Principii, reguli și responsabilități | Lege 500/2002

Acesta este un fragment din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
CAPITOLUL I Dispoziții generale CAPITOLUL III Procesul bugetar

CAPITOLUL II Principii, reguli și responsabilități

SECȚIUNEA 1 Principii și reguli bugetare

Principiul universalității

Art. 8. - Practică judiciară (4)

(1) Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.

(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte. Derogări (5), Practică judiciară (4)

Principiul publicității

Art. 9. - Practică judiciară (5)

Sistemul bugetar este deschis și transparent, acestea realizându-se prin:

a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;

b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;

c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor și conturilor anuale de execuție a acestora;

d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informațiilor asupra conținutului bugetului, exceptând informațiile și documentele nepublicabile, prevăzute de lege.

Principiul unității Modificări (1)

Art. 10. - Modificări (1)

(1) Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice.

(2) Toate veniturile reținute și utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme și denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile și principiile acestui buget, cu excepția celor prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) și c) și la art. 68, precum și a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.

(3) Veniturile și cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic și ale Fondului special al drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri și cheltuieli cu destinație specială, urmând regulile și principiile acestui buget.

(4) În vederea respectării principiilor bugetare, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor normative pentru desființarea veniturilor și cheltuielilor cu destinație specială incluse în bugetul de stat.

Principiul anualității

Art. 11. - Practică judiciară (8)

(1) Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar. Practică judiciară (15)

(2) Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv. Practică judiciară (1)

Principiul specializării bugetare

Art. 12. - Practică judiciară (16)

Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare.

Principiul unității monetare

Art. 13. - Practică judiciară (2)

Toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională.

Reguli privind cheltuielile bugetare

Art. 14. - Practică judiciară (129)

(1) Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale. Jurisprudență (1), Practică judiciară (9), Reviste (1)

(2) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. Jurisprudență (1), Practică judiciară (77)

(3) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanță și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare. Practică judiciară (26)

Limite privind micșorarea veniturilor și majorarea cheltuielilor bugetare Modificări (1)

Art. 15. - Modificări (1), Referințe (1), Practică judiciară (1)

(1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creșterea cheltuielilor. În acest scop inițiatorii trebuie să elaboreze, cu sprijinul Ministerului Finanțelor Publice sau al altor instituții implicate, fișa financiară care însoțește expunerea de motive sau nota de fundamentare, după caz, și care va fi actualizată în concordanță cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ. În această fișă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere: Modificări (1), Practică judiciară (11), Reviste (1)

a) schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani;

b) eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale;

c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;

d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri.

(2) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative numai în condițiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul. Practică judiciară (1), Reviste (1)

SECȚIUNEA a 2-a Competențe și responsabilități în procesul bugetar

Aprobarea bugetelor

Art. 16. - Practică judiciară (2)

(1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului și bugetele instituțiilor publice se aprobă astfel:

a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege; Practică judiciară (16)

b) bugetele instituțiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale; Practică judiciară (1)

c) bugetele instituțiilor publice finanțate parțial din bugetele prevăzute la lit. a), prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite; Modificări (1)

d) bugetele instituțiilor publice finanțate integral din bugetele prevăzute la lit. a), de către ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora; Practică judiciară (4)

e) bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din venituri proprii, de către organul de conducere al instituției publice și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; Practică judiciară (1)

f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.

(2) Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se aprobă în termen de 15 zile de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Practică judiciară (1)

Rolul Parlamentului

Art. 17. - Practică judiciară (2)

(1) Parlamentul adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta. Practică judiciară (24)

(2) În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgență.

(3) În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determină majorarea nivelului deficitului bugetar.

(4) Parlamentul adoptă legile contului general anual de execuție.

Rolul Guvernului

Art. 18. - Practică judiciară (12)

(1) Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Guvernul asigură: Practică judiciară (1)

a) elaborarea raportului privind situația macroeconomică pentru anul bugetar respectiv și proiecția acesteia în următorii 3 ani; Practică judiciară (1)

b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limită prevăzut de prezenta lege; Practică judiciară (1)

c) exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz; Reviste (1)

d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare și a contului general anual de execuție;

e) utilizarea fondului de rezervă bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe bază de hotărâri. Practică judiciară (1)

Rolul Ministerului Finanțelor Publice

Art. 19. - Referințe (1), Jurisprudență (1), Practică judiciară (428), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: Practică judiciară (1)

a) coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; Practică judiciară (28)

b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; Practică judiciară (3)

c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora;

d) emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea; Modificări (1), Referințe (3), Practică judiciară (9)

e) solicită rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice; Practică judiciară (1)

f) aprobă clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora; Practică judiciară (1)

g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor; Practică judiciară (30)

h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale; Practică judiciară (6)

i) asigură monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației; Practică judiciară (5)

j) avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare; Practică judiciară (1)

k) stabilește conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;

l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite; Practică judiciară (2)

m) dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externă acordată Guvernului României;

n) colaborează cu Banca Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar;

o) prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Națională a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe;

p) participă, în numele statului, în țară și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu Banca Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți;

r) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale.

Categorii de ordonatori de credite Modificări (1)

Art. 20. - Modificări (1), Practică judiciară (43), Reviste (1)

(1) Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome. Practică judiciară (26)

(2) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării. Practică judiciară (2)

(3) În cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

(4) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz. Practică judiciară (24)

Rolul ordonatorilor de credite Modificări (1)

Art. 21. - Modificări (1), Admis recurs în interesul legii (1), Referințe (1), Jurisprudență (1), Practică judiciară (115), Reviste (3)

(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Practică judiciară (16), Reviste (1)

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Practică judiciară (16)

(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Practică judiciară (8)

(4) Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru. Referințe (14), Derogări (7), Practică judiciară (3), Reviste (1)

(5) Toate instituțiile publice trebuie să aibă bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi.

Responsabilitățile ordonatorilor de credite

Art. 22. - Practică judiciară (18), Reviste (1)

(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. Modificări (1), Practică judiciară (38)

(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: Jurisprudență (1), Practică judiciară (7)

a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate potrivit prevederilor art. 21; Modificări (1), Practică judiciară (4)

b) realizarea veniturilor; Practică judiciară (2)

c) angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; Modificări (1), Practică judiciară (3)

d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;

e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice;

g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale.

Controlul financiar preventiv și auditul intern

Art. 23. - Practică judiciară (2), Reviste (2)

Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Controlul financiar preventiv propriu Modificări (1)

Art. 24. - Modificări (1), Derogări (1), Practică judiciară (1), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil.

(2) Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale. Practică judiciară (1)

Controlul financiar preventiv delegat

Art. 25. - Reviste (1)

Controlul financiar preventiv delegat se exercită de Ministerul Finanțelor Publice, conform legislației în domeniu.

Acesta este un fragment din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...