credinta, debitorul il socoteste intemeiat, nu constituie o proba de incetarea platilor.

ARTICOLUL 697 ***

Tribunalul si la tribunalele cu o sectiune speciala, tribunalul de comert, incunostiintat din partea unui sau mai multor creditori despre situatiunea dificila in care se afla un comerciant relativ la comertul sau, si care instraineaza in conditiuni desavantajoase avutul sau, va putea ordona prezentarea acestui in camera de consiliu si depunerea totdeodata a registrelor, a bilantului sau comercial si a unei liste nominative de toti creditorii sai si de sumele creantelor cu indicarea scadentelor respective.

Tribunalul va ordona, in acelasi timp ca creditorul sau creditorii care au facut denuntarea sa depuna o cautiune in bani sau efecte publice a carei cuantum sa fie fixat de tribunal.

Aceasta cautiune va ramine consemnata la Casa de Depuneri, consemnatiuni si economie pina la rezolvarea definitiva a procesului de calomnie intentat de comerciantul debitor.

Cautiunei se va restitui si in caz cind comerciantul debitor nu va fi intentat actiunea in calomnie in termen de 5 zile, din ziua respingerii cererei in mod definitiv.

In cazul cind aratarile creditorilor se gasesc intemeiate, sau cind comerciantul, fara un just motiv nu se infatiseaza, tribunalul va putea, daca crede de cuviinta, mai inainte de oricare dispozitiuni ar lua asupra punerei sale in stare de faliment, sa numeasca, dupa importanta comertului, pe unul sau mai multi dintre creditori care, in continuarea ulterioara a comertului, sa verifice registrele si sa supravegheze regularitatea operatiunilor comerciantului.

Chemarea se va face prin scrisoare inchisa din partea presedintelui tribunalului respectiv si cercetarea va avea loc in camera de consiliu.

Creditorul care, cu buna stiinta, va fi facut o denuntare neintemeiata, va putea fi supus pedepselor prevazute de codul penal pentru calomnie.

Incheierea tribunalului va trebui pronuntata cel putin in 5 zile libere de la cerere si dinsa nu va fi supusa opozitiunei.

Ea este susceptibila de apel, in termen de trei zile de la pronuntarea ei. Tribunalul va putea insa acorda executiunea provizorie.

Toata procedura privitoare la modul chemarii debitorului si la al judecarii apelului va fi aceeas ca la tribunal.

Deciziunea Curtii nu este supusa nici opozitiei, nici recursului.

ARTICOLUL 698 ***

Refuzul nejustificat din partea creditorului de a primi delegarea atrage condamnarea lui la amenda de la 100 pina la 500 lei.

ARTICOLUL 699 ***

Onorariul custodelui se fixeaza de tribunal si se achita de comerciant.

ARTICOLUL 700 ***

Aceste masuri preventive inceteaza:

a) Prin aratarea majoritatei creditorilor ca situatiunea afacerilor comerciantului nu le mai inspira temere si ca masura luata nu le mai este trebuincioasa;

b) Prin justificarea platii in mod regulat a datoriilor ajunse la scadenta;

c) Prin declararea in stare de faliment.

ARTICOLUL 701 ***

Falimentul se declara prin hotarire judecatoreasca, pronuntata dupa declaratiunea falitului, sau dupa cererea unui, ori mai multor creditori sau din oficiu.

ARTICOLUL 702 ***

Declaratiunea falimentului se pronunta de tribunalul de comert in jurisdictiunea caruia debitorul isi are principalul sau stabiliment comercial.

Tribunalul este investit cu intreaga procedura a falimentului si va judeca actiunea derivind dintr-insul daca prin natura lor nu vor fi de competinta jurisdictiunii civile.

Formele de procedura in aceasta materie se reglementeaza prin dispozitiunile speciale cuprinse in cartea IV si prin acele ale Codicelui de procedura civila.

ARTICOLUL 703 *** Reviste (1)

Falitul va fi dator ca in cele trei zile de la incetarea platilor, in care se cuprinde si ziua incetarei lor, sa faca declaratiunea tribunalului de comert, aratat in articolul precedent.

Declaratiunea trebuie sa fie insotita de depunerea bilantului, datat, semnat si certificat de falit ca este adevarat si de registrele sale de comert in starea in care se afla.

Bilantul trebuie sa cuprinda indicatiunea si estimatiunea aproximativa a tuturor bunurilor mobile si imobile ale falitului, starea datoriilor si a creantelor cu numele si prenumele si domiciliul fiecarui creditor si, pe cit se va putea cauza fiecarei datorii, tabloul profitelor si pierderilor precum si acel al cheltuielilor personale ale falitului si familiei sale, din tot timpul exercitiului comertului sau pe cit se va putea.

ARTICOLUL 704 ***

Orice creditor, a carui creanta are o cauza comerciala poate sa ceara tribunalului competinte declaratiunea in faliment a debitorului sau comerciant, probind incetarea platilor.

Nu sint admisi a cere declaratiunea in faliment descendentii, ascendentii si sotul debitorului.

ARTICOLUL 705 ***

Daca incetarea platilor unui comerciant este notorie sau daca ea rezulta din alte fapte neindoioase, tribunalul va declara falimentul din oficiu; insa va putea, de va crede necesar, sa asculte mai intii pe falit.

ARTICOLUL 706 ***

In cea dintii zi a fiecarei saptamini, portareii si judecatorii de pace vor transmite presedintelui tribunalului de comert, in jurisdictiunea carui se afla, sau al tribunalului civil care ii tine locul, un tablou de protestele facute in cursul saptaminii precedente.

Acest tablou trebuie sa arate data fiecarui protest, numele si domiciliul persoanelor carora s-a facut si care au cerut protestul, scadenta obligatiunei protestate, suma datorata si motivele refuzului de plata sau de acceptare.

Un duplicat dupa acest tablou se va trimite Camerei de comert respectiv pentru publicare.

Aceste tablouri se vor face pe formulare tiparite trimise de minister, si vor trebui sa fie cusute in fascicole lunare si pastrate la grefa, pentru ca oricine sa poata lua cunostinta de dinsele.

Portarelul sau judecatorul de pace, care nu indeplineste aceasta indoita obligatiune, va fi supus la o amenda de la 5 pina la 50 lei, pe care o va pronunta completul tribunalului in camera de consiliu si fara apel.

ARTICOLUL 707 ***

Comerciantul care s-a retras din comert va putea fi declarat in faliment insa numai in decursul a cinci ani de la acest eveniment si numai cind incetarea platilor a avut loc in timpul exercitiului comertului, sau chiar in anul urmator pentru datorii decurgind din acelasi exercitiu.

Se va putea inca declara falimentul dupa moartea comerciantului, insa numai in decursul anului de la acest eveniment.

ARTICOLUL 708 ***

Prin sentinta declarativa de faliment tribunalul trebuie:

1. Sa arate numele judecatorului-sindic chemat a administra falimentul;

2. Sa ordone punerea sigiliilor;

3. Sa stabileasca un termen, nu mai mare de 15 zile, in care creditorii trebuie sa prezinte la grefa sindicatului declaratiunea creantelor lor;

4. Sa determine ziua si ora in care se va procede, la resedinta Tribunalului, la verificarea creantelor. Acest termen nu poate fi mai departat decit cel mult cu 10 zile de la expirarea termenului prevazut in alineatul precedent.

Sentinta trebuie sa cuprinda inca ordinul catre falit de a infatisa pina in trei zile, bilantul in forma stabilita prin art. 703 si registrele sale de comert daca nu sunt deja depuse.

Aceasta sentinta, supusa opozitiunei si apelului, este executorie provizoriu.

ARTICOLUL 709 ***

Cind averea unui comerciant declarat in faliment se afla si in alte localitati, sindicul va interveni, printr-o comisiune rogatorie, catre autoritatea judecatoreasca locala pentru ruperea sigiliilor si incheierea actelor constatatoare acestei operatii.

ARTICOLUL 710 ***

Un extract al sentintei declarative de faliment se afige in termen de 24 ore, la usa tribunalului, independent de publicitatea ceruta de art. 943.

ARTICOLUL 711 ***

Falitul, judecat in lipsa si cel care a fost declarat din oficiu fara sa fi fost chemat sau, desi chemat dar judecat in lipsa, are dreptul sa faca opozitiune in contra sentintei declarative de faliment, pina in termen de 5 zile libere de la afisarea extractului prevazut de art. 710 sau deadreptul apel, pina in termen de 10 zile libere de la aceeasi data.

Acelasi drept il au si creditorii care au cerut declararea in faliment.

Orice alta persoana interesata are dreptul sa faca opozitie contra sentintei declarative de faliment, pina in zece zile de la implinirea aceleiasi formalitati.

Sentinta asupra opozitiunei se da contradictoriu cu judecatorul si este supusa apelului.

ARTICOLUL 712 ***

Indata dupa pronuntarea sentintei declarative de faliment procurorul tribunalului va trebui sa ia cunostinta in orice caz, de toate actele din dosar, spre a vedea daca este loc la o actiune penala.

In acest caz presedintele tribunalului trebuie, pina in 24 de ore, sa comunice procurorului copie de pe sentinta declarativa de faliment, cu toate celelalte acte si informatiuni aflate in tribunal.

ARTICOLUL 713 ***

Tribunalul de comert va ordona deodata cu pronuntarea sentintei declarative de faliment arestarea falitului in contra caruia se ivesc indicii suficiente de frauda, mai cu seama in cazuri de disparatiunea sau lipsa nejustificata a registrului de comert si nedepunerea bilantului; va putea de asemenea sa ordone si arestarea celorlalti complici ai fraudei.

Tribunalul de comert si mai in urma in orice stare a procedurii falimentului, va ordona arestarea falitului in contra caruia se ivesc indicii suficiente de frauda.

Ordonanta de arestare trebuie sa fie comunicata imediat procurorului, pentru executare; parchetul va fi obligat a deschide imediat actiune publica. In asemenea caz, liberarea provizorie, cu sau fara cautiune, nu poate fi acordata de judecatorul de instructiune insarcinat cu instruirea afacerei decit dupa ce va referi tribunalului care a ordonat arestarea.

Oricare ar fi avizul tribunalului, judecatorul de instructiune este in drept sa decida cum va crede de cuviinta, raminind ca ministerul public sa exercite dreptul sau de opozitiune la Camera de punere in acuzatiune, daca va crede aceasta necesar.

Judecatorul de instructie va putea insa procede la arestarea falitului, cind sunt grave indicii de frauda, chiar daca tribunalul nu va fi ordonat asemenea masura.

ARTICOLUL 714 *** Reviste (1)

Procedura falimentului inaintea jurisdictiunei comerciale si instructiunea sau procedura penala se vor urma independent una de alta.

Judecatorul de instructie poate culege de la tribunalul de comert, de la judecatorul sindic, orice informatiuni si orice stiinte de care ar avea trebuinta; poate asemenea verifica sau cere copii sau extracte de pe actele procedurii falimentului, precum si de pe registrele si hirtiile falitului, dar nu poate sa le ridice de la grefa tribunalului comercial.

Complectindu-se instructiunea, judele instructor trebuie in orice caz, sa se pronunte daca este sau nu caz de urmarire in contra inculpatilor.

Deciziunea definitiva a instantelor penale va trebui sa fie notata pe marginea sentintei declarative de faliment si se va publica ca si aceasta.

ARTICOLUL 710 ***

Numele si prenumele falitului se va inscrie intr-un tablou afisat in sala tribunalului care a declarat falimentul si in sala burselor de comert.

Acei al caror nume figureaza pe acest tablou nu pot intra in localurile burselor. Aceasta dispozitiune trebue sa fie inscrisa pe tablou.

ARTICOLUL 716 ***

Pina ce nu se termina procedura falimentului, falitul nu se poate departa de la domiciliul sau fara o permisiune a judecatorului sindic, si este dator sa se prezinte inaintea acelui judecator ori de cite ori va fi chemat. Insa daca judecatorul se va convinge ca falitul este impiedicat de a se infatisa in persoana din cauze binecuvintate, poate sa-l autorizeze a se infatisa prin mandatar.

ARTICOLUL 717 ***

Sentinta declarativa de faliment ridica de drept falitului, din ziua pronuntarii sale, administratiunea bunurilor sale chiar si a acelora pe care le-a dobindit in timpul falimentului.

Actiunile care apartin falitului nu vor putea fi exercitate decit de catre judecatorul sindic, afara de acel care privesc drepturile lui exclusiv personale, sau care sunt straine falimentului.

Din ziua declaratiunei falimentului, nici o actiune in contra falitului privitoare la bunurile sale mobile sau imobile si nici un act de executare asupra acelorasi bunuri nu va putea fi intentat sau indreptat decit in contra judecatorului sindic.

Actiunile si executarile deja incepute in persoana falitului se vor continua, insa, in persoana judelui sindic.

Tribunalul, daca gaseste cu cale, poate permite sau ordona ca falitul sa fie citat in cauza, mai cu seama atunci cind ar avea interese opuse cu judecatorul sindic.

Falitul are dreptul sa intervina in chestiunile din care poate sa decurga in sarcina sa o imputare de bancruta.

ARTICOLUL 718 ***

Sentinta declarativa de faliment suspenda numai fata de masa creditorilor, curgerea dobinzilor, a creantelor negarantate prin ipoteca, gaj sau alt privilegiu.

Dobinzile creantelor garantate nu pot fi cerute decit asupra sumelor provenind din vinzarea bunurilor supuse privilegiului sau ipotecei; cind insa din neajungerea acestor garantii, dreptul creditorilor se exercita asupra masei chirografare, restul creantei neacoperit se determina fara a se tine in seama dobinzile posterioare date sentintei declarative de faliment.

ARTICOLUL 719 ***

Datoriile cu scadenta obligatorie in sarcina falitului si acele a caror scadenta este subordonata vointei sale, sunt considerate ca ajunse la scadenta prin efectul declaratiunei falimentului.

Din momentul declararii in stare de faliment, creantele in contra falitului, in ceea ce priveste participarea lor la deliberarile falimentului, vor ramine fixate in miinile ultimului purtator, anterior declararii in stare de faliment; asemenea si cele care se vor fi aflind in circulatiune in strainatate, vor ramine fixate in miinile ultimului purtator din tara, anterior declararei in stare de faliment.

ARTICOLUL 720 *** Jurisprudență

Pentru chiriile datorite de falit, actele de executare asupra bunurilor mobile care servesc la comertul sau vor fi suspendate in timp de 30 de zile de faliment, afara de masurile conservatoare si de dreptul pe care proprietarul il dobindise mai dinainte pentru a reintra in posesiunea bunurilor inchiriate. Cind proprietarul a obtinut acest drept, suspendarea actelor de executiune mai sus aratate inceteaza de drept.

ARTICOLUL 721 *** Reviste (1)

Daca falitul este locatar de imobile pentru trebuintele comertului sau, si daca contractul trebuie sa dureze mai mult de un an de la data declararei falimentului, judecatorul sindic, cu autorizatiunea majoritatei in sume a creditorilor ale caror creante au fost verificate, poate cere desfiintarea acelui contract dind proprietarului o dreapta despagubire.

ARTICOLUL 722 ***

Prin sentinta declarativa de faliment sau printr-o alta posterioara, tribunalul, din oficiu sau dupa cererea oricarui in interesat, determina provizoriu ziua incetarii platilor. In lipsa de o determinare speciala, incetarea platilor se socoteste ca a avut loc in ziua pronuntarei sentintei care a declarat falimentul sau in ziua mortii falitului sau in aceea a retragerei sale din comert, daca falimentul a fost declarat in urma acestor evenimente.

In nici un caz incetarea platilor nu se va putea fixa la o epoca mai departata de trei ani de la datele sus mentionate.

ARTICOLUL 723 ***

In contra sentintei care determina provizoriu data incetarii platilor, se poate face contestatiunea inaintea tribunalului care a pronuntat-o sub conditiune numai ca aceasta contestatiune sa fie notificata cel mai mult pina in opt zile de la verificarea creantelor.

Toate contestatiunile in contra acestei sentinte se discuta contradictoriu cu judecatorul sindic si se rezolva prin una si aceeasi hotarire.

Dupa expirarea acestui termen, sau cind sentinta care s-a pronuntat asupra contestatiunei nu mai este supusa apelului, data incetarii platilor ramine irevocabil determinata in privinta tuturor creditorilor.

ARTICOLUL 724 ***

Toate actele si operatiunile falitului si toate platile facute de dinsul in urma sentintei declarative de faliment, sunt nule de drept.

Sunt asemenea nule, fata cu masa creditorilor:

1. Toate actele si instrainarile cu titlu gratuit facute cu sase luni inainte de data incetarei platilor;

2. Plata datoriilor neajunse la scadenta, facuta in urma datei incetarei platilor, fie in bani, fie prin cesiune, vinzare, compensatiune sau altfel;

3. Toate instrainarile, cu orice titlu, insa numai de bunuri miscatoare, facute de falit, in interval de sase luni inainte de epoca incetarei platilor, catre sotul sau sotia falitului, catre rudele sale in linie directa si catre rudele colaterale sau aliati pina in gradul al patrulea.

ARTICOLUL 725 ***

Toate actele, platile si instrainarile facute in frauda creditorilor, in orice timp ar fi fost facute, trebuiesc sa fie anulate, conform dispozitiunilor art. 975 din Codicele civil.

ARTICOLUL 726 ***

Se presuma facute in frauda creditorilor si, in lipsa de proba contrarie se anuleaza, fata cu masa creditorilor, urmatoarele acte, daca sunt survenite in urma datei incetarii platilor:

1. Toate actele, platile si instrainarile cu titlu oneros, cind cel de al treilea cunostea starea de incetare a platilor in care se gasea comerciantul cu toate ca inca nu era declarat falit;

2. Actele si contractele comutative, in care valorile date sau obligatiunile luate de falit intrec cu mult ceea ce i s-a fost dat sau promis;

3. Platile datoriilor ajunse la scadenta si exigibile, care nu au fost efectuate in bani sau cu efecte de comert;

4. Gajurile, anticrezele si ipotecile constituite asupra bunurilor debitorului.

Aceeasi prezumtiune va avea loc si pentru actele, platile si instrainarile, cu orice titlu, facute in cele zece zile anterioare declaratiunei de faliment, chiar in lipsa punctelor extreme, sus enuntate. Jurisprudență

ARTICOLUL 727 ***

Inscriptiunile ipotecare, luate in virtutea unui titlu recunoscut valabil nu sunt cuprinse in dispozitiunile articolului precedente, numai sa fie anterioare sentintei declarative in faliment.

ARTICOLUL 728 ***

Daca, dupa incetarea platilor si inainte de pronuntarea sentintei declarative in faliment, comerciantul a platit cambiile, actiunea pentru restituirea banilor se va putea indrepta cunostinta de incetarea platilor in momentul cind cambia a fost trasa sau girata.

ARTICOLUL 729 ***

Daca comerciantul a fost declarat falit dupa moartea sa, sau daca moare dupa declaratiunea in faliment, sotul, fiii si mostenitorii sai pot sa se prezinte in persoana sau prin mandatar, ca in locul defunctului, la formarea bilantului, la cercetarea registrelor si la procedura falimentului.

TITLUL II ***
Despre administratiunea falimentului

CAPITOLUL 1 ***
Despre persoanele insarcinate cu administrarea falimentului

ARTICOLUL 730 ***

Administratiunea falimentelor se va exercita de un judecator sindic, asezat pe linga fiecare tribunal sub privegherea tribunalului.

Ea are de scop conservarea si lichidarea bunurilor falitului si repartitiunea lor intre creditori.

SECTIUNEA I Despre judecatorii sindici

ARTICOLUL 731 ***

Pe linga fiecare tribunal de judet se infiinteaza unul sau mai multi judecatori sindici, insarcinati in special cu administrarea falimentelor.

Tribunalul Ilfov va avea trei judecatori sindici; tribunalul Iasi doi.

Numarul judecatorilor sindici se va putea spori, dupa necesitatile serviciului, prin decret regal, in urma unei deciziuni a consiliului de ministri.

ARTICOLUL 732 ***

Judecatorii sindici sunt numiti prin decret regal.

Ei fac parte din corpul judecatoresc.

Ei sunt asimilati judecatorilor de sedinta; sunt supusi la aceleasi conditiuni de admisibilitate (art. 52 si 59 din legea organizarii judecatoresti) si se bucura de acelas rang, drepturi si avantaje.

ARTICOLUL 733 ***

Judecatorii sindici ai tribunalelor care nu au sectiune speciala comerciala, pot fi delegati de tribunal cu lucrari de orice natura afara de tribunal.

In caz de vacanta sau de absoluta necesitate, judecatorii sindici pot fi delegati de ministrul justitiei pentru a inlocui pe judecatorul tribunalului sau pe judecatorul de instructie. Asemenea delegatiune permanenta se poate da si de presedintele tribunalului, insa numai pentru termenul de 10 zile.

ARTICOLUL 734 ***

In caz de lipsa sau de recuzare a judecatorului sindic, la tribunalele cu o singura sectiune, presedintele tribunalului deleaga pe un alt judecator spre a-i tine locul, fie pina la incetarea absentei, fie pina la terminarea falimentului.

ARTICOLUL 735 ***

Tribunalul, acolo unde sunt mai multi judecatori-sindici, poate, in orice stare a falimentului sa inlocuiasca pe un judecator-sindic prin altul, fara aratare de motive.

ARTICOLUL 736 ***

Judecatorul sindic se poate recuza pentru aceeasi motive ca si judecatorii.

Judecatorul-sindic, care cunoaste ca in persoana lui exista motiv legal de recuzare, trebue sa aduca aceasta la cunostinta tribunalului in termen de 24 ore.

Recuzarea se judeca in camera de consiliu, ascultindu-se partea care propune recuzarea si judecatorul sindic.

ARTICOLUL 737 ***

In afacerile prezentind dificultati speciale, judecatorul-sindic poate cere tribunalului sa se numeasca advocati experti sau custozi, de ale caror servicii s-ar simti nevoie.

Tribunalul, daca incuviinteaza cererea, va desemna pe advocatii, expertii sau custozii ce va gasi cu cale si va fixa retributiunea lor.

Judecatorul sindic este dator ca cel mai tirziu in termen de trei zile de la incheierea tribunalului, sa comunice celor interesati insarcinarea ce li s-a dat.

ARTICOLUL 738 ***

Judecatorul sindic este dator indata ce hotarirea de omologare a concordatului a ramas definitiva, sau indata ce este chemat sa faca vreo distributiune intre creditori sa formeze statul cheltuelilor de justitie si administratiune a falimentului si sa ceara tribunalului aprobarea lui.

ARTICOLUL 738 ***

Cheltuielile de justitie si administratiune, prevazute in statul judecatorului sindic, aprobat de tribunal, se vor plati de falit, sau se vor retine din patrimoniul falimentului cu preferinta inaintea oricaror altor datorii.

ARTICOLUL 740 ***

Judecatorii sindici ai tribunalelor Ilfov, Iasi, Covurlui, Dolj, Braila, au unul sau mai multi secretari-arhivari. Numarul lor se va fixa prin deciziune a consiliului de ministri.

Secretarii-arhivari au gradul de grefieri de tribunal; sunt supusi acelorasi conditiuni de admisibilitate si se bucura de aceleasi avantaje.

Ei se numesc prin decret regal.

La celelalte tribunale, functiunile secretarului-arhivar se indeplinesc de grefierul tribunalului sau de un ajutor de grefa delegat de dinsul, sub a lui raspundere si control.

ARTICOLUL 741 ***

Secretarii-arhivari sunt tinuti, inainte de a intra in functiune sa depuna o cautiune egala cu aceea a grefierilor.

Ei sunt supusi, in afara de obligatiunile speciale ce se vor fixa prin regulament, la toate indatoririle prevazute de regulamentul interior al grefelor.

ARTICOLUL 742 ***

Un regulament special va determina modul de functionare al serviciului contabilitatii falimentelor.

CAPITOLUL 2 ***
Despre punerea sigiliilor si despre inventar

ARTICOLUL 743 ***

Indata dupa declaratiunea falimentului, sau cel mult in 24 ore, judecatorul-sindic sau judecatorul de ocol, dupa delegatiunea judecatorului-sindic va procede la punerea sigiliilor. Chiar inainte de declaratiunea falimentului, tribunalul comercial poate ordona punerea sigiilor din oficiu punerea sigiilor din oficiu, sau dupa staruinta uneia sau mai multor creditori, daca debitorul a dosit sau daca este sustragere chiar partiala de activ.

ARTICOLUL 744 ***

Sigiile se vor pune pe magazine, comptoare, birouri, case de bani, portofolii, registre, hirtii, mobile si pe orice efecte ale falitului.

Cind sigiile s-au aplicat prin mijlocirea unui judecator de ocol, el va inainta actele imediat judecatorului-sindic, care l-a delegat.

ARTICOLUL 745 ***

Vestmintele, rufele si mobilele necesare falitului si familiei lui nu se vor pune sub sigilii, ci se vor lasa falitului cu o lista descriptiva, rezervindu-se dreptul tribunalului de a statua asupra reclamatiunilor ce s-ar ivi in aceasta privinta din partea judecatorului- sindic sau a creditorilor.

ARTICOLUL 746 ***

Obiectele a caror vinzare a fost autorizata, nu vor fi puse sub sigilii, daca judecatorul-sindic va cere, dar va trebui sa fie imediat inventariate si pretuite. Procesul-verbal constatator se va inainta tribunalului.

ARTICOLUL 747 ***

Registrele de comert al falitului, daca judecatorul-sindic gaseste de cuviinta, nu se vor pune sub sigilii, dar vor trebui sa fie imediat inventariate, incheindu-se proces-verbal cu o descriere minutioasa a starei in care se gasesc.

Acest proces-verbal se va atasa la dosarul falimentului, iar registrele se vor ridica de judecatorul-sindic, spre a le depune imediat la grefa tribunalului.

In caz insa de actiune de fals, judecatorul penal va putea cere remiterea temporala a registrelor, pentru trebuintele judecatii.

ARTICOLUL 748 ***

Cambiile si celelalte titluri de credit cu scadenta scurta sau care ar fi de prezentat la acceptare, sau acelea in privinta carora ar fi necesar a se face acte conservatorii, pot fi ridicate de judecatorul-sindic, dupa o prealabila descriere a lor printr-un proces-verbal, ce se va atasa la dosarul falimentului, pentru ca judecatorul-sindic sa ingrijeasca a se face acele acte.

ARTICOLUL 749 ***

Atunci cind judecatorul sindic gaseste ca inventarul bunurilor falitului se poate face intr-o singura zi, el poate sa proceada imediat la facerea inventarului, si apoi sa aplice sigiliile.

ARTICOLUL 750 ***

In cele trei zile de la numirea sa, judecatorul-sindic va procede la inventarierea bunurilor falitului in prezenta acestuia sau citindu-l legalmente.

ARTICOLUL 751 ***

Inventarul este scutit de formalitatile obicinuite de procedura si de taxele de timbru si inregistrare; el va trebui sa fie facut in dublu original de catre judecatorul sindic, in prezenta unuia sau mai multor creditori designati de catre tribunal.

Inventarul trebuie sa cuprinda descrierea intregului activ si pasiv al falitului si sa fi e subscris de toti aceea care au participat la facerea lui. Unul din originalele inventarului va trebui sa fie depus in 24 ore de la terminarea lui, la grefa tribunalului.

Judecatorul-sindic se poate ajuta la facerea inventarului si la estimatiunea bunurilor, cu o persoana experta numita de tribunal.

Cu toate acestea, cind imprejurarile speciale ale falimentului o cer, tribunalul poate prescrie regule si precautiuni particulare pentru facerea inventarului.

ARTICOLUL 752 ***

Inventarul odata terminat, judecatorul-sindic se constituie depozitar judiciar al marfurilor, banilor, titlurilor de creante, registrelor, hirtiilor, mobilelor si celorlalte obiecte ale falitului.

Judecatorul-sindic va putea lua, cu aprobarea tribunalului, orice masura de asigurare pentru paza bunurilor falimentului, pentru care este constituit depozitar judiciar.

Banii trebuie sa fie depusi la Casa de depuneri si recipisa la tribunal.

In ce se atinge de registrele si de hirtiile falitului, in caz de actiune penala pentru fals, se va urma conform art. 454 si 457 si altor dispozitiuni relative din condicele de instructiune criminala.

ARTICOLUL 753 ***

Daca falimentul se declara in urma mortii falitului, mai inainte de a se fi facut inventarul mostenirii sale, sau daca falitul moare in urma declararii falimentului, dar inainte de facerea inventarului, se procede indata la formarea lui conform regulelor de mai sus, in prezenta mostenitorilor sau ei legalmente citati.

CAPITOLUL 3 ***
Despre functiunile relative la administratiunea falimentului

ARTICOLUL 754 ***

Judecatorul sindic, indata dupa aplicarea sigiilor, trebuie, dupa indicatiunile bilantului, registrelor si hirtiile falimentului, cum si dupa orice alte informatiuni ar mai putea culege, sa intocmeasca un tablou despre creditorii falimentului si sa adreseze fiecaruia din ei o instiintare speciala, cu aratarea dispozitiunilor din sentinta declarativa de faliment privitoare la prezentarea declaratiunilor creantelor si la verificare.

ARTICOLUL 755 ***

Cind falitul nu a prezentat bilantul, judecatorul sindic trebuie sa-l intocmeasca fara intirziere, cu elementele ce a putut aduna.

Daca bilantul a fost prezentat de falit, judecatorul-sindic trebue sa-l verifice si sa-i faca rectificarile si adaugirile ce ar crede necesare.

Bilantul astfel facut, verificat si rectificat, trebuie depus la grefa tribunalului.

ARTICOLUL 756 ***

Daca falitul justifica ca s-a gasit in imposibilitate fara culpa din parte-i, de a prezenta bilantul sau registrele sale de comert in termenul fixat de art. 703, tribunalul poate, daca nu are nici o indoiala ca ar fi rea credinta, sa-l autorizeze printr-o incheiere data in camera de consiliu, de a prezenta bilantul intr-un termen ulterior scurt; iar dupa expirarea si acestui termen, se vor aplica si dispozitiunile articolului precedent. In acest scop, falitul poate sa examineze registrele sale de comert la judecatorul-sindic sau la grefa.

ARTICOLUL 757 ***

Judecatorul sindic trebuie sa cheme pe falit inaintea sa ca sa examineze registrele, sa le reuneasca continutul, sa le certifice starea in care se afla, sa le incheie si sa le semneze in prezenta sa.

Daca falitul nu se prezinta la invitarea facuta, va fi somat sa compara cel mult in 48 ore, inaintea tribunalului.

Falitul, care se afla in stare de arestare, poate fi autorizat de tribunal sa compara prin mandatar.

ARTICOLUL 758 ***

Judecatorul sindic trebuie sa incaseze creantele falitului, observind masurile de asigurare care vor fi fost prescrise de tribunal si sa dea chitanta.

El trebuie sa faca toate actele conservatoare pentru drepturile falitului in contra debitorilor sai si sa ia asupra bunurilor lor inscriptiunea pentru ipotecile care nu ar fi fost inscrise de falit.

Inscriptiunile se vor lua in numele masei.

ARTICOLUL 759 ***

Scrisorile si telegramele adresate falitului trebue sa fie remise judecatorului-sindic, care este autorizat a le deschide si pe unele si pe altele; falitul poate sa asiste la deschiderea lor si, daca continutul scrisorilor si telegramelor nu priveste la interesele sale patrimoniale, poate sa ceara predarea lor. Judecatorul-sindic este dator sa pastreze secretul.

ARTICOLUL 760 ***

Judecatorul sindic, poate fi autorizat de tribunal sa vinza lucrurile supuse stricaciunei sau la micsorarea iminenta de valoare, cum si acelea a caror conservare ar fi costisitoare.

Vinzarea nu se va putea face decit prin licitatie publica si dupa o prealabila expertiza ordonata de tribunal.

Continuarea comertului, in tot sau in parte, nu se poate face decit cu incuviintarea majoritatei in numar a creditorilor verificati.

Majoritatea creditorilor, incuviintind continuarea comertului va determina cu preciziune timpul, limitele si conditiunile sub care se va continua si va desemna persoana care ii va face, sub raspunderea ei.

Tribunalul va putea aproba continuarea comertului, in conditiunile aratate de majoritatea creditorilor si va prescrie masurile necesare, pentru asigurarea marfurilor si consemnarea pretului.

Incheierea tribunalului, atit pentru vinzare, cit si pentru continuarea comertului, se va publica prin foaia anunturilor judiciare sau prin Monitorul Oficial.

ARTICOLUL 761 ***

Judecatorul sindic trebuie sa lucreze personal in toate afacerile insarcinarei sale, daca nu a fost autorizat de tribunal sa se prezinte prin altii in unele operatiuni determinate.

El mai poate fi autorizat de tribunal, atunci cind imprejurari particulare o reclama, ca sa fie ajutat in administratiune de una sau mai multe persoane retribuite.

El mai poate de asemenea, fi autorizat sa intrebuinteze pe falit pentru a-i inlesni administratiunea si, in acest caz, conditiunile concursului dat de falit sunt determinate de tribunal.

ARTICOLUL 762 ***

Tribunalul, asupra propunerei judecatorului-sindic, poate acorda falitului, pentru el si familia sa, ajutoarele necesare din activul falimentului, fixind suma odata pentru totdeauna.

Dupa verificarea creantelor, nici un ajutor nu se mai poate da falitului si familiei sale, fara incuviintarea majoritatei in numar a creditorilor verificati.

ARTICOLUL 763 ***

Banii, provenind din vinzari si din incasari vor trebui sa fie imediat depusi la Casa de depuneri si recipisa la tribunal.

ARTICOLUL 764 ***

Banii, depusi de judecatorul-sindic sau de altii in contul falimentului, nu pot fi retrasi decit in virtutea unei incheieri a tribunalului. Daca sunt sechestrati, judecatorul sindic trebue mai intiiu sa obtina ridicarea sechestrului.

ARTICOLUL 765 ***

Judecatorul sindic trebuie sa prezinte, la finitul fiecarei luni, tribunalului un prospect sumar despre administratiunea sa si un tablou despre depozitele efectuate cu actele justificative. Daca imprejurarile falimentului o reclama, tribunalul poate sa prelungeasca acest termen pina la trei luni.

ARTICOLUL 766 ***

In orice faliment, judecatorul-sindic trebuie in 15 zile de la primirea insarcinarii sale, sa remita tribunalului o expunere succinta a principalelor cauze si imprejurari ale falimentului si a caracterului ce el prezinta, cum si un cont sumar a starei aparente a masei.

Copie de pe acest raport se va inainta parchetului.

ARTICOLUL 767 ***

Cind judecatorul-sindic inceteaza din insarcinarea sa inainte de a se fi terminat lichidatiunea activului dupa dispozitiunile titlului IV, el trebuie sa predea, fara intirziere, succesorului sau, patrimoniul si actele falimentului si sa-i remita contul administratiunei sale.

Daca facerea inventarului nu este terminata, el trebue sa intervina pentru a face sa se constate predarea a tot ce el primise.

Terminindu-se lichidarea, judecatorul-sindic va prezenta tribunalului un tablou general constatator de toate operatiunile facute in cursul administratiei falimentului.

Creditorii si falitul pot prezenta tribunalului observatiunile lor.

TITLUL III ***
Despre lichidatiunea pasivului

CAPITOLUL 1 ***
Despre verificarea creantelor

ARTICOLUL 768 ***

Creditorii falitului trebuie sa prezinte declaratiunea creantelor lor si titlurile din care deriva, la grefa sindicatului tribunalului de comert, in termenul fixat de sentinta declarativa de faliment. Secretarul-arhivar al sindicatului le da chitanta si formeaza un tablou (stat).

ARTICOLUL 769 ***

Daca sunt creditori care resed in tara straina, tribunalul poate, dupa imprejurari, in privinta acestora, sa prelungeasca termenul pentru verificarea creantelor lor. Despre aceasta insa, judecatorul-sindic trebue sa dea o instiintare speciala, tuturor creditorilor.

ARTICOLUL 770 ***

Declaratiunea creantelor trebuie sa arate numele si prenumele sau firma si domiciliul creditorului, suma datorata, drepturile de privilegiu, de gaj sau de ipoteca si titlul din care creanta deriva.

Ea trebuie sa contina afirmarea clara si explicita, ca creanta este adevarata si reala si trebuie sa fie semnata de creditor sau de o persoana autorizata cu mandat special, sa faca pentru el aceasta afirmare trebuind si in mandat sa se exprime suma creantei.

Daca creditorul nu domiciliaza in comuna in care resade tribunalul, declaratiunea trebuie sa contina si alegerea de domiciliu in aceiasi comuna; altfel, toate notificatiunile posterioare se vor face creditorului la grefa tribunalului, afisindu-se si la usa tribunalului.

ARTICOLUL 771 ***

Secretarul-arhivar al sindicatului tribunalului este dator ca, cu cinci zile inainte de ziua fixata pentru verificarea creantelor, sa comunice judecatorului-sindic tabloul (statul) format conform art. 768.

Judecatorul, examinind acest tablou, va putea, din oficiu sau dupa cererea unuia sau mai multor creditori, sa dispuna ca, la ziua fixata pentru verificare, sa fie de fata si falitul, spre a-i da cuvenitele explicatiuni asupra veracitatei creantelor; poate inca sa ordone comparatiunea personala a creditorului sau sa-l autorizeze sa compara prin mandatar, sa prescrie infatisarea registrelor de comert ale creditorului sau a unui extract dintr-insele; va putea inca sa ordone prezentarea oricarei alte persoane care ar putea sa dea informatiuni sau lamuriri incheind proces-verbal. Chemarile, in acest caz, se fac prin sindicatul tribunalului.

ARTICOLUL 772 *** Jurisprudență

In ziua fixata de sentinta declarativa a falimentului pentru verificarea creantelor, judecatorul-sindic, asistat de grefierul tribunalului sau de secretarul-arhivar al sindicatului tribunalului, va procede, contradictoriu, cu cei interesati, la verificarea creantelor.

Creantele se verifica in ordinea inscrierii in tablou prin confruntarea titlurilor prezentate cu registrele si hirtiile falitului.

Falitul si oricare din creditori se pot opune la admiterea creantelor.

Creantele necontestate sau acelea pe care toti interesatii le recunosc ca justificate, sunt admise la masa falimentului.

In caz de contestatiuni, judecatorul-sindic printr-o singura sentinta se pronunta asupra tuturor contestatiunilor care privesc creante a caror valoare nu trece peste competinta judecatorului de ocol, cu rezerva apelului la tribunal, in termen de 5 zile de la pronuntare; cit pentru celelalte creante, el trimite contestatiunile inaintea tribunalului, care le va judeca in prima instanta, in termen de cel mult 10 zile de la ziua verificarei.

Procesul-verbal de verificarea creantelor trebuie sa arate cu de-amanuntul toate operatiunile facute, numele creditorului, data. scadenta si cuantumul creantei; daca suma este datorita de falit ca emitent sau ca girant si numele girantilor anteriori, sa arate numele persoanelor intervenite si sa relateze declaratiunile lor.

Judecatorul-sindic va viza creantele admise, aratind si suma pentru care s-au admis.

ARTICOLUL 773 ***

Creantele datorite de falit ca girant se vor admite la pasivul falimentului in mod conditional. Ele se vor sterge din tablou, daca emitentul la scadenta a platit suma.

Judecatorul-sindic va mentiona, pe titlul si in procesul-verbal, ca admiterea nu este decit in mod conditional.

Excluderea unor asemenea creante se va face de catre tribunal, dupa cererea celor interesati.

Sentinta se da contradictoriu cu judecatorul-sindic si este supusa opozitiunei si apelului.

ARTICOLUL 774 ***

Dupa inchiderea procesului-verbal de verificare, declaratiunile creantelor si opozitiunile in contra declaratiunilor sau a admiterilor de creante deja facute, trebuesc sa fie notificate judecatorului sindic si creditorilor ale caror creante se ataca si sa fie depuse la grefa sindicatului tribunalului, cu documentele pe care le intemeiaza, cel putin cu doua zile mai inainte de audienta fixata pentru rezolvarea contestatiunilor.

In lipsa de asemenea contestatiuni, audienta trebue sa fie fixata in un termen nu mai mic de cinci zile si nici mai mare de zece zile de la inchiderea suszisului proces-verbal.

ARTICOLUL 775 ***

Tribunalul examinind toate contestatiunile deodata si impreuna, contradictoriu cu judecatorul-sindic si persoanele aratate in articolele precedente, se pronunta prin o singura sentinta, chiar daca ar trebui sa se ordone vreun act oarecare de instructiune in privinta uneia sau mai multor creante.

Sentinta tribunalului, in asemenea caz, nu este supusa apelului decit daca creanta trece peste valoarea de 1500 lei.

ARTICOLUL 776 ***

In toate cazurile in care nu se poate pronunta sentinta definitiva, tribunalul comercial poate sa admita provizoriu, pentru o suma determinata, la pasivul falimentului, creantele contestate, pentru ca, in virtutea lor, sa se poata exercita drepturile creditorului in liberatiunile falimentului, cu rezerva insa a deciziunei definitive din partea judecatii asupra validitatii contestatiunii.

Tribunalul de comert poate suspenda deciziunea definitiva asupra admiterii unei creante pina la sfirsitul actiunii penale privitoare la dinsa, sau al procedurei penale inceputa dupa dispozitiunile art. 712 si in acest caz, el determina asemenea daca si pina la ce suma acea creanta sa fie admisa provizoriu la pasivul falimentului.

ARTICOLUL 777 ***

Creditorul caruia nu i se contesta decit privilegiul sau ipoteca, va fi admis provizoriu la deliberarile falimentului ca creditor chirografar pina ce acea contestatiune va fi rezolvata.

ARTICOLUL 778 ***

Creantele neproducatoare de dobinda si neajunse la scadenta la data declaratiunei falimentului, vor fi admise la pasiv pentru suma lor intreaga, cu rezerva expresa insa ca plata oricarei repartitiuni partiale sa consiste intr-o suma la care, daca i s-ar adauga interesele socotite de 6% pe an, pentru timpul cit mai ramine sa curga de la data mandatului de plata pina la ziua scadentei creantei, aceasta suma sa echivaleze cu suma cotei de repartitiuni.

ARTICOLUL 779 ***

Creantele pentru declaratiunea carora s-a prelungit termenul, conform art. 769, vor fi verificate in mod suplimentar la sosirea acelui termen, dupa dispozitiile acestui capitol.

ARTICOLUL 780 ***

Chiar dupa expirarea termenelor fixate prin articolele precedente, creditori cunoscuti sau necunoscuti care nu si-au declarat inca creantele, pot sa ceara de la judecatorul-sindic sa fie verificati la masa falimentului, pina cind nu s-au sfirsit repartitiunile intregului activ al falitului.

Judecatorul sindic va procede de urgenta la verificarea acestor creante, ascultind si pe falit.

In caz de contestatiune, se va urma conform art. 772.

Judecatorul sindic va putea chiar sa-i admita provizoriu la pasiv, conform dispozitiunilor precedente.

In caz de descoperire de fals, de dol de erori esentiale de fapt sau de descoperiri de titluri pina aci necunoscute, se poate inca face opozitiune contra admiterilor de creanta deja efectuate.

Cheltuielile derivind din declaratiunile de creante si opozitiunile tardive, sunt in totdeauna in sarcina acelora care le fac.

Efectele declaratiunilor si opozitiunilor tardive sunt determinate in titlul V.

CAPITOLUL 2 ***
Despre diferite specii de creditari

ARTICOLUL 781 ***

Toti creditorii falitului au dreptul sa ia parte la deliberarile falimentului, cu rezerva dispozitiunilor care reguleaza participarea creditorilor avind ipoteca, gaj sau alt privilegiu, in repartitiunea activului si intervenirea lor la concordat.

SECTIUNEA I Despre creditorii avind gaj sau alt privilegiu asupra bunurilor mobile

ARTICOLUL 782 ***

Judecatorul sindic poate oricind, cu autorizarea tribunalului sa retraga, in profitul falimentului, lucrul dat in gaj, platind pe creditor.

Poate asemenea sa faca sa se ordone de tribunal vinzarea gajului cu licitatie publica si creditorul nu se va putea opune la aceasta decit numai renuntind la dreptul de a-si obtine plata creantei sale asupra celorlalte bunuri nesupuse gajului.

Daca gajul s-a vindut pe un pret mai mare decit creanta, prisosul apartine masei falimentului.

ARTICOLUL 783 ***

Dispozitiunile codicelui civil, privitoare la privilegiile asupra mobilelor, se aplica si in materie de faliment, cu rezerva dispozitiunilor speciale cuprinse in acest codice si cu modificarile urmatoare:

1. Salariul datorit lucratorilor intrebuintati deadreptul de catre falit, in timpul lunei care a precedat declaratia falimentului, se va admite intre creantele privilegiate, in acelas rang cu privilegiul stabilit in art. 1729 din codicile civil pentru salariile datorite oamenilor de serviciu. Salariul datorit baietilor din pravalie si comisilor, pentru cele sase luni care au precedat declararea falimentului, se va admite cu acelas rang;

2. Privilegiul locatorului, prevazut la art. 1730 codicile civil, nu se intinde asupra marfurilor iesite din magazine, sau din locurile unde locatarul isi exercita comertul sau industria sa, daca cei de al treilea au dobindit drepturi asupra lor, afara de cazul de sustractiune frauduloasa. Privilegiul are loc si pentru despagubirea datorita locatorului dupa dispozitiile art. 721;

3. Creanta pentru pretul neplatit al masinelor de importanta valoare, intrebuintate intr-o exploatare industriala, manufacturiera sau agricola este privilegiata in rangul indicat la numarul 5 de sub art. 1730 codicele civil, asupra masinilor vindute si predate falitului, in cei trei ani care au precedat declaratia falimentului cu toate ca ar fi devenit imobile prin destinatiune.

Acest privilegiu nu va avea nici un efect daca vinzatorul, in cele trei luni de la predarea masinilor in primirea cumparatorului in tara, nu va fi facut sa se transcrie actul din care rezulta vinzarea si creanta sa in registrul de transcriptiune imobiliara al tribunalului in jurisdictiunea caruia s-au asezat masinile.

ARTICOLUL 784 ***

Judecatorul sindic va forma lista creditorilor care pretind a avea dreptul de gaj sau alt privilegiu asupra mobilelor. Contestatiunile asupra existentei privilegiului vor fi rezolvate dupa dispozitiunile art. 772 si urmatoarele.

ARTICOLUL 785 ***

Daca pretul mobilelor supuse la un privilegiu special nu ajunge pentru plata creditorilor privilegiati, acestia concura pentru rest cu creditorii chirografari la distribuirea celeilalte parti de activ.

SECTIUNEA II Despre creditorii privilegiati sau ipotecari asupra imobilelor.

ARTICOLUL 786 ***

Daca una sau mai multe repartitiuni ale pretului bunurilor mobile se face inainte de distribuirea pretului imobilelor, creditorii privilegiati sau ipotecari, ale caror creante sunt verificate, concura la acele repartitiuni cu intreaga lor creanta cu rezerva deducerilor mai jos aratate.

ARTICOLUL 787 ***

Creditorii privilegiati sau ipotecari care, dupa vinzarea mobilelor, sunt definitiv colocati asupra imobilelor in rang util pentru totalitatea creantelor lor nu vor primi partea din pretul ce li se cuvine decit deducindu-se dintr-sa sumele ce ei au primit deja din repartitiile masei chirografare. Sumele astfel distrase nu ramin pentru ceilalti creditori ipotecari, dar sunt atribuite masei chirografare si distribuite numai ei.

ARTICOLUL 788 ***

Daca creditorii privilegiati sau ipotecari nu au fost colocati decit pentru o parte din creantele lor asupra pretului imobilelor, drepturile lor asupra masei chirografare sunt definitiv regulate in proportie cu sumele pentru care ei au mai ramas creditori in urma acelei colocatiuni, si masa va fi subrogata, in locul lor, pentru aceea ce ei vor fi primit, dupa dispozitiunile art. 766 peste proportiunea partii creantei necolocate.

ARTICOLUL 789 ***

In privinta creditorilor privilegiati sau ipotecari, care nu au fost colocati in rang util asupra pretului, sau care nu sunt platiti integral cu pretul imobilelor se vor aplica dispozitiile art. 788.

SECTIUNEA III Despre drepturile femeii falitului

ARTICOLUL 790 ***

In caz de faliment, al barbatului, femeia reia imobilele dotale cu dreptul de a percepe veniturile, precum si imobilele parafernale care ii apartineau in momentul casatoriei si pe acelea pe care le-a dobindit in timpul casatoriei, provenind din cauze juridice anterioare sau prin efectul unei donatiuni sau de succesiuni testamentare sau legitime.

ARTICOLUL 791 ***

Femeia va relua asemenea imobile dobindite de dinsa si in numele ei, cu banii provenind din instrainarea bunurilor care ii apartineau in momentul casatoriei, sau care i-au parvenit in urma prin unul din modurile aratate in articolul precedent, cu conditiune insa numai ca, in contractul de achizitiune, sa se declare expres aceasta intrebuintare si ca provenienta banilor sa fie stabilita printr-un inventar sau prin orice alt act cu data certa.

ARTICOLUL 792 *** Reviste (1)

In toate celelalte cazuri si oricare ar fi regimul sub care s-au casatorit sotii, prezumtia este ca bunurile dobindite de femeia falitului apartin barbatului si ca au fost platite cu banii lui, astfel incit acele bunuri trebuesc sa fie intrunite la masa falimentului, femeia insa este admisa sa faca proba contrarie.

ARTICOLUL 793 *** Reviste (1)

Bunurile mobile atit dotale, cit si parafernale cuprinse in contractul de casatorie, sau parvenite femeii in vreunul din modurile aratate in art. 790 se pot relua de femeie in natura, daca identitatea lor este dovedita cu un inventar sau prin orice act cu data certa.

Daca bunurile femeiei au fost instrainate si cu pretul lor s-au dobindit alte bunuri mobile sau imobile, femeia poate exercita asupra acestora dreptul indicat in art. 791, cu conditiunea ca provenienta banilor si noua lor intrebuintare sa fie constatata printr-un act avind data certa.

Toate celelalte obiecte mobile aflate in posesiunea fie a barbatului, fie a femeii, si oricare ar fi regimul casatoriei se presupun ca apartin barbatului, afara numai daca femeia nu va proba contrariul.

ARTICOLUL 794 ***

Data certa a unui act ceruta de art. 791 si 793, trebuie sa fie stabilita in modurile determinate de codicele civile, dar proba achizitiunei, a posesiunei si a instrainarii titlurilor de credit si a actiunilor de societati comerciale, se va putea face si cu registrele stabilimentelor publice sau ale societatilor prin actiuni.

ARTICOLUL 795 ***

Dreptul aratat in art. 790 si 791 nu poate fi exercitat de femeie decit cu sarcina datoriilor si ipotecilor de care acele bunuri au fost legalmente grevate.

ARTICOLUL 796 ***

Daca barbatul era comerciant la epoca celebrarei casatoriei sau daca, neavind atunci vreo profesiune determinata, a devenit comerciant in anul urmator, ipoteca legala pentru dota femeiei nu se intinde, in nici un caz, asupra bunurilor dobindite de barbat in timpul casatoriei prin orice alt titlu, afara numai de succesiune sau donatiune.

In cazurile sus zise, femeia nu poate exercita nici o actiune asupra masei falimentului, pentru avantajele derivind din contractul casatoriei, si creditorii nu vor putea sa se prevaleze de avantajele derivind din acelasi contract in favoarea barbatului.

ARTICOLUL 797 ***

Daca femeia are contra barbatului vreo creanta, derivind dintr-un contract cu titlu oneros, sau daca ea a platit pentru dinsul vreo datorie, creanta este presumata a fi constituita si datoria a fi platita cu banii barbatului, si femeia nu va putea exercita nici o actiune asupra masei falimentului, decit daca va face proba contrarie, conform dispozitiunilor art. 792.

Femeia falitului va fi admisa la pasivul falimentului, pentru pretul bunurilor sale instrainate in timpul casatoriei de catre barbat, rezervindu-se insa actiunea masei asupra sumelor ce femeia ar putea scoate conform dispozitiunilor art. 1255 din codicele civil.

SECTIUNEA IV Despre coobligati si despre fidejusori

ARTICOLUL 798 ***

Creditorul care poseda obligatiuni subscrise, girate sau garantate solidar de catre falit si de alti coobligati, care au cazut in stare de faliment, participa la repartitiuni in toate masele si va fi trecut cu valoarea nominala a creantei sale pina la deplina achitare.

ARTICOLUL 799 *** Reviste (1)

Nici un regres pentru dividendele platite nu se acorda falimentelor coobligatiunilor, unora contra altora; insa daca creanta intreaga, capital si accesorii, a fost platita de una sau mai multe mase coobligate, astfel ca creditorul nu mai are nici o actiune contra celorlalte, cele dintii vor avea dreptul de regres contra celor de al doilea, in proportiune cu partea datoriei ce au platit si cu aceea ce cadea in sarcina respectiva a fiecareia.

Daca toate dividendele intrunite, ce s-au atribuit creditorului in toate falimentele coobligatilor, ar trece peste suma lui datorita, restul va fi inapoiat maselor falimentelor in proportiunea sus aratata. Daca insa unii din coobligati erau garantii altora, prisosul apartine, dupa ordinea obligatiunilor maselor falimentelor, acelor coobligati care au dreptul sa fie garantati.

ARTICOLUL 800 *** Reviste (1)

Daca creditorul posesor al unor obligatiuni solidare intre faliti si alti coobligati, a primit inainte de faliment o parte din creanta sa, el nu va putea fi trecut la masa falimentului decit scazandu-se partea primita si conserva, pentru ceea ce-i mai ramine datorit, drepturile sale contra coobligatilor sau fidejusorilor.

Coobligatul sau fidejusorul falitului, care a platit o parte din datoria solidara, va figura la masa pentru tot ce va fi platit in descarcarea falitului; cu toate acestea, creditorul conserva dreptul de a prelua, pina la plata sa integrala, dividendul destinat coobligatului, sau fidejusorului, restringindu-si in acest caz actiunile sale contra aceluias coobligat sau fidejusor la suma pentru care va mai fi ramas inca creditor dupa primirea celor doua dividende.

ARTICOLUL 801 ***

Coobligatul sau fidejusorul falitului care, pentru siguranta actiunei sale de regres, are asupra bunurilor acestuia un drept conditionat de ipoteca sau de gaj, va fi cuprins in masa falimentului cu suma pentru care ipoteca sau gajul i-au fost constituite.

Dar aceasta suma se va confunda cu acea ceruta de creditor in masa falimentului si, prin urmare, va fi computata o singura data in calculul majoritatei cerute pentru validitatea deliberarilor creditorilor falimentului.

Pretul bunurilor ipotecate sau al gajului apartine creditorului, deducindu-se din suma ce-i este datorita.

ARTICOLUL 802 ***

Creditorii conserva actiunea lor pentru totalitatea creantelor contra coobligatilor sau fidejusorilor falitului, chiar daca acesta ar fi obtinut un concordat la care ar fi consimtit de bunavoie insasi acesti creditori.

TITLUL IV ***
Despre lichidarea activului

CAPITOLUL 1 ***
Mijloacele pentru a lichida activul

ARTICOLUL 803 ***

Judecatorul-sindic trebuie sa proceada, sub privigherea tribunalului la lichidarea activului falimentului, fie asigurind si incasind creantele, fie procedind la vinzarea averei mobile si imobile, indata dupa trecerea celor 10 zile de la pronuntarea hotaririi, data asupra contestatiunilor la verificare.

Daca in acest interval a intervenit o propunere de concordat, in vederea careia s-ar crede oportun sa se amine vinzarea, judecatorul-sindic va putea fi autorizat de tribunal sa suspende acea vinzare, fara prejudiciul dreptului de urmarire al creditorilor avind amanet, privilegiu sau ipoteca.

Tribunalul va trebui ca, inainte de a se efectua vinzarea, sa faca a se estima lucrurile ce sunt de vindut, prin experti numiti de dinsul.

Aceasta estimatiune se va depune la grefa tribunalului.

ARTICOLUL 804 ***

Vinzarea bunurilor este asemenea suspendata daca creditorii vor decide a se continua exploatarea in tot sau in parte a patrimoniului comercial al falitului, pentru timpul, in limitele si cu conditiunile ce ei vor trebui sa determine cu preciziune, desemnind persoana insarcinata cu conducerea exploatarei comertului.

Aceasta deciziune nu poate fi luata decit cu o majoritate de trei patrimi a creditorilor in numar si in suma.

Creditorii dizidenti si falitul pot face opozitiune la tribunal, dar aceasta nu va suspenda executarea deciziunei luate de creditori.

ARTICOLUL 805 ***

Datoriile provenind din operatiunile judecatorului-sindic vor fi platite din activul falimentului, cu preferinta asupra datoriilor anterioare; iar daca aceste operatiuni trag dupa dinsele obligatiuni care ar trece peste activul falimentului, numai creditorii care le-au autorizat sunt personal tinuti peste partea lor din activ, in limita insa a autorizatiunei date. Ei vor contribui la proportiunea creantelor lor respective.

ARTICOLUL 806 ***

In cazul prevazut de art. 804, creditorii trebuie sa fie convocati de judecatorul-sindic. cel putin odata pe an.

In aceste adunari judecatorul-sindic va da seama de modul cum s-a continuat comertul si de rezultatele obtinute.

ARTICOLUL 807 ***

Tribunalul va putea autoriza pe judecatorul-sindic a transige asupra tuturor contestatiunilor care intereseaza masa, chiar cind ar fi privitoare la drepturi imobiliare.

Cind obiectul tranzactiunei are o valoare nedeterminata sau mai mare de 1.500 lei, tranzactiunea va trebui sa fie supusa la omologarea tribunalului comercial.

Omologarea nu va putea avea loc decit dupa ce falitul va fi fast ascultat sau chemat in regula.

CAPITOLUL 2 ***
Despre vinzarea mobilelor si imobilelor falitului

SECTIUNEA I Despre vinzarea mobilelor

ARTICOLUL 808 ***

Tribunalul poate autoriza pe judecatorul-sindic. sa vinda, cu licitatiune publica, marfurile si celelalte obiecte ale falitului, dupa ce mai intii le va fi estimat conform art. 803.

Autorizatiunea trebuie sa determine termenul vinzarei, sa prescrie agentii prin mijlocul carora are sa se faca vinzarea si sa fixeze pretul de la care are sa se inceapa licitatiunea.

Aceasta autorizatiune poate fi acordata pentru cauza binecuvintata, chiar inainte de a fi expirat termenul indicat, la art. 803, citindu-se insa prealabil falitul.

Incheierea tribunalului se va publica prin Monitorul Oficial si orice intimpinari se pot adresa tribunalului, in termen de trei zile libere de la publicare.

Adjudecarea trebuie sa fie omologata de tribunalul comercial cel mai tirziu trei zile de la efectuarea ei.

ARTICOLUL 809 ***

Tribunalul dupa cererea judecatorului-sindic si citind pe falit, poate autoriza vinzarea cu licitatie publica, in masa totala sau partiala, a bunurilor mobile ramase neavindute si a creantelor neincasate.

Actul de instrainare trebuie sa fie omologat de tribunal.

SECTIUNEA II Despre vinzarea imobilelor

ARTICOLUL 810 ***

De la data sentintei declarative de faliment, nici un creditor nu va putea proceda la exproprierea silita a imobilelor; judecatorul-sindic insa, in termenul de 30 zile de la cererea ce-i va face creditorul interesat, este dator sa provoace vinzarea lor cu formele stabilite pentru vinzarea bunurilor de minori.

Cererea de vinzare va fi facuta catre tribunalul civil competent, indata dupa expirarea termenului indicat de art. 803.

ARTICOLUL 811 ***

Daca urmarirea era inceputa inainte de a se pronunta sentinta declarativa de faliment, de catre un creditor avind privilegiu sau ipoteca asupra imobilelor urmarite, judecatorului-sindic trebuie sa intervina pentru ca procedura sa poata fi indeplinita fara intirziere.

Dispozitiunile art. 513 si 523 din procedura civila se aplica si in cazul in care afara de imobilele supuse urmarirei, falitul mai are imobile in cuprinsul jurisdictiunei aceluias tribunal.

CAPITOLUL 3 ***
Despre revendicatiune

ARTICOLUL 812 *** Reviste (1)

Pot fi revendicate rimesele in cambiale sau in alte titluri de credit neplatite inca si pe care falitul le poseda in natura in ziua sentintei declarative de faliment daca aceste rimese au fost facute de proprietarul lor cu simplu mandat de a face sa se incaseze valoarea ei de a o pastra in contul sau, sau daca ele au fost destinate de proprietarul lor pentru plati anume determinate.

ARTICOLUL 813 ***

Pot asemenea sa fie revendicate, daca se poseda in natura, in tot sau in parte, de catre falit, in ziua sentintei declarative de faliment, marfurile care i-au fost predate cu titlu de depozit spre a fi vindute in contul proprietarului, cu rezerva, insa, a dispozitiilor din acest codice relative la revendicatiunea titlurilor la purtator pierdute sau furate si ale art. 1909 din codicele civil.

Poate asemenea sa fie revendicat pretul sau parte din pret al acelorasi marfuri care nu fusese platit in bani sau altfel, nici trecut in cont curent intre falit si cumparator.

ARTICOLUL 814 ***

Marfurile expediate falitului, al caror pret el nu l-a platit inca, pot fi revendicate daca, in ziua declararii falimentului, nu ajunsesera inca in magazinele sale sau nu fusesera primite la dispozitia lui in magaziile publice in alt loc de depozit ori de paza ale comisionarului insarcinat sa le vinda pentru contul lui.

Revendicatiunea nu este admisa daca marfurile inainte de sosirea lor fusesera vindute fara frauda prin girarea facturei, a politei de incarcare sau a scrisoarei de carat, cind acestea sunt la ordin sau prin remiterea acelor titluri, cind sunt la purtator.

Acela care revendica trebuie sa despagubeasca masa de sumele platite in contul lui si de toate anticipatiunile facute pentru navlu sau port, pentru comision, pentru asigurari sau alte speze si sa plateasca sumele ce vor fi datorite pentru aceleasi cauze.

ARTICOLUL 815 ***

Vinzatorul poate sa retina marfurile vindute care n-au fost predate falitului sau care nu i-au fost expediate lui sau unei alte persoane pentru contul sau.

ARTICOLUL 816 ***

In cazurile prevazute de cele doua articole precedente, judecatorul-sindic, cu autorizarea tribunalului, va putea cere predarea marfurilor, platind vinzatorului pretul convenit.

ARTICOLUL 817 ***

Cererile de revendicare trebue sa fie propuse inaintea judecatorului sindic.

Judecatorul sindic este dator ca in 48 ore sa comunice falitului si creditorilor copie, de pe actiune, aratindu-le si termenul de infatisare.

Comunicarea se va face conform art. 937 din codul comercial.

Fiecare din creditori si chiar falitul sunt admisi sa contesteze cererile de revendicare.

Daca nu exista contestatiune sau daca contestatiunea, dupa valoarea lucrului revendicat este de competinta judecatorului de ocol, revendicarea este admisa sau respinsa printr-o ordonanta a judecatorului sindic, supusa apelului la tribunal in termen de trei zile libere de la pronuntare. In caz contrariu, judecatorul trimite judecarea afacerii inaintea tribunalului de comert.

ARTICOLUL 818 *** Reviste (1)

Cererile de revendicatiune in natura suspenda vinzarea lucrurilor revendicate, dar nu pot anula vinzarile deja efectuate.

Cererile de revendicarea pretului nu au efect asupra sumelor deja distribuite inaintea lor.

TITLUL V ***
Despre repartitiunea intre creditori si despre inchiderea falimentului

ARTICOLUL 819 ***

Sumele de bani apartinind falimentului, scazind cheltuielile de justitie si de administratiune si ajutoarele acordate falitului si familiei sale, trebuie inainte de toate, sa se intrebuinteze, cu autorizarea tribunalului, la plata creditorilor cu gaj sau alt privilegiu si restul va fi distribuit intre toti creditorii, in proportiune cu creantele lor verificate.

In acest scop, judecatorul sindic trebuie sa prezinte, in fiecare luna tribunalului, un stat de situatiune al falimentului si al banilor disponibili, pentru a fi repartizati. Tribunalul va ordona, de va fi loc, o repartitiune, fixind suma de distribuit, si va ingriji ca toti creditorii sa fie avizati despre aceasta.

ARTICOLUL 820 ***

Statul de repartitiune va fi format de judecatorul sindic si va deveni executoriu prin ordonanta tribunalului.

Pentru repartizarea banilor aflati in depozit, judecatorul sindic va remite fiecaruia din creditori mandatul de plata dupa statul de repartitiune.

Platile se efectueaza deadreptul de catre cassa.

ARTICOLUL 821 ***

Nu se va procede la repartitiune decit rezervindu-se portiunea corespunzatoare conform bilantului la creantele pentru care termenul verificarei a fost prorogat, daca aceste creante n-au fost inca admisa la pasivul falimentului in momentul repartitiunei.

Daca aceste creante n-au fost trecute in bilant, pentru o suma determinata, sau daca creditorul pretinde o suma mai mare decit cea trecuta in bilant, judecatorul sindic va determina suma de rezervat cu apel la tribunal. Ordonanta judecatorului sindic este provizoriu executorie.

ARTICOLUL 822 ***

Portiunea rezervata ramine in depozit pina la implinirea termenelor prorogate dupa dispozitiunile art. 769. Daca creditorii pentru care termenele au fost prorogate nu au facut sa li se verifice creantele, conform dispozitiunilor precedente, portiunea rezervata se va imparti intre creditorii admisi la pasiv.

Aceeasi rezerva are loc si pentru creantele in privinta admiterii carora nu s-a fost statuat definitiv.

Daca sumele rezervate produc interese, acestea se cuvin creditorilor pentru care s-au rezervat.

In toate cazurile, depozitul este in rizicul si pe cheltuiala lor.

ARTICOLUL 823 ***

Nici un mandat de plata nu se va emite de judecatorul sindic decit numai dupa prezentarea titlului constitutiv al creantei.

Judecatorul sindic va mentiona pe titlu mandatul de plata.

Daca nu exista titlu scris sau daca nu este posibil a-l prezenta tribunalul va putea autoriza plata asupra prezentarii extractului de pe procesul-verbal de verificarea creantelor.

Creditorul va da chitanta pe marginea statului de repartitiune.

ARTICOLUL 824 ***

Creditorii care vor fi declarat tardiv creantele lor, conform dispozitiunilor art. 780, nu vor putea reclama in contra repartitiunilor activului deja facute, nici sa se opuna la cele deja ordonate de judecatorul sindic; dar vor concura numai la repartitiunile urmatoare in proportiune cu creanta lor, si cind vor fi fost admisi provizoriu la pasiv, in proportiune cu suma determinata de tribunal. Daca insa ei justifica ca au fost in imposibilitate de a face declaratiunea creantei lor in termenele stabilite, ei vor putea fi admisi a prelua asupra activului nedistribuit inca si dividendele ce li s-ar fi cuvenit in distributiunile anterioare.

In caz de opozitiune tardiva in contra admiterei unei creante, tribunalul poate ordona ca sumele cuvenite pentru aceasta creanta in repartitiunile urmatoare, sau pentru partea contestata a acestei creante, sa fie tinute in rezerva; si daca in virtutea acelei opozitiuni creanta va fi in tot sau in parte declarata neexistenta, chiar sumele pe nedrept primite in repartitiunile precedente vor trebui sa fie restituite la masa.

ARTICOLUL 825 ***

Dupa terminarea repartitiunei sumelor provenite din averea mobiliara si imobiliara a falitului, procedura falimentului va fi inchisa; insa fiecare creditor isi pastreaza dreptul la plata restului creantei sale.

Cu toate acestea, procedura falimentului se va redeschide cind debitorul va face o asemenea cerere, oferind creditorilor sai de a le plati cel putin inca o zecime din creantele lor si dind cautiune pentru cheltuieli. In acest caz, tribunalul va rechema la insarcinarea sa pe judecatorul sindic, sau il va numi din nou si va lua toate masurile prevazute in dispozitiunile precedente in privinta conservatiunei si a administratiunei patrimoniului existent, cum si in privinta lichidatiunei lui si in privinta pasivului care ar fi survenit.

Nu se va procede la nici o repartitiune decit numai dupa expirarea, in privinta noilor creditori, a termenelor stabilite conform dispozitiunilor art. 708.

ARTICOLUL 826 ***

Falitul, care va plati integral in capete interese si cheltuieli, toate creantele admise la masa falimentului, va putea obtine reabilitarea sa.

ARTICOLUL 827 ***

Cererea de reabilitare se va adresa catre tribunalul care a pronuntat sentinta de declarare a falimentului. Presedintele tribunalului, primind aceasta cerere, va ordona ca o copie identica sa stea afisata in timp de doua luni, pe usa tribunalului, la bursa si la Camera de comert, publicindu-se de doua ori, la interval de cite o luna si in Monitorul Oficial.

ARTICOLUL 828 ***

Creditorul care nu va fi primit pe deplin plata capitalului sau cu procente si cheltuieli, cum si orice parte interesata, va putea, in curgerea timpului in care copia va sta afisata, sa se opuna la reabilitare printr-o petitiune depusa la grefa tribunalului, insotita de actele pe care se intemeiaza.

Oponentul nu poate figura ca parte in proces.

ARTICOLUL 829 ***

Tribunalul, la ziua fixata pentru cercetarea acestei cereri, va examina, in prima linie, daca formalitatile mai sus aratate au fost indeplinite; apoi, ascultind pe falit si examinind actele pe care se intemeiaza cererea, intimpinarea oponentului, daca opozitie s-a facut si actele depuse, va putea incuviinta cererea. Sentinta care a respins reabilitarea va putea fi atacata, pe calea apelului, numai de catre falit in termen de 15 zile de la pronuntare. Daca cererea de reabilitare a fost respinsa, falitul nu va putea introduce din nou alta cerere decit dupa un an de la data sentintei.

ARTICOLUL 830 ***

Falitul va putea fi reabilitat, dupa moartea sa, dupa cererea mostenitorilor.

ARTICOLUL 831 ***

Bancrutarii fraudulosi si cei condamnati pentru fals, furt, abuz de incredere, escrocherie si delapidare de bani publici, nu pot obtine reabilitarea.

Cererea de reabilitare este inadmisibila pina la inchiderea actiunei penale.

Bancrutarii simpli nu pot fi reabilitati decit dupa ce au facut pedeapsa la care au fost condamnati.

TITLUL VI ***
Despre incetarea si suspendarea falimentului

CAPITOLUL 1 ***
Despre neajungerea activului

ARTICOLUL 832 *** Reviste (1)

Daca operatiunile falimentului nu vor putea continua in mod util din cauza insuficientei activului, tribunalul, ascultind pe judecator si pe falit, va putea declara, chiar din oficiu, incetarea acelor operatiuni.

Aceasta declaratiune va reintegra pe creditori in exercitiul drepturilor lor asupra bunurilor falitului, mentinindu-se in privinta acestuia efectele declaratiunei de faliment.

ARTICOLUL 833 ***

Falitul si orice interesat va putea oricind cere tribunalului revocarea sentintei prin care s-a declarat incetarea operatiunilor falimentului, platind cheltuielile judecatei aratate in articolul precedent si dind cautiune pentru cheltuielile ulterioare.

Daca revocatiunea este admisa, se va proceda conform primului aliniat al art. 825.

CAPITOLUL 2 ***
Despre moratoriu

ARTICOLUL 834 *** Reviste (2)

Daca sentinta declarativa de faliment a fost pronuntata dupa cererea creditorilor sau din oficiu, falitul, justificind cu probe valabile ca incetarea platilor a fost consecinta unor evenimente extraordinare si neprevazute sau in alt mod scuzabile si stabilind cu documente sau cu dare de garantii indestulatoare ca activul patrimoniului sau covirseste pasivul, va putea sa ceara tribunalului, in cele trei zile ce urmeaza dupa publicarea acelei sentinte, ca sa se suspende executarea ei.

Cererea nu va putea fi primita, daca falitul nu a prezentat sau nu prezinta impreuna cu dinsa registrele sale de comert regulat tinute, bilantul sau comercial si o lista nominativa de toti creditorii sai, cu aratarea domiciliului si a sumelor creantelor lor.

ARTICOLUL 835 ***

Presedintele, verificind prezentarea registrelor, a bilantului si a listei creditorilor, va ordona convocarea acestora inaintea judecatorului sindic pentru a discuta cererea de moratoriu si va fixa, la trebuinta, o zi. care sa nu fie posterioara zilei primei adunari ordonate prin sentinta declarativa de faliment.

Aceasta ordonanta se va notifica judecatorului-sindic si tuturor creditorilor prin ingrijirea falitului.

Aceasta ordonanta nu va impiedica implinirea actelor decurgind din declaratiunea de faliment in privinta persoanei si bunurilor falitului.

ARTICOLUL 836 ***

Procesul-verbal al adunarii trebuie sa arate numele si prenumele creditorilor care au cumparat si declaratiunile fiecaruia dintr-insii si a judecatorului-sindic, in privinta veracitatii si fiintei fiecarei creante, a cererei de moratoriu si a duratei lui.

Va trebui asemenea sa arate propunerile masurilor conservatorii necesare, modurile de lichidatiune prin buna intelegere si persoanele carora se poate incredinta administratiunea sau supravegherea patrimoniului falitului in timpul moratorului.

ARTICOLUL 837 ***

La cea dintii audienta care va urma dupa ziua adunarii sus zise, tribunalul va statua contradictoriu cu falitul, cu judecatorul-sindic si cu creditorii intervenienti asupra cererii de suspensiune, tinind mai cu seama cont de dorinta exprimata de majoritatea creditorilor.

Daca tribunalul gaseste aceasta cerere admisibila, el ia urmatoarele masuri:

1. Fixeaza termenul moratoriului, fara ca acest termen sa poata trece peste 6 luni;

2. Ordona debitorului ca, inlauntrul aceluis termen sa produca dovada cum ca a platit toate datoriile sale ajunse la scadenta, sau ca a obtinut de la creditori aminarea platii;

3. Prescrie masurile conservatorii si precautiunile ce va crede necesare pentru a asigura integritatea patrimoniului debitorului;

4. Numeste o comisie de creditori insarcinati de a supraveghea administratiunea si lichidarea patrimoniului cazut in faliment.

Suspendarea procedurii comerciale a falimentului nu impiedica cursul urmaririi penale.

ARTICOLUL 838 ***

Debitorul care a obtinut moratoriul, are dreptul sa procedeze la lichidatiunea voluntara a activului falimentului sau, si la stingerea pasivului cu concursul comisiunei creditorilor sus numite si sub directiunea judecatorului-sindic.

Regulile speciale ale lichidatiunii si autorizatiunile de a vinde, de a constitui ipoteci sau gajuri, de a lua bani imprumut, de a transige, de a incasa bani sau de a face plati, sau de a face alte acte strict necesare in scopul lichidarii, trebuie sa fie prescrise de tribunal prin sentinat care acorda moratoriul sau prin alte sentinte ulterioare, ascultindu-se si comisiunea lichidatoare.

ARTICOLUL 839 *** Reviste (1)

In timpul moratoriului nici un act de urmarire nu se va putea intreprinde sau continua contra debitorului si nici o actiune nu se va putea intenta sau continua contra lui, daca nu rezulta din faptele posterioare acordarei moratoriului.

Moratoriul nu are efect in privinta creantelor Statului provenind din contributiuni, nici in privinta drepturilor creditorilor avind ipoteca, gaj sau alt privilegiu.

ARTICOLUL 840 *** Reviste (1)

Daca in timpul moratoriului intervine o intelegere de bunavoie cu toti creditorii, relatiunile ulterioare intre acestia si debitori se reguleaza conform acelei conventiuni.

Invoiala se poate de asemenea stipula in mod valabil numai cu majoritatea creditorilor care ar reprezenta cel putin trei patrimi din pasiv, cu conditiunile numai ca creditorii cari au consimtit sa ia asupra-le, impreuna cu debitorul consecintele oricarui litigiu cu creditorii dizidenti si, la trebuinta, obligatiunea platii integrale a creantelor.

In ambele aceste cazuri, daca declaratiunea de faliment intervenise deja, invoiala trebuie sa fie omologata de tribunal si produce efectele concordatului intrucit priveste inchiderea falimentului.

ARTICOLUL 841 ***

Daca cererea de moratoriu nu este admisa, tribunalul, daca este necesar, fixeaza, prin aceeasi sentinta, noul termene pentru verificarea creantelor.

Daca, dupa acordarea moratoriului, se descopar, in timpul duratei sale, datorii nedeclarate de falit, sau neexistenta unora din creantele declarate, sau daca acesta nu indeplineste obligatiunile care i-au fost impuse in privinta administratiunii si lichidarii patrimoniului sau, sau daca s-a facut culpabil de fapte de dol ori de rea credinta, sau daca activul sau nu mai ofera speranta platii integrale a datoriilor sale, tribunalul va putea revoca chiar din oficiu moratoriul si prescrie masurile necesare pentru continuarea procedurii falimentului.

ARTICOLUL 842 *** Reviste (1)

Chiar inaintea declaratiunii de faliment, comerciantul va putea cere un moratoriu, numai sa fie in stare a justifica concursul conditiunilor prescrise de art. 834, depunind la grefa tribunalului documentele acolo aratate si suma necesara pentru cheltuieli.

Daca justifacarile prezentate se gasesc suficiente, tribunalul, ascultind pe reclamant in camera de consiliu, va putea ordona convocarea creditorilor in cel mai scurt termen posibil, fara a trece peste 15 zile, si prescrie masurile provizorii ce le va crede necesare insarcinind pe un judecator cu directia executarii.

Sentinta va fi notificata procurorului tribunalului in scopul indicat la art. 712.

Acest moratoriu se reguleaza prin dispozitiunile acestui capitol care nu ar fi incompatibile cu dinsul.

Daca tribunalul gaseste ca cererea nu este justificata, sau daca se iveste unul din cazurile prevazute in articolul precedent, se paseste fara intirziere la declararea de faliment.

ARTICOLUL 843 *** Reviste (1)

Ori de cite ori s-a acordat un moratoriu, daca in cursul duratei lui se dovedeste a se fi platit creditorilor anteriori o parte considerabila din creantele lor, sau daca mijlocesc imprejurari speciale, tribunalul va putea, intervenind un vot favorabil al majoritatii creditorilor, care ar reprezenta cel putin jumatate din restul pasivului, sa ordone un al doilea moratoriu pentru un termen, care asemenea nu va trece peste 6 luni.

ARTICOLUL 844 *** Reviste (2)

Documentele si celelalte mijloace de probatiune avind de scop a lumina judecata tribunalului asupra cererii de moratoriu, pot sa fie prezentate fara a fi necesar a le investi cu formalitatile prescrise de legi pentru timbru si inregistrare.

CAPITOLUL 3 ***
Despre concordat *)

*) Vezi legea pentru abrogarea legii concordatului preventiv din 1943.

Vezi dr. lege din 5 Mai 1938 care extinde disp. art. 845-865, pe intreg teritoriul tarii.

ARTICOLUL 845 *** Reviste (2)

In orice stare a procedurii falimentului, se poate incheia concordat intre falit si creditorii sai, oricare ar fi cota concordatara, daca toti consimt la aceasta.

In concordat se poate conveni incetarea sau suspendarea procesului comercial al falimentului, dar nu se poate impiedica continuarea instructiunii penale.

Concordatul va fi supus omologarii tribunalului.

ARTICOLUL 846 ***

Daca nu s-a obtinut un concordat prin consimtamintul tuturor creditorilor, judecatorul sindic este dator ca, in termen de trei zile de la verificarea creantelor, sa convoace pe creditori pentru a fi consultati asupra incheierii unui concordat.

Falitul sau numar de creditori reprezentind cel putin a patra parte din pasivul falimentului pot cere, in acelas termen o convocare a creditorilor, pentru a li se propune un concordat.

Ordonanta de convocare trebuie sa fie notificata creditorilor si falitului.

Propunerea concordatului nu suspenda actele intreprinse pentru lichidarea falimentului, cu rezerva dispozitiunilor primului aliniat din art. 803.

ARTICOLUL 847 ***

In adunarea pentru concordat, falitul trebuie sa se prezinte in persoana, dar poate sa fie autorizat, pentru juste motive, de catre judecatorul sindic, sa se prezinte printr-o alta persoana.

Judecatorul sindic trebuie sa prezinte adunarii o relatiune scrisa in privinta starii falimentului, a indeplinirei formalitatilor, a operatiunilor ce au avut loc si a masurilor ce crede necesare a inlesni acea incheiere. Relatiunea trebuie sa fie subscrisa de judecatorul sindic.

Procesul verbal al adunarii va mentiona tot ce s-a deliberat si decis intr-insa.

ARTICOLUL 848 *** Reviste (1)

Concordatul nu se poate face decit cu primirea majoritatii tuturor creditorilor ale caror creante au fost verificate sau admise provizoriu, cu conditiune ca creditorii aderenti sa reprezinte cele trei patrimi din totalitatea acestor creante; altfel concordatul e nul.

Variatiunile in numarul creditorilor si in suma creantelor, derivind din sentinta aratata in art. 775, nu au influenta asupra validitatei concordatului incheiat cu majoritatea sus zisa.

ARTICOLUL 849 ***

Sotia falitului nu poate lua parte la votarea concordatului cu creanta sa dotala.

ARTICOLUL 850 ***

Pentru formarea majoritatii ceruta pentru validitatea concordatului nu se tine socoteala de creantele cu ipoteca, gaj sau alt privilegiu, daca creditorii nu renunta la ipoteca sau privilegiul lor, nici de creanta dotala.

Renuntarea poate de asemenea sa se refere la o parte din creanta si la accesorii numai ca suma, in capital si accesorii, pentru care ea are loc, sa fie determinata, si ca aceasta suma sa nu fie inferioara la a treia parte din creanta intreaga.

Votul dat fara nici o declaratiune de renuntare limitata, implica de drept renuntarea la ipoteca sau la privilegiu pentru intreaga creanta.

Efectele renuntarii inceteaza de drept, daca concordatul nu are loc sau se anuleaza in urma.

Deciziunile celorlalti creditori nu pot vatama drepturile creditorilor ipotecari sau privilegiati.

ARTICOLUL 851 ***

Concordatul trebuie sa fie subscris in aceeasi adunare in care a fost consimtit.

Daca concordatul s-a primit numai de majoritatea in numar a creditorilor prezenti sau de majoritatea celor trei patrimi a sumei totale a creantelor, judecatorul sindic poate, daca creditorii aderenti nu-si retrag consimtamintul sa amine deliberatiunea la alta adunare sau sa fixeze un termen pentru culegerea si altor adeziuni.

In caz de vreo schimbare in conditiunile concordatului, adeziunile date in prima adunare ramin fara efect.

Creditorii au dreptul sa ia notite in cancelarie de pe procesele verbale ale adunarei.

Judecatorul sindic nu poate acorda decit o singura convocare pentru concordat, nici nu poate acorda decit o singura aminare pentru deliberatiune de noi adeziuni.

ARTICOLUL 852 ***

Concordatul va trebui sa fie supus omologarei tribunalului.

Tribunalul, examinind circumstantele falimentului, conditiunile concordatului si daca conditiunile cerute de lege au fost indeplinite, va putea incuviinta omologarea.

ARTICOLUL 853 ***

Concordatul judiciar este inadmisibil:

1. Cind falitul este dosit;

2. Cind falitul este inculpat pentru bancruta frauduloasa si pina ce n-a fost definitiv achitat;

3. Cind falitul a mai fost in stare de faliment;

4. Cind falitul nu se obliga a plati cel pun 60% din capitalul creantelor;

5. Cind termenul stipulat pentru plata cotei trece de 18 luni;

6. Cind nu se garanteaza plata cotei concordatare, fie printr-o ipoteca, fie printr-un depozit in bani sau efecte, putind acoperi suma prezentata prin cota promisa.

In acest caz, falitul nu va fi pus in posesiunea activului sau decit dupa formarea actului autentic de ipoteca de catre falit sau tertiu cu judecatorul-sindic, in numele masei credale, sau dupa consemnarea banilor sau efectelor la Cassa de depuneri si inaintarea recipisei la tribunalul de comert.

Inscriptiunea ipotecara se va putea cere numai de catre judecatorul-sindic in numele masei credale, care va achita si taxele de timbru si inregistrare si orice alte cheltuieli ocazionale cu facerea ipotecei.

Aceste masuri asiguratoare vor trebui sa fie efectuate inainte de omologarea concordatului.

In lipsa de asemenea garantii, falitul va putea inca sa incheie concordat cu indatorirea ca, dupa punerea lui in posesiunea activului si pina la plata cotelor concordatare, el sa gireze comertul sub supravegherea unui delegat al creditorilor, care va putea sa dea falitului si avizul sau asupra diferitelor operatiuni ale comertului.

Daca creditorii consimt, ei numesc, sub raspunderea lor, pe delegat, prin actul de concordat, dintre persoanele cunoscatoare in comertul falitului, fixindu-i in acelasi timp si onorariul lunar.

Banii proveniti din incasari si vinzari, se vor remite delegatului, care ii va consemna la Cassa de depuneri, iar recipisele se vor depune la tribunal pentru a servi la achitarea cotelor.

Indata ce plata cotelor va fi achitata, inceteaza insarcinarea delegatului.

Prin neplata cotelor, falitul se face pasibil de penalitatile edietate de codul de comert pentru bancruta simpla.

Ivindu-se unul din cazurile prevazute la numerele 1 si 2, incheierea concordatului se suspenda de drept.

ARTICOLUL 854 ***

Creditorii care n-au consimtit sau n-au intervenit la concordat, vor putea face opozitiune la omologare, in termen de 8 zile de la inchiderea procesului-verbal care constata operatiunile votarei concordatului sau de la expirarea termenului concedat de judecatorul-sindic.

Cererea de opozitiune va fi motivata si va trebui sa fie notificata judecatorului-sindic si falitului deodata cu citatiunea pentru audienta fixata inaintea tribunalului.

Daca termenul sus zis a trecut fara sa se fi facut vreo opozitiune, tribunalul statueaza in camera de consiliu asupra omologarei.

ARTICOLUL 855 ***

Daca tribunalul incuviinteaza omologarea, se poate face apel in contra acelei sentinte, atit de creditorii care au votat contra concordatului, cit si de catre cei care n-au intervenit la votare; iar daca se respinge omologarea se poate face apel de catre falit si de catre creditorii care au votat concordatul.

ARTICOLUL 856 ***

Daca opozitiunea la omologare a fost facuta, tribunalul se va pronunta asupra opozitiunei si asupra omologarei prin una si aceeasi sentinta, numai cu apel pentru cei interesati.

Daca opozitiunea este admisa tribunalul anuleaza concordatul fata cu toti interesatii.

Daca opozitiunea este respinsa, tribunalul sau Curtea va putea sa condamne pe oponent la o amenda de 100 pina la 5 000 lei, cind opozitiunea va fi fost facuta cu rea credinta si in scop invederat de a intirzia executarea concordatului.

Tribunalul, respingind opozitiunea, va putea acorda executia provizorie pentru sentinta care omologa concordatul.

Nici deciziunea Curtii, care statueaza asupra omologarei concordatului nu este supusa opozitiunei.

ARTICOLUL 857 ***

Daca judecarea vreunei opozitiuni depinde de rezolvarea unor chestiuni care din cauza materiei nu ar fi de competenta tribunalului de comert, acest tribunal nu se va putea pronunta decit dupa rezolvarea acestor chestiuni; insa va trebui sa fixeze un termen scurt, inlauntrul caruia creditorul oponent va fi obligat sa porneasca judecata inaintea autoritatei competinte si sa justifice ca a facut aceasta cu desteptare ca, in caz contrariu, se va urma judecata asupra celorlalte opozitiuni fara a se mai lua in consideratiune pretentiunile sale.

ARTICOLUL 858 *** Reviste (1)

Daca prin concordat s-a consimtit ipoteci pentru garantarea celor interesati, tribunalul, pronuntind omologarea concordatului, va trebui sa fixeze un termen scurt pentru luarea inscriptiunilor ipotecare.

Omologarea nu produce efect decit din ziua luarei inscriptiunilor.

ARTICOLUL 859 ***

Omologarea face concordatul obligator pentru toti creditorii trecuti sau netrecuti in bilant, ale caror creante sunt sau nu verificate si chiar pentru creditorii care au resedinta afara din tara si pentru aceia care au fost admisi provizoriu la pasiv, oricare ar fi suma definitiv lichidata in favoarea lor.

ARTICOLUL 860 ***

Indata ce sentinta de omologare a concordatului a ramas definitiva, inceteaza starea de faliment si totdeodata inceteaza functiunile judecatorului-sindic, cu rezerva insa a dispozitiunilor articolelor urmatoare.

Judecatorul-sindic va trebui sa dea seama tribunalului de administratiunea sa si va remite falitului toate bunurile sale, registrele, hirtiile si orice alte efecte, luind descarcare, conformindu-se conditiunilor stabilite prin concordat.

Judecatorul-sindic va incheia despre toate proces-verbal si functiunile sale inceteaza.

Tribunalul va judeca contestatiunile ivite.

Neachitarea cheltuielilor de justitie si de administratiune ale falimentului, precum si neachitarea celorlalte datorii privilegiate, in termen de trei zile de la raminerea definitiva a hotarirei de omologarea concordatului, da drept judecatorului-sindic a cere de la tribunal autorizarea pentru a vinde, conform art. 804, parte din patrimoniul falitului, pina la concurenta sumelor datorite.

ARTICOLUL 861 ***

Falitul concordatar, mai inainte de indeplinirea obligatiunilor luate prin concordat, nu va putea constitui fondul sau de comert in gaj nici instraina acest fond in alt mod decit acela cerut de felul comertului sau. Orice constituire de gaj sau instrainare, facute in contra dispozitiunilor acestui articol, sunt nule de drept si creditorii interesati pot cere chiar anularea concordatului si restabilirea starei de faliment.

ARTICOLUL 862 ***

Concordatul desi omologat, va putea sa fie anulat de tribunal, dupa cererea judecatorului-sindic sau a oricarui creditor, dupa ce va asculta contradictoriu pe sindic si pe falit, daca se descopera dupa omologare, ca s-a exagerat in mod fraudulos pasivul sau ca s-a disimulat o parte importanta din activ. Aceasta anulare libereaza de drept garantiile date pentru concordat.

ARTICOLUL 863 ***

Daca falitul nu indeplineste conditiunile concordatului, unul sau mai multi creditori, care au luat parte la deliberatiuni si care nu au fost indestulati cu sumele cuvenite prin concordat, vor putea cere rezilierea lui.

Prin faptul rezilierei concordatului se redeschid operatiunile falimentului, si creditorii neindestulati reintra in intregimea drepturilor lor fata cu falitul, tinindu-se insa in seama partea proportionala din creanta stinsa prin plata cotelor deja efectuate.

Rezilierea concordatului nu libereaza pe fidejusori, nici nu face sa inceteze ipotecile sau celelalte garantii constituite printr-insul.

Repunerea in stare de faliment, pentru neplata cotelor stipulate prin concordat, va atrage pentru falit pedeapsa prevazuta pentru bancruta simpla.

ARTICOLUL 864 ***

Asupra prezentarii sentintei, care anuleaza sau reziliaza concordatul, tribunalul va proceda conform dispozitiunilor secundului aliniat al art. 825.

Actele facute de falit, in urma omologarei concordatului si mai inainte de anularea sau rezilierea lui, nu vor putea fi declarate nule decit numai daca vor fi fost facute in frauda drepturilor creditorilor.

ARTICOLUL 865 *** Reviste (1)

Creditorii anteriori concordatului reintra in intregimea drepturilor lor numai fata cu falitul, dar nu vor putea participa la masa falimentului decit numai in proportiunile urmatoare;

Daca nu au primit nici o parte din dividend participa pentru totalitatea creantelor lor.

Daca au primit o parte, participa numai pentru portiunea creante primitive corespunzatoare cu portiunea de dividend promisa si neprimita.

Dispozitiunile acestui articol se aplica si in cazul cind un al doilea faliment va fi fost declarat, fara ca falimentul anterior sa fi fost anulat sau reziliat.

TITLUL VII ***
Dispozitiuni privitoare la falimentul societatilor comerciale

ARTICOLUL 866 ***

Falimentul unei societati comerciale se declara de tribunalul comercial in jurisdictiunea caruia societatea isi are sediul ei.

ARTICOLUL 867 ***

Falimentul unei societati in nume colectiv sau in comandita produce si falimentul sotilor ilimitat responsabili.

Tribunalul va declara prin aceeasi sentinta falimentul societatei si al sotilor; va arata numele, prenumele si domiciliul acestora si va numi un judecator-sindic.

Cu toate acestea, patrimoniul societatii va fi tinut deosebit de acel al fiecarui sot, atit la formarea inventariului, cit si in operatiunile administratiunei si ale lichidatiunei activului si pasivului.

Numai creditorii societatei iau parte la deliberatiunile care intereseaza patrimoniul social, dar ei concura cu creditorii fiecarui sot la deliberatiunile care intereseaza patrimoniul individual al fiecarui sot cazut in faliment.

Sentinta declarativa de faliment produce pentru toti sotii faliti efectele aratate in Titlul I al acestei carti.

ARTICOLUL 868 ***

Falimentul unui sau mai multor soti nu trage dupa sine falimentul societatei.

Falimentul tuturor sotilor ilimitat responsabili in societatile in nume colectiv sau in comandita nu trage dupa sine falimentul societatei, daca aceasta nu se afla in stare de incetare de plati.

ARTICOLUL 869 ***

In caz de faliment al unei societati in comandita prin actiuni sau anonima, actele de procedura se fac contra administratorilor, directorilor si lichidatorilor. Ei sunt tinuti sa compara inaintea judecatorului-sindic ori de cite ori ar fi chemati si in special a procura informatiunile necesare pentru formarea si verificarea bilantului si pentru descoperirea cauzelor si imprejurarilor falimentului. Ei vor trebui sa fie ascultati ca reprezentanti legali ai societatei falite in toate cazurile in care legea prescrie ca falitul sa fie ascultat.

ARTICOLUL 870 ***

Creditorii particulari ai unui sot nu sunt admisi la pasivul falimentului societatei. Ei nu au drept decit asupra a ceea ce va mai raminea sotului dupa indestularea creditorilor societatei, exceptindu-se drepturile derivind din privilegiu sau ipoteca.

Asociatii in participatiune ai comerciantului falit nu sunt admisi la pasivul falimentului decit numai pentru acea parte a capitalului adus de dinsii, pe care vor putea-o proba ca nu a fost absorbita de partea pierderilor ce cad in sarcina lor.

ARTICOLUL 871 ***

Daca societatea falita a emis obligatiuni la purtator, posesorii acestor obligatiuni vor fi admisi la pasivul falimentului in raport cu valoarea de emisiune a obligatiunilor, scazindu-se aceea ce li se va fi platit cu titlu de amortisment sau de ramburs asupra capitalului, de fiecare obligatiune.

ARTICOLUL 872 ***

Daca sotii cu responsabilitate limitata in societatile anonime sau in comandita nu efectuasera inca, in momentul declaratiunei falimentului, varsamintele partilor luate asupra-le, judecatorul-sindic poate fi autorizat sa le ceara varsamintele ulterioare a caror necesitate va fi recunoscuta de tribunal.

ARTICOLUL 873 ***

In falimentul unei societati anonime, care nu se gaseste in stare de lichidatiune, concordatul poate avea de obiect continuarea sau cedarea intreprinderei sociale si in asemenea caz, el trebuie sa determine conditiunile exploatarei ulterioare.

ARTICOLUL 874 ***

In societatile in nume colectiv si in comandita creditorii pot consimti un concordat chiar in favoarea unuia sau mai multora dintre sotii cu responsabilitate ilimitata.

In acest caz tot activul social se va supune administratiunei si operatiunilor judecatorului sindic. Numai bunurile particulare ale sotului caruia s-a acordat concordatul sunt excluse si nici o parte a activului social nu va putea fi intrebuintata pentru plata obligatiunilor derivind din concordat. Sotul care a obtinut un concordat particular, este liberat de obligatiunea solidara catre creditorii societatei, dar, pentru ca sa obtina sentinta indicata in art. 826, el trebuie sa probeze ca toate datoriile societatii falite au fost platite: capete, interese si cheltuieli.

TITLUL VIII Despre infractiuni penale in materie de faliment

ARTICOLUL 875 ***

Actiunea penala pentru infractiunile cuprinse in acest titlu este de ordine publica. Ea poate fi pusa in miscare chiar inainte de declaratiunea de faliment, cind incetarea platilor este insotita de faptul de dosire, de ascundere, de inchiderea magazinelor, de darea la o parte, sustragerea sau imputinarea frauduloasa a patrimoniului in dauna creditorilor.

In aceste cazuri, procurorul tribunalului trebuie sa comunice indata incetarea platilor presedintelui tribunalului comercial pentru indeplinirea dispozitiunilor titlului I al acestei carti.

CAPITOLUL 1 ***
Despre bancruta

ARTICOLUL 876 ***

Este culpabil de bancruta simpla comerciantul care a incetat platile si care se gaseste intr-unul din cazurile urmatoare:

1. Daca cheltuielile sale personale sau acelea ale familiei sale au fost prea mari, in raport cu starea sau conditiunea sa economica;

2. Daca a pierdut o mare parte din patrimoniul sau in operatiuni curat de noroc sau manifest imprudente

3. Daca, in scopul de a-si intirzia falimentul a facut cumparari cu intentiunea urmata de fapt de a revinde lucrurile cumparate cu pretul sub valoarea lor curenta sau daca a avut recurs la imprumuturi, giruri de efecte sau alte mijloace ruinatoare, pentru a-si procura fonduri;

4. Daca in urma incetarii platilor, a platit pe vreun creditor in detrimentul massei;

5. Daca nu a tinut deloc registrele prescrise de lege, ori daca nu le-a tinut in mod regulat sau cel putin registrul-jurnal incheiat si vizat conform art. 27;

6. Daca nu a platit, la epocile stipulate prin concordat, partea promisa creditorilor sai, precum s-a zis la art. 863, ultimul aliniat.

ARTICOLUL 877 ***

Este de asemenea culpabil de bancruta simpla comerciantul care a incetat platile si care se gaseste in vreunul din cazurile urmatoare:

1. Daca nu a facut in mod exact inventarul anual sau daca registrele si inventarele sale sunt incomplete sau neregulat tinute sau nu dau seama de adevarata stare a activului si pasivului sau chiar cind n-ar fi frauda;

2. Daca, avind contract de casatorie, nu s-a conformat dispozitiunilor art. 19 si 20;

3. Daca, in cele trei zile de la incetarea platilor, nu a facut declaratiunea prescrisa de art. 703 sau daca fiind vorba de falimentul unei societati, declaratiunea facuta nu arata numele tuturor sotilor solidari; Reviste (1)

4. Daca fara impiedicare legitima, nu s-a prezentat in persoana inaintea judecatorului-sindic, in cazurile si in termenele prescrise, si daca, prezetindu-i-se, i-a dat informatiuni false sau daca s-a departat fara permisiune de la domiciliul sau in timpul falimentului;

5. Daca nu a indeplinit obligatiunile luate intr-un concordat obtinut intr-un faliment anterior.

ARTICOLUL 878 *** Jurisprudență

Oricine exercitind obisnuit profesiunea de mijlocitor, va fi cazut in faliment, e culpabil de bancruta simpla.

ARTICOLUL 879 ***

E culpabil de bancruta simpla comerciantul care chiar inainte de declaratiunea de faliment si numai pentru a-si facilita obtinerea unui moratoriu, si-a atribuit, cu buna stiinta si in contra adevarului, o parte din activ, sau a simulat datorii neexistente pentru a face sa intervie in adunari creditori in tot sau in parte fictivi.

ARTICOLUL 880 ***

E culpabil de bancruta frauduloasa comerciantul falit care a sustras sau falsificat registrele sale, distras, tainuit sau disimulat o parte din activul sau si comerciantul care, intr-un alt scop decit cel indicat in articolul precedent, a infatisat datorii neexistente sau care, in registre, in scripte sau in acte autentice ori private sau in bilant, s-a dat in mod fraudulos dator de sume ce nu datora.

Mai pot fi declarati bancrutari fraudulosi, comerciantii care, inainte de declararea in faliment, vor fi instrainat o parte insemnata din marfuri sau activ pe preturi reduse si mai scazute decit costul lor, in scopul fraudulos de a frustra pe creditori.

ARTICOLUL 881 ***

Delictele de bancruta simpla se pedepsesc cu inchisoare de la 15 zile pina la doi ani.

Cel ce se face culpabil de bancruta simpla va putea fi, osebit de aceasta, declarat incapabil de a exercita profesiunea de comerciant si a i se interzice dreptul de intrare in localurile de bursa.

ARTICOLUL 882 *** Reviste (1)

Bancruta frauduloasa se va pedepsi cu maximum inchisoarei corectionale si cu interdictiunea pe timp marginit.

Pedeapsa inchisorii chiar cind judecata gaseste circumstante usuratoare, nu poate fi redusa la mai putin de un an.

Cel ce este condamnat pentru faptul de bancruta frauduloasa va fi, osebit de aceasta, declarat incapabil de a mai exercita profesiunea de comerciant si i se va interzice dreptul de intrare in localurile de bursa.

Contra acelora ce vor fi exercitat obisnuit profesiunea de mijlocitor, in caz de bancruta frauduloasa, se va aplica maximul pedepsei.

CAPITOLUL 2 ***
Despre delictele altor persoane decit falitul,
fara complicitate in bancruta

ARTICOLUL 883 ***

Prepusul sau reprezentantul comerciantului falit care in gestiunea lui incredintata, s-a facut culpabil de vreuna din faptele indicate la Nr. 2, 3, 4 si 5 din art. 876 si la Nr. 1 din art. 877, sau la art. 880, se va pedepsi conform dispozitiunilor pentru bancruta frauduloasa.

ARTICOLUL 884 ***

In caz de faliment al unei societati in comandita, prin actiuni sau anonima, adiministratorii si directorii ei vor fi pedepsiti dupa dispozitiunile art 881, daca falimentul a provenit din culpa lor, sau daca nu au fost indeplinite dispozitiunile art. 92, 93, 95, 96, 101, 104, 142, 146, 147, 148, 157, 168, 173, 174, 175, 178 179, 182, 183 si 184, sau daca sunt culpabili de vreunul din faptele aratate la Nr. 2, 3, 4 si 5 ale art. 876 si la Nr. 1, 3 si 4 ale art. 877.

Ei se vor pedepsi cu aceeasi pedeapsa, daca sunt culpabili de vreunul din faptele indicate ia art. 830.

Asemenea si:

1. Daca au omis cu dol de a publica contractul special si schimbarile ulterioare in modurile prescrise de lege.

2. Daca au aratat in mod fals capitalul subscris sau varsat.

3. Daca au distribuit societarilor dividende evident fictive si cu chipul acesta, au micsorat capitalul social.

4. Daca cu dol au facut preluari mai mari decit cele permise prin actul social.

5. Daca au ocazionat cu dol, sau prin mijlociri de operatiuni doloase, falimentul societatei.

ARTICOLUL 885 ***

Judecatorul-sindic al falimentului, care se va fi facut culpabil de malversatiuni in administratiunea sa se va pedepsi cu maximul inchisoarei, iar daca paguba cauzata este mica, inchisoarea se va putea reduce pina la trei luni.

Dispozitiunile acestui articol se vor aplica asemenea auxiliarilor si celor insarcinati de catre judecatorul-sindic cu executarea operatiunilor falimentului.

ARTICOLUL 886 ***

Se vor pedepsi cu maximul inchisoarei acei care desi n-ar fi complici in bancruta se vor dovedi culpabili:

1. Ca intr-un faliment, cu buna stiinta, au distras, tainuit sau disimulat, prin declaratiuni publice sau private, bunuri mobile sau imobile de ale falitului;

2. Ca, in mod fraudulos, au produs in faliment creante simulate, in numele lor propriu sau prin persoane interpuse:

3. Ca au savirsit vreunul din faptele aratate in art. 889, exercitind comertul sub numele altuia sau sub nume simulat. Aceeasi pedeapsa se va aplica si comerciantului care si-a prestat numele.

Ascendentii, descendentii, afinii si sotul falitului, care cu stiinta vor fi distras sau tainuit valori sau alte lucruri apartinind falimentului, se vor pedepsi cu inchisoare corectionala.

ARTICOLUL 887 ***

Creditorul care va fi stipulat cu falitul sau cu alta persoana, avantaje in folosul sau propriu, pentru votul sau in deliberarile falimentului, sau in cererea de moratoriu, sau acela care, prin alte moduri decit cele prevazute in art. 88, isi va fi procurat avantaje in sarcina activului falimentului, se va pedepsi cu inchisoare pina la un an si cu amenda pina la 2 000 lei.

ARTICOLUL 888 ***

In cazurile prevazute de cele doua articole precedente sentinta penala de condamnare va trebui sa ordone:

1. Reintegrarea, daca este cazul, la massa creditorilor, a bunurilor sau valorilor sustrase si restituirea celor in drept a sumelor ce creditorul primise, fara sa-i fi datorat;

2. Despagubirea daunelor pentru sumele cite s-au constatat cu rezerva despagubirei si a altor daune mai mari, daca s-ar dovedi in urma;

3. Anularea in privinta tuturor si chiar a falitului a conventiunilor particulare ce vor fi fost incheiate pentru a procura creditorilor avantajele mentionate in articolul precedent.

Daca cererile pentru obiectele sus indicate nu au fost propuse in instanta penala sau daca, fiind propuse, a intervenit o ordonanta de neurmarire sau o sentinta absolutorie, acele cereri vor putea fi in urma introduse si judecate inaintea tribunalului de comert.

***) Art. 695-888 au fost abrogate prin art. 130 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare.

Acesta este un fragment din Codul Comercial din 1887. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Codul Comercial:
DESPRE COMERT IN GENERE
DESPRE COMERTUL MARITIM SI DESPRE NAVIGATIE
*** Despre faliment
DESPRE EXERCITIUL ACTIUNILOR COMERCIALE SI DESPRE DURATA LOR
Reviste:
O scurtă istorie a procedurilor de pre-insolvență în România (Partea I)
Complexitate și haos în dreptul românesc al insolvenței
O scurtă istorie a procedurilor de pre-insolvență în România (Partea a II-a)
Infracțiunea de bancrută simplă după O.U.G. nr. 88/2018
Clauza de rezervă a dreptului de proprietate în procedura insolvenței. Despre opozabilitatea "inopozabilă" sau în căutarea oximoronului juridic perfect [Reserve right of ownership in insolvency proceedings. About the "unavoidable" opposition or in search of the perfect legal oximoron]
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2018
Rolul jurisprudenței Curții Constituționale și a jurisprudenței instanțelor judecătorești în reglementarea insolvenței profesioniștilor
Răspunderea persoanelor care au determinat starea de insolvență (III)
Acțiune în despăgubiri pentru rezilierea contractului. Clauza penală/Action for damages for the termination of the contract. Penalty clause
Arbitrajul privat românesc între tradiție și actualitate
;
se încarcă...