Parlamentul României

Legea nr. 56/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Modificări (...), Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe (1), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 martie 2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. -

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele b1) și b2) vor avea următorul cuprins:

"

b1) rezident - străinul titular al unui permis de ședere temporară sau al unei cărți de rezidență, acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

b2) rezident permanent - străinul titular al unui permis de ședere permanentă sau al unei cărți de rezidență permanentă, acordate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;".

2. La articolul 2, după litera b2) se introduc două noi litere, literele b3) și b4), cu următorul cuprins:

"

b3) sponsor - străinul cu ședere legală pe teritoriul României, care depune cerere pentru reîntregirea familiei în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

b4) Centrul Național de Vize - structură specializată în cadrul Direcției generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea și realizarea politicii naționale de vize a României, împreună cu celelalte instituții din administrația publică centrală, potrivit competențelor stabilite prin lege;".

3. La articolul 2, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) și j), cu următorul cuprins:

"

i) interviu - discuția purtată de un reprezentant al autorităților române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de ședere în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în scopul obținerii de informații suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării și șederii în România și veridicitatea documentelor prezentate;

j) ofițer de interviu - lucrătorul din cadrul Autorității pentru străini, cu atribuții în constatarea existenței elementelor căsătoriei de conveniență;".

4. La articolul 5 alineatul (1), litera b) se abrogă.

5. La articolul 6 alineatul (1), după litera e) se introduc două noi litere, literele e1) și e2), cu următorul cuprins:

"

e1) nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera României cu documente false;

e2) pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării;".

6. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"

(2) Cetățenilor străini - membri de familie ai cetățenilor români, precum și străinilor titulari ai unui drept de ședere permanentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d)."

7. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"

(2) În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă și unde sunt acceptați. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile privind cazarea și întreținerea, precum și toate celelalte cheltuieli determinate de îndepărtarea de pe teritoriul României, denumită în continuare îndepărtare."

8. La articolul 8 alineatul (2), litera c) se abrogă.

9. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

"

(2) Dreptul de ședere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei."

10. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

"

(11) În situația în care data intrării pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza mențiunilor din documentul de călătorie al străinului, Autoritatea pentru străini procedează potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 562/2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulații a persoanelor peste frontiere (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006."

11. La articolul 24 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:

"

d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile în condițiile legii;".

12. La articolul 24 alineatul (1), litera g) se abrogă.

13. La articolul 24 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:

"

i) alte scopuri."

14. La articolul 27 alineatul (2), după litera b) se introduc trei noi litere, literele b1)-b3), cu următorul cuprins:

"

b1) pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migrație, azil și vize;

b2) pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, precum și ai statelor părți la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;

b3) nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;".

15. La articolul 29, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:

"

(21) La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.

(22) Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia în următoarele cazuri:

a) nu este însoțită de documentele prevăzute la alin. (1);

b) în urma interviului nu s-a demonstrat buna-credință a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplinește condițiile generale și speciale pentru acordarea vizei române prevăzute de prezenta ordonanță de urgență."

16. La articolul 29, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"

(4) Pot face excepție de la prevederile alin. (21) și (3) personalitățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular și numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților."

17. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 30 Organele competente să acorde viza română

(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

(2) Viza de scurtă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, astfel:

a) fără aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene;

b) cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize, pentru străinii care au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

(3) Lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României se stabilește de către Ministerul Afacerilor Externe, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene.

(4) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă ședere, Centrul Național de Vize solicită avizul Autorității pentru străini numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și ministrului administrației și internelor.

(5) Avizul Autorității pentru străini prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), e1), e2) și f), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum și art. 27 alin. (2) lit. b1) și b3).

(6) Autoritatea pentru străini emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Național de Vize. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.

(7) Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Național de Vize, numai după obținerea avizului Autorității pentru străini.

(8) Avizul Autorității pentru străini prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), e1), e2) și f), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. b1) și b3), precum și a condițiilor speciale pentru fiecare tip de viză.

(9) Autoritatea pentru străini emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe.

(10) Viza de lungă ședere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români se acordă de misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare."

18. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:

ARTICOLUL 301 Eliberarea vizei române

Viza se eliberează de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite condițiile ce au stat la baza aprobării acesteia."

19. La articolul 31 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

"

g) din motive umanitare, din motive de interes național sau datorită unor obligații asumate de România prin documente internaționale."

20. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

"

(11) Viza de tranzit se poate acorda în punctele de trecere a frontierei de stat și în cazul străinilor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a)-d), dar sunt în posesia unui permis de ședere sau a unei vize emise de un stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European, în vederea intrării în acel stat."

21. La articolul 32, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"

(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Autoritatea pentru străini, prin decizia de returnare prevăzută la art. 80, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor."

22. La articolul 35 alineatul (1), literele a), b) - punctele (i) și (iv), literele c) și d) - punctele (iii) și (iv) vor avea următorul cuprins:

"

a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calitățile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) și se deplasează în România în virtutea acestor calități;

b) turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

...............................................................................................................................

(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică și itinerarul călătoriei;

...............................................................................................................................

(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;

c) vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(ii) asigurare medicală;

(iii) invitație autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, precum și, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreținere și cazarea străinului;

(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întreținere;

(v) dovada asigurării condițiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată nu asigură cazarea;

d) afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

...............................................................................................................................

(iii) invitație din partea unei societăți comerciale sau autorități publice de a participa la întâlniri, conferințe, târguri ori congrese având legătură cu comerțul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;

(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puțin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;".

23. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

"

(3) Refuzul acordării vizei de scurtă ședere nu poate fi contestat."

24. La articolul 36, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"

(1) Acordarea vizelor de scurtă ședere străinilor din statele prevăzute în lista stabilită de către Ministerul Afacerilor Externe se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea condițiilor speciale din prezenta secțiune."

25. La articolul 37 alineatul (1), partea introductivă și litera a) vor avea următorul cuprins:

"

(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1), posesori de pașapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:

a) vizită - pot face invitații cetățenii români sau străinii posesori ai unui permis de ședere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

(i) cartea de identitate sau pașaportul, pentru cetățenii români, permisul de ședere, pentru străini, în original și în copie;

(ii) dovada asigurării condițiilor de cazare;

(iii) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului în cuantum de cel puțin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, aparținând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;".

26. La articolul 37 alineatul (1), litera b) - punctul (vi) și litera c) - punctul (vi) se abrogă.

27. La articolul 37, alineatele (5), (6) și (8) vor avea următorul cuprins:

"

(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.

(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației.

...............................................................................................................................

(8) Vizele se acordă cu un drept de ședere de până la 90 de zile, în funcție de perioada pentru care străinul este invitat."

28. La articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"

(1) Forma, conținutul și elementele de siguranță ale invitației prevăzute de prezenta secțiune se stabilesc de către Ministerul Administrației și Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Administrației și Internelor va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confecționarea formularelor."

29. Articolul 39 se abrogă.

30. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 40 Excepții de la procedura invitației

(1) Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Autorității pentru străini, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

b) soțul/soția și părinții străinului care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

c) străinul major al cărui părinte este cetățean român;

d) străinul, părinte al unui cetățean român.

(2) Centrul Național de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autorității pentru străini și fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta secțiune, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;

b) străinii copii minori ai cetățenilor români;

c) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depășească valabilitatea permisului de ședere;

d) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în statele părți la Acordul Schengen;

e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, ale statelor părți la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăși valabilitatea acestei vize;

f) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative, precum și a societăților comerciale care își asumă, printr-o scrisoare de garanție adresată în original Centrului Național de Vize, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de îndepărtare;

g) străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;

h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităților publice centrale ori a camerelor de comerț străine;

i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul Național de Vize din partea următoarelor instituții din România: Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern și alte autorități publice centrale și locale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, precum și cele teritoriale și a prefecturilor, care își asuma obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanție transmisă în original;

j) șoferii de TIR;

k) personalitățile din diaspora românească și descendenții acestora."

31. La articolul 43, alineatele (1), (2) și (5) vor avea următorul cuprins:

"

(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenției Române pentru Investiții Străine, străinilor care sunt acționari ori asociați, cu atribuții de conducere sau de administrare, ai unor societăți comerciale, persoane juridice române.

(2) Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine se acordă străinilor prevăzuți la alin. (1), care îndeplinesc următoarele condiții:

a) existența unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activității avute în vedere, nevoile estimate de forță de muncă, precum și proiecția activității financiare pe perioada amortizării investiției;

b) fac dovada, printr-un extras de cont eliberat de o bancă din România, pe numele persoanei fizice cetățean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 100.000 euro, în cazul în care sunt acționari într-o societate pe acțiuni, și 70.000 euro, în cazul în care sunt asociați într-o societate cu răspundere limitată;

c) investiția pe care o va realiza societatea în viitor, potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), să presupună aporturi de capital sau tehnologie în valoare minimă de 100.000 euro pentru o societate pe acțiuni sau de 70.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată;

d) alternativ la investiția prevăzută la lit. c) poate fi crearea a minimum 10 locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată și minimum 15 locuri pentru o societate pe acțiuni.

...............................................................................................................................

(5) Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine este valabil 6 luni de la data emiterii și are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice și de utilitate economică a activității ce urmează a fi desfășurată de către străin."

32. La articolul 43, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:

"

(21) În cazul societăților cu doi sau mai mulți asociați ori acționari, care solicită acordarea avizului, condițiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiției pe care societatea urmează să o realizeze sau numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcție de numărul solicitanților de aviz.

(22) Străinii care au mai obținut anterior un aviz din partea Agenției Române pentru Investiții Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în condițiile în care dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior."

33. La articolul 44, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

"

(5) Viza de lungă ședere pentru angajarea în muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale și nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a)."

34. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 45 Viza de lungă ședere pentru studii

(1) Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.

(2) Calitatea de student o au străinii acceptați la studii de către o instituție de învățământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.

(3) Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) în cazul studenților:

(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației și Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ de zi;

(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puțin un an de studii;

(iii) dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul minim net pe țară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;

(v) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;

(vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;

b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:

(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educației și Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de învățământ de zi;

(ii) dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;

(iii) dovada din partea organizației care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreținere și eventualele costuri privind îndepărtarea;

(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei;

(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizația care realizează schimbul de elevi și care deține un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;

(vi) încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.

(4) Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 și 19 ani.

(5) Străinii bursieri ai statului român, precum și cei de origine română nu sunt obligați să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii).

(6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă și străinilor acceptați la studii în baza documentelor internaționale la care România este parte."

35. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 46 Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei

(1) Sponsorul posesor al unui permis de ședere temporară valabil un an, al unui permis de ședere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:

a) soț/soție;

b) copiii minori necăsătoriți ai sponsorului sau ai soțului/soției, inclusiv cei adoptați și care se află în întreținerea efectivă a sponsorului sau a soțului/soției.

(2) Autoritatea pentru străini poate aproba, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei și pentru următoarele categorii:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale soțului/soției, în cazul în care nu se pot întreține singure și nu se bucură de un sprijin familial adecvat în țara de origine;

b) copiii adulți necăsătoriți ai sponsorului sau ai soțului/soției, în cazul în care aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale.

(3) Minorii neînsoțiți, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori

b) atunci când aceștia nu există sau nu pot fi identificați, orice altă rudă a acestuia.

(4) Străinii prevăzuți la alin. (1), titulari ai unui drept de ședere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție și copiii minori necăsătoriți, cu condiția ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obținerii dreptului de ședere.

(5) Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obținerii uneia dintre aceste forme de protecție.

(6) Cererea-tip se depune la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini pe a cărei rază solicitantul locuiește în mod legal și va fi însoțită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;

b) declarația solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;

c) copia documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României;

d) dovada deținerii legale a spațiului de locuit;

e) dovada mijloacelor de întreținere;

f) asigurarea medicală a solicitantului.

(7) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita și alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(8) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:

a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;

b) solicitantul să dețină un spațiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;

c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.

(9) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (6) lit. d)-f) și nici îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (8) lit. b) și c).

(10) Cererea va fi soluționată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.

(11) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesați, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei române.

(12) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.

(13) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care membrii de familie își au reședința sau domiciliul.

(14) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) comunicarea Autorității pentru străini, prevăzută la alin. (11);

b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;

c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.

(15) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei și următoarele categorii de persoane:

a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;

b) străinii necăsătoriți care conviețuiesc cu cetățeni români necăsătoriți, dacă au cel puțin un copil împreună, denumiți în continuare parteneri;

c) copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreținerea cetățeanului român, a soțului/soției sau a partenerului;

d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia.

(16) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (15) va fi însoțită de certificatul de căsătorie sau, după caz, de dovada existenței legăturii de rudenie sau a calității de partener.

(17) Adopția trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorități române competente, în condițiile legii, sau printr-o decizie a unei autorități a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.

(18) Acordarea vizei de lungă ședere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de conveniență constatată anterior, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență."

36. La articolul 48 alineatul (1), litera b1) va avea următorul cuprins:

"

b1) celor desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

(i) au calitatea de administrator;

(ii) la data solicitării nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română și nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;

(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obținut un drept de ședere în acest scop;

(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital de cel puțin 50.000 euro, care s-a concretizat în realizarea sau în achiziționarea de construcții destinate desfășurării activităților prevăzute în cadrul Clasificării activităților din economia națională - CAEN sau în transfer de tehnologie;".

37. La articolul 48 alineatul (1), după litera b1) se introduc două noi litere, literele b2) și b3), cu următorul cuprins:

"

b2) celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

(i) au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat;

(ii) dispun de mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin salariul mediu net pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

(iii) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;

b3) celor care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizație-gazdă, în cuprinsul căruia se face mențiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt supravegheați în îndeplinirea sarcinilor, precum și la orele de lucru;

(ii) organizația-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreținere și asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum și eventualele costuri privind îndepărtarea;

(iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv;

(iv) au încuviințarea părinților sau a tutorelui cu privire la șederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor."

38. Articolul 49 se abrogă.

39. La articolul 50 alineatul (2), literele a) și f) vor avea următorul cuprins:

"

a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), e1), e2) și f);

...............................................................................................................................

f) face dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, cu excepția membrului de familie al cetățeanului român pentru care este suficientă o declarație a cetățeanului român, prin care acesta își asumă răspunderea asigurării spațiului de locuit străinului;".

40. La articolul 51, alineatele (1), (2) și (5) vor avea următorul cuprins:

"

(1) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară se depun personal de către solicitanți, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini de la locul de reședință.

(2) Cererea va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de certificatul medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate și a mijloacelor de întreținere, precum și de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcție de scopul pentru care solicită aprobarea șederii în România.

...............................................................................................................................

(5) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu."

41. La articolul 52, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"

(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare prevăzută la art. 80."

42. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 55 Prelungirea dreptului de ședere pentru desfășurarea
de activități comerciale

(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, în următoarele condiții:

a) are avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;

b) deține legal spațiul pentru sediul social;

c) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;

d) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplinește următoarele condiții:

a) activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri;

b) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) deține legal spațiul pentru sediul social;

d) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;

e) investiția este concretizată fie în aport de capital în valoare de 70.000 euro, în cazul acționarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel puțin 15 locuri de muncă, în cazul acționarului, și 10, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condițiile legii;

f) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat, obținute din activitatea desfășurată pe teritoriul României.

(3) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:

a) planul de afaceri avizat de Agenția Română pentru Investiții Străine;

b) documentele care atestă că activitatea se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri;

c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social și obiectul principal de activitate al societății comerciale, mențiunile efectuate la comunicarea instanțelor de judecată, durata de funcționare a societății comerciale;

d) înscrierile de mențiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societății comerciale;

e) certificatul cuprinzând principalii indicatori economico-financiari, emis de administrația financiară competentă teritorial, care să cuprindă, conform bilanțului anual, date referitoare la active imobilizate total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;

f) adeverință eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de muncă înregistrate la această instituție.

(4) În cazul investițiilor de cel puțin 100.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreținere se poate face și cu alte documente legale. Pentru investițiile de cel puțin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puțin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreținere.

(5) Dreptul de ședere temporară în acest scop se prelungește succesiv pentru perioade de un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 500.000 euro sau au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă, dreptul de ședere se prelungește pe perioade de 3 ani. Cuantumul investiției și numărul locurilor de muncă se calculează în funcție de cota de participare a asociatului sau a acționarului la societatea comercială."

43. La articolul 56 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

"

b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază își are sediul angajatorul sau o convenție civilă încheiată cu o structură sportivă, în condițiile legii, dacă străinii desfășoară activități în calitate de sportiv profesionist;".

44. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 58 Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru studii

(1) Străinii intrați în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere, astfel:

a) în cazul studenților sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un an, dacă:

(i) sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, forma învățământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat;

(ii) dovedesc că și-au achitat taxele de studii;

(iii) fac dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilității permisului de ședere;

b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depășească un an, dacă:

(i) sunt înscriși la o unitate de învățământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învățământ de zi;

(ii) participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizație constituită în condițiile legii și recunoscută pentru acest scop;

(iii) dacă organizația care realizează schimbul de elevi își asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreținere și a eventualelor costuri privind îndepărtarea.

(2) Străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii).

(3) Dreptul de ședere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 90 de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situației școlare sau universitare și a avizării documentelor de studii."

45. La articolul 61, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"

(2) Permisele de ședere pentru această categorie de străini se acordă pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor și cu scutire de la plata taxelor consulare."

46. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 62 Prelungirea dreptului de ședere temporară
pentru reîntregirea familiei

(1) Străinilor intrați în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (15), li se poate prelungi dreptul de ședere, astfel:

a) pentru soțul/soția sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existența căsătoriei;

(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;

(iii) soții locuiesc împreună;

(iv) fac dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie;

b) pentru ceilalți membri de familie ai sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;

(ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;

(iii) fac dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie.

(2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).

(3) Străinilor membri de familie ai unui cetățean român li se poate prelungi dreptul de ședere, dacă cetățeanul român are domiciliul în România, astfel:

a) pentru străinii căsătoriți cu cetățeni români, dacă:

(i) prezintă certificatul de căsătorie, în condițiile prevăzute de lege;

(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;

b) pentru parteneri, dacă:

(i) prezintă certificatul de naștere al copilului;

(ii) atât străinul, cât și cetățeanul român fac dovada că sunt necăsătoriți;

(iii) fac dovada conviețuirii cu cetățeanul român;

c) pentru copiii cetățeanului român, ai soțului/soției sau ai partenerului, inclusiv cei adoptați, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreținerea cetățeanului român, a soțului/soției sau a partenerului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie;

(ii) locuiesc împreună cu cetățeanul român;

d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie.

(4) În cazul constatării existenței unei stări de bigamie sau de poligamie, solicitantului i se refuză prelungirea dreptului de ședere.

(5) Dreptul de ședere temporară se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere sponsorului. Soțului/soției și membrilor de familie ai unui cetățean român sau ai sponsorului titular al unui drept de ședere permanentă li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru perioade de până la 5 ani.

(6) Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (3) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare."

47. Articolul 63 se abrogă.

48. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 64 Căsătoria de conveniență

(1) Autoritatea pentru străini refuză prelungirea dreptului de ședere obținut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de conveniență.

(2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de conveniență pot fi următoarele:

a) coabitarea matrimonială nu există;

b) soții nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;

c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie;

d) soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi;

e) există date că anterior unul dintre soți a încheiat o căsătorie de conveniență;

f) soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care s-au cunoscut ori a altor informații relevante despre aceștia;

g) încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor primite cu titlu de dotă.

(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofițerul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:

a) datele obținute în urma interviului;

b) înscrisuri;

c) declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane;

d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare."

49. La articolul 65, alineatele (1) și (4) vor avea următorul cuprins:

"

(1) Străinului, titular al unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de ședere temporară în mod independent în următoarele cazuri:

a) pentru membrii de familie ai sponsorului, dacă:

(i) devin majori;

(ii) sponsorul a decedat;

(iii) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei;

b) pentru membrii de familie ai cetățeanului român, dacă:

(i) împlinesc 21 de ani;

(ii) cetățeanul român a decedat;

(iii) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei.

...............................................................................................................................

(4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere se acordă în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României."

50. La articolul 67, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

"

(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități umanitare sau religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere.

(3) Dreptul de ședere în acest scop se prelungește pentru o perioadă egală cu durata avizului."

51. La articolul 68 alineatul (1), literele a), b1) și c) vor avea următorul cuprins:

"

a) străinii detașați - cu prezentarea unui permis de muncă eliberat în condițiile legii. Dreptul de ședere pentru acest scop poate fi prelungit pentru întreaga perioadă de valabilitate a permisului de muncă, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispozițiile legale privind prelungirea dreptului de ședere a străinilor angajați în muncă;

...............................................................................................................................

b1) străinii desemnați ca administratori ai unei societăți comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

(i) fac dovada calității de administrator;

(ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociați sau acționari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română și că nu au avut aceste calități în ultimii 2 ani;

(iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obținut un drept de ședere în acest scop;

(iv) fac dovada că societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital de cel puțin 50.000 euro, care s-a concretizat în realizarea sau în achiziționarea de construcții destinate desfășurării activităților prevăzute în cadrul Clasificării activităților din economia națională - CAEN sau în transfer de tehnologie;

c) străinii care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române - cu avizul autorităților competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea șederii în România;".

52. La articolul 68 alineatul (1), după litera b1) se introduc două noi litere, literele b2) și b3), cu următorul cuprins:

"

b2) străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat sau în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;

b3) străinii care desfășoară activități în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat încheiat cu organizația-gazdă, în cuprinsul căruia se face mențiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfășoare, condițiile în care sunt supravegheați în îndeplinirea sarcinilor, precum și la orele de lucru;".

53. La articolul 68, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"

(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară, străinii prevăzuți la alin. (1) lit. a), b), b2), b3) și c) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul salariului mediu net pe economie, cei prevăzuți la alin. (1) lit. b1), în cuantum de cel puțin 500 euro lunar proveniți din activitatea desfășurată în calitate de administrator."

54. La articolul 68, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

"

(5) Dreptul de ședere pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. b2) și b3) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. În cazuri excepționale, pentru străinii prevăzuți la alin. (1) lit. b2) dreptul de ședere poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit."

55. Titlul secțiunii a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:

SECȚIUNEA a 2-a Acordarea dreptului de ședere permanentă"

56. Articolul 69 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 69 Dreptul de ședere permanentă

(1) Dreptul de ședere permanentă se acordă, la cerere, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioadă nedeterminată, străinilor titulari ai unui drept de ședere.

(2) Dreptul de ședere permanentă nu se acordă următoarelor categorii de străini:

a) titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii;

b) solicitanți de azil;

c) beneficiari ai protecției umanitare temporare sau ai protecției temporare;

d) titulari ai dreptului de ședere conferit de viza diplomatică sau de serviciu.

(3) Dreptul de ședere permanentă încetează în următoarele situații:

a) în cazul anulării sau revocării;

b) în cazul obținerii unui drept de ședere permanentă pe teritoriul altui stat;

c) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția situației în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;

d) în cazul absenței de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.

(4) În situația în care, la încetarea dreptului de ședere permanentă, străinul se găsește pe teritoriul României, iar prezența acestuia nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice sau securității naționale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de ședere temporară pentru scopurile și în condițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

(5) Străinului al cărui drept de ședere permanentă a încetat în condițiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de ședere permanentă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, după o ședere legală și continuă pe teritoriul României de 12 luni."

57. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 70 Condiții de acordare a dreptului de ședere permanentă

(1) Dreptul de ședere permanentă se acordă străinilor prevăzuți la art. 69 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au avut o ședere continuă și legală pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

(i) șederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absență de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive și nu depășește în total 10 luni;

(ii) șederea va fi considerată legală atunci când împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național;

(iii) la stabilirea perioadei de ședere continuă și legală se ia în calcul jumătate din perioada de ședere în scop de studii;

(iv) la stabilirea perioadei de ședere continuă și legală nu se ia în calcul șederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu și nici șederea obținută pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier;

b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim net pe economie, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;

d) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;

e) cunosc limba română cel puțin la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică și siguranța națională.

(2) Străinilor de origine română sau născuți în România, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de ședere permanentă fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

(3) Minorilor ai căror părinți sunt titulari ai unui drept de ședere permanentă li se poate acorda același statut fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere permanentă, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.

(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat investiții de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de ședere permanentă fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b)."

58. Articolul 71 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 71 Solicitarea dreptului de ședere permanentă

(1) Străinii prevăzuți la art. 69 alin. (1) trebuie să depună personal la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini o cerere-tip însoțită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;

c) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;

d) dovada asigurării sociale de sănătate;

e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritățile române.

(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitanții vor susține un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaștere a limbii române."

59. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 72 Aprobarea dreptului de ședere permanentă

(1) Dreptul de ședere permanentă se aprobă de către șeful Autorității pentru străini.

(2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziție a șefului Autorității pentru străini, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.

(3) Termenul de soluționare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, șeful Autorității pentru străini poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înștiințarea solicitantului.

(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.

(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de ședere permanentă în România este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de ședere permanentă.

(6) Acordarea dreptului de ședere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetățenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare."

60. Articolul 73 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 73 Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă

(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta secțiune, comisia constituită potrivit art. 72 alin. (2) propune șefului Autorității pentru străini refuzul acordării dreptului de ședere permanentă.

(2) Refuzul, precum și motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluționarea cererii.

(3) Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București.

(4) Refuzul acordării dreptului de ședere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de ședere al titularului cererii."

61. Articolul 74 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 74 Tratament egal

Titularii unui drept de ședere permanentă beneficiază, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește:

a) accesul la piața muncii, inclusiv în privința condițiilor de angajare și de muncă, la activități economice în mod independent și la activități profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca activitatea desfășurată să nu presupună, chiar și ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorității publice;

b) accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;

c) echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) securitatea socială, asistența și protecția socială;

e) asistența de sănătate publică;

f) deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe;

g) accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe;

h) libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională."

62. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu următorul cuprins:

ARTICOLUL 741 Stabilirea domiciliului străinilor în România

Străinii titulari ai unui drept de ședere permanentă au dreptul să își stabilească sau să își schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români."

63. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 75 Cazuri de anulare și revocare

(1) Autoritatea pentru străini anulează, prin decizie motivată, dreptul de ședere permanentă sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:

a) la data acordării dreptului de ședere permanentă sau a prelungirii dreptului de ședere temporară străinul nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege în acest sens;

b) dreptul de ședere permanentă sau prelungirea dreptului de ședere temporară a fost obținut/obținută prin folosirea de informații false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;

c) dreptul de ședere a fost obținut în baza unei căsătorii de conveniență, constatată în condițiile art. 64;

d) străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României și a reintrat, sub o altă identitate, în perioada de interdicție.

(2) Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere permanentă atunci când se constată că rezidentul permanent constituie o amenințare la adresa ordinii publice, ca urmare a infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României.

(3) Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie motivată, dreptul de ședere temporară atunci când:

a) în urma verificărilor efectuate de Autoritatea pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorități competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplinește condițiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de ședere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

b) se constată că străinul a încălcat reglementările privind frontiera de stat sau pe cele referitoare la angajarea în muncă a străinilor;

c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică și nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile competente."

64. Articolul 76 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 76 Comunicarea deciziei de anulare sau revocare

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de ședere se comunică:

a) de către Autoritatea pentru străini, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare prevăzută la art. 80;

b) de către Poliția de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin comunicarea de nepermitere a intrării."

65. Articolul 79 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 79 Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

(1) Împotriva străinilor a căror ședere pe teritoriul României a devenit ilegală, al căror drept de ședere a fost anulat sau revocat, precum și împotriva celor cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere temporară Autoritatea pentru străini poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României.

(2) În cazul străinilor declarați indezirabili, precum și împotriva celor pentru care instanța a dispus măsura de siguranță a expulzării, îndepărtarea de pe teritoriul României se face prin punerea în aplicare a prevederilor hotărârii instanței prin care s-a dispus măsura respectivă."

66. Articolul 80 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 80 Decizia de returnare a străinilor de pe teritoriul României

(1) Decizia de returnare constituie actul administrativ al Autorității pentru străini sau al formațiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuți la art. 79 alin. (1) sunt obligați să părăsească teritoriul României.

(2) Decizia de returnare se redactează în două exemplare, fiecare în limba română și într-o limbă de circulație internațională.

(3) Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească țara neînsoțit, astfel:

a) în termen de 15 zile, pentru:

(i) străinul a cărui ședere a devenit ilegală;

(ii) străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată;

(iii) foștii solicitanți de azil pentru care s-a finalizat procedura de azil;

b) în termen de 30 de zile, pentru străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;

c) în termen de 90 de zile, pentru:

(i) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară pentru desfășurarea de activități comerciale ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept, dacă acesta trebuie să lichideze investiția;

(ii) străinul căruia i-a încetat dreptul de ședere permanentă.

(4) Termenele prevăzute la alin. (3) curg de la data la care decizia de returnare i-a fost adusă la cunoștință străinului, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(5) Decizia de returnare poate fi însoțită, în condițiile legii, de luarea în custodie publică, în cazul străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat, precum și în situațiile în care străinii nu posedă un document de călătorie valabil sau nu au posibilitatea de a-și achita cheltuielile de transport."

67. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 81 Comunicarea deciziei de returnare

(1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formațiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia.

(2) Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuiește, atunci când străinul nu este prezent.

(3) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afișarea unui exemplar al acesteia la sediul Autorității pentru străini sau al formațiunilor sale teritoriale.

(4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situații:

a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poștă;

b) străinul nu mai locuiește la adresa declarată;

c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuiește."

68. Articolul 82 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 82 Contestarea deciziei de returnare

(1) Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel București, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Instanța soluționează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este irevocabilă.

(2) În cazul străinilor prevăzuți la art. 80 alin. (5), decizia de returnare poate fi contestată la curtea de apel competentă teritorial pe a cărei rază se află centrul de cazare, în termen de 3 zile de la data comunicării. Instanța se pronunță în termen de 5 zile, hotărârea fiind irevocabilă.

(3) Contestația prevăzută la alin. (1) suspendă executarea deciziei de returnare.

(4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinii luați în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică."

69. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 83 Declararea ca indezirabil

(1) Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată, la propunerea instituțiilor cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice, în sensul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Datele și informațiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru rațiuni de securitate națională se pun la dispoziția instanței de judecată, în condițiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităților referitoare la siguranța națională și protejarea informațiilor clasificate.

(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Instanța de judecată aduce la cunoștință străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la siguranța națională și protejarea informațiilor clasificate.

(5) Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2). Hotărârea instanței este definitivă. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională, în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia.

(6) Hotărârea se comunică străinului, precum și, dacă instanța dispune declararea ca indezirabil, Autorității pentru străini, pentru a fi pusă în executare.

(7) Dreptul de ședere a străinului încetează de la data pronunțării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.

(8) Punerea în executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în țara de origine, de către personalul specializat al Autorității pentru străini.

(9) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condițiile prevăzute la alin. (2).

(10) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Direcției generale afaceri consulare."

70. Articolul 84 se abrogă.

71. Articolul 85 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 85 Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 83 alin. (5)

(1) Hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța se pronunță în termen de 5 zile de la data primirii cererii.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instanței să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil, până la soluționarea căii de atac. Instanța va soluționa cererea de suspendare de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept."

72. Titlul secțiunii a 3-a a capitolului V va avea următorul cuprins:

SECȚIUNEA a 3-a Îndepărtarea sub escortă a străinilor"

73. Articolul 86 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 86 Îndepărtarea sub escortă a străinilor

(1) Îndepărtarea sub escortă se realizează, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către personalul specializat al Autorității pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:

a) care nu au părăsit voluntar teritoriul României la expirarea termenului deciziei de returnare prevăzute la art. 80 alin. (3);

b) care au trecut ilegal frontiera de stat;

c) care au fost declarați indezirabili;

d) împotriva cărora a fost dispusă expulzarea.

(2) Îndepărtarea sub escortă se poate efectua și în cazul străinilor care prezintă dizabilități fizice sau mentale ori constituie un pericol pentru sănătatea publică."

74. Articolul 861 se abrogă.

75. Articolul 87 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 87 Procedura îndepărtării sub escortă

(1) Îndepărtarea sub escortă presupune însoțirea străinului de către personalul specializat al Autorității pentru străini până la frontieră ori până în țara de origine, de tranzit sau de destinație.

(2) Dacă străinii posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare și nu este necesară efectuarea altor formalități, îndepărtarea sub escortă se va efectua în termen de 24 de ore.

(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentați misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.

(4) Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentanțe diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul statului român se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe și al ministrului administrației și internelor.

(5) Pentru străinii proveniți din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine, prin Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(6) În situația în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obținut în condițiile prevăzute la alin. (5), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.

(7) Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică."

76. Articolul 88 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 88 Îndepărtarea sub escortă în baza acordurilor de readmisie

(1) Străinii prevăzuți la art. 86 pot fi îndepărtați sub escortă și în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în condițiile prevăzute în acestea.

(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terț, cu condiția escortării și a prezentării garanțiilor că acesta își poate continua călătoria și poate intra în statul de destinație."

77. Articolul 881 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 881 Măsuri de asistență între statele membre ale Uniunii Europene
în cazul îndepărtării străinilor pe calea aerului

(1) În situația în care îndepărtarea nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în țara de destinație, Autoritatea pentru străini poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.

(2) Pentru realizarea îndepărtării străinului pe calea aerului, Autoritatea pentru străini dispune escortarea străinilor până în țara de tranzit sau de destinație în următoarele cazuri:

a) țara de tranzit sau de destinație solicită ca străinul să fie escortat;

b) este necesară acordarea de asistență medicală străinului în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;

c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârșirea de fapte de natură penală în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;

d) există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intenționează să rămână în țara de tranzit;

e) autoritățile române cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale solicită ca străinul să fie escortat.

(3) Pe durata realizării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmați și poartă ținută civilă. Aceștia sunt obligați să respecte legislația statului de tranzit, să folosească forța numai în caz de legitimă apărare sau în scopul împiedicării străinului să fugă, să își provoace răni, să lezeze integritatea corporală a altor persoane sau să producă pagube materiale atunci când reprezentanții statului de tranzit nu sunt prezenți sau este necesară acordarea de sprijin acestora.

(4) Autoritatea pentru străini întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în țară a străinilor dacă, în timpul îndepărtării pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situații:

a) autorizația de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;

b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;

c) îndepărtarea străinului către o altă țară de tranzit ori către țara de destinație sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată;

d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.

(5) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene.

(6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă:

a) străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pe teritoriul României;

b) tranzitul către alte state sau intrarea în țara de destinație nu este permisă;

c) în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;

d) străinul reprezintă o amenințare pentru siguranța națională, ordinea și sănătatea publică sau relațiile internaționale ale statului român;

e) asistența solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autoritățile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată inițial, în care poate fi acordată asistența tranzitului.

(7) În situația în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situațiile prevăzute la alin. (6), autorizațiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităților solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.

(8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente și justificate.

(9) Forma și conținutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(10) Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.

(11) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră stabilește puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.

(12) Operațiunea de tranzit nu trebuie să depășească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistență suplimentare pentru continuarea operațiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.

(13) În limita mijloacelor disponibile și în conformitate cu standardele internaționale relevante, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră va asigura măsurile de asistență necesare de la aterizare și până la părăsirea aeroportului către țara de destinație a străinului, în ceea ce privește:

a) întâmpinarea străinului la aeronavă și escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;

b) asigurarea tratamentului medical de urgență străinului și, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia;

c) asigurarea hranei pentru străin și, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;

d) primirea, păstrarea și predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortați;

e) în cazul străinilor neescortați, informarea statului solicitant despre locul și ora plecării străinului de pe teritoriul statului român;

f) informarea statului solicitant în privința oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;

g) pe timpul staționării în aeroportul de tranzit, șeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spații special amenajate și folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.

(14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant."

78. Articolul 882 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 882 Organizarea unor zboruri comune cu statele membre
ale Uniunii Europene în vederea îndepărtării străinilor

(1) Autoritatea pentru străini poate organiza sau participa la acțiuni comune cu autoritățile competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea străinilor care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare.

(2) Atunci când Autoritatea pentru străini decide organizarea unui zbor pentru îndepărtarea străinilor, la care ar putea să participe și alte state membre ale Uniunii Europene, informează autoritățile competente din aceste state.

(3) În vederea unei bune desfășurări a zborului, Autoritatea pentru străini întreprinde măsuri pentru selecționarea transportatorului, potrivit dispozițiilor legale, obținerea autorizațiilor necesare de la statele de tranzit și de destinație, stabilirea în comun cu autoritățile competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de escortă necesar, încheierea înțelegerilor financiare necesare, precum și alte măsuri ce se impun.

(4) În cazul în care Autoritatea pentru străini decide să participe la un zbor pentru îndepărtarea străinilor organizat de un stat membru al Uniunii Europene, informează autoritățile competente din statul organizator despre intenția de a participa, specificând numărul de persoane care fac obiectul îndepărtării, și asigură un număr suficient de persoane pentru escortă. În cazul în care escorta este realizată numai de către statul organizator, Autoritatea pentru străini asigură prezența a cel puțin 2 reprezentanți la bordul aeronavei, care sunt responsabili de predarea străinilor de care răspund autoritățile din statele de destinație.

(5) Autoritatea pentru străini asigură atât străinilor care fac obiectul măsurilor de îndepărtare, cât și personalului de escortă propriu documente de călătorie valabile, vize și alte documente necesare și, prin intermediul Direcției generale afaceri consulare, solicită asistență necesară din partea reprezentanțelor diplomatice ale României."

79. Articolul 89 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 89 Interzicerea îndepărtării

(1) Îndepărtarea este interzisă în următoarele cazuri:

a) străinul este minor, iar părinții acestuia au drept de ședere în România;

b) străinul este părinte al unui minor care are cetățenia română, dacă minorul se află în întreținerea acestuia sau dacă există obligația plății pensiei alimentare, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate;

c) străinul este căsătorit cu un cetățean român, iar căsătoria nu este de conveniență;

d) străinul a depășit vârsta de 80 de ani;

e) există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis străinul;

f) îndepărtarea este interzisă de documentele internaționale la care România este parte.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de ședere în România de către Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile prevăzute la cap. IV.

(3) Punerea în executare a măsurilor de îndepărtare se suspendă în cazul străinilor care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a ieșirii din România.

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1), (2) și (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea națională ori care suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale."

80. Articolul 90 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 90 Repatrierea voluntară umanitară asistată

(1) Străinii aflați pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autorității pentru străini, precum și al organizațiilor internaționale sau neguvernamentale cu atribuții în domeniu pentru repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.

(2) Autoritatea pentru străini, în comun cu organizații internaționale cu atribuții în domeniu, precum și cu organizații neguvernamentale de profil vor desfășura programe comune pentru identificarea modalităților concrete de sprijinire a străinilor prevăzuți la alin. (1), în vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum și a resurselor financiare necesare în acest sens.

(3) Străinilor incluși în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Autoritatea pentru străini certificate de repatriere.

(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru repatrierea voluntară umanitară asistată."

81. La articolul 91, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"

(4) Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini procedează potrivit prevederilor art. 87 alin. (3), (5) și (6)."

82. La articolul 91, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

"

(5) În cazul în care măsura expulzării nu poate fi pusă în executare în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică potrivit prevederilor art. 93 alin. (10)."

83. La articolul 921, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

"

(11) Criteriile și aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoașterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului."

84. La articolul 921, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5)-(8), cu următorul cuprins:

"

(5) Cheltuielile angajate de către Autoritatea pentru străini în scopul îndepărtării străinilor, în baza deciziilor prevăzute la alin. (1), se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Administrației și Internelor pentru Autoritatea pentru străini cu această destinație.

(6) Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (5), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare, reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenți.

(7) Autoritatea pentru străini decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în aplicare deciziile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autoritățile române, în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat Ministerului Administrației și Internelor pentru Autoritatea pentru străini cu această destinație.

(8) Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către Autoritatea pentru străini atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în aplicare a măsurii de îndepărtare."

85. La articolul 93, alineatele (1), (2), (4), (5), (8) și (9) vor avea următorul cuprins:

"

(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul statului român, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, precum și împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanța a dispus expulzarea.

(2) În cazul străinilor care nu au putut fi îndepărtați sub escortă în termenul prevăzut de lege, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autorității pentru străini sau a formațiunilor sale teritoriale.

...............................................................................................................................

(4) Luarea în custodie publică a străinilor declarați indezirabili se dispune de instanța de judecată care a dispus măsura declarării ca indezirabil prin hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5).

(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuți la alin. (2) și (4), care nu au putut fi îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Autorității pentru străini. Instanța trebuie să se pronunțe înainte de expirarea termenului de luare în custodie publică dispusă anterior, iar hotărârea instanței este irevocabilă.

...............................................................................................................................

(8) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condițiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la Curtea de Apel București, care este obligată să o soluționeze în termen de 3 zile de la data primirii.

(9) Străinii luați în custodie publică, precum și cei îndepărtați sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentați și fotografiați."

86. La articolul 95, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

"

(7) Minorii introduși în centrele de cazare au acces gratuit la sistemul de învățământ obligatoriu."

87. La articolul 96, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"

(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitățile sanitare ale Ministerului Administrației și Internelor ori ale Ministerului Sănătății Publice. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Administrației și Internelor, prin bugetul alocat Autorității pentru străini, special prevăzut în acest scop."

88. La articolul 98, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

"

(3) Neacordarea tolerării de către Autoritatea pentru străini poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel competentă teritorial. Instanța se pronunță în termen de 30 de zile, hotărârea instanței fiind irevocabilă."

89. Articolul 99 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 99 Situații de tolerare pe teritoriul României

Străinii prevăzuți la art. 98 alin. (1) pot fi tolerați în următoarele situații:

a) atunci când se află în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1) și nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis de ședere;

b) când străinii luați în custodie publică, împotriva cărora s-a dispus măsura returnării, nu au putut fi îndepărtați în termen de 6 luni;

c) când străinii luați în custodie publică, împotriva cărora instanța a dispus expulzarea, nu au putut fi expulzați în termen de 2 ani de la data la care au fost luați în custodie publică;

d) atunci când prezența temporară pe teritoriul României a acestora este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;

e) atunci când există motive serioase să se considere că străinii sunt victime ale traficului de ființe umane. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instanței;

f) atunci când Autoritatea pentru străini constată că aceștia se află în imposibilitatea de a părăsi temporar România din alte motive obiective."

90. La articolul 100, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

"

(9) În cazul străinilor prevăzuți la art. 99 lit. b) și c), dacă au dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtați de pe teritoriul României în perioada de custodie publică, aceștia pot fi luați din nou în custodie publică, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, în condițiile art. 93 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe teritoriul României."

91. Articolul 101 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 101 Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

(1) Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a măsurii de expulzare, Autoritatea pentru străini poate dispune, în condițiile legii, și interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de Autoritatea pentru străini sau de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în condițiile legii, și în situația în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) și alin. (2) lit. a) și b).

(3) Aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează în toate cazurile prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat și, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ștampilei în care se precizează durata acesteia.

(4) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.

(5) Interzicerea intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea care a dispus această măsură. Contestația nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanței este irevocabilă.

(6) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de instituția care a dispus această măsură Direcției generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe."

92. La articolul 102 alineatul (1) litera a), punctul (iii) va avea următorul cuprins:

"

(iii) străinilor care nu au respectat decizia de returnare și care au fost îndepărtați sub escortă;".

93. La articolul 102 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

"

a) solicită repatrierea voluntară umanitară asistată, în condițiile prevăzute la art. 90;".

94. La articolul 102 alineatul (2), litera d) se abrogă.

95. La articolul 102, alineatele (3), (4) și (41) vor avea următorul cuprins:

"

(3) În cazul străinilor împotriva cărora instanța a dispus măsura de siguranță a expulzării, durata interdicției va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnați, dar nu mai mică de 3 ani.

(4) Împotriva străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat cu documente false ori falsificate durata interdicției va fi de 5 ani.

(41) Împotriva străinilor prevăzuți la art. 101 alin. (2) durata interdicției va fi după cum urmează:

a) 15 ani - pentru străinii prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

b) 5 ani - pentru străinii prevăzuți la art. 8 alin. (2) lit. a) și b)."

96. La articolul 103 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

"

b) permis de ședere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul de ședere permanentă."

97. La articolul 103, alineatul (2) se abrogă.

98. La articolul 104, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"

Art. 104 -

(1) Permisul de ședere eliberat străinului în condițiile prezentei ordonanțe de urgență face dovada identității, a adresei de reședință sau de domiciliu pe teritoriul României și atestă existența dreptului de ședere în România, precum și durata și scopul pentru care i-a fost acordat acest drept."

99. Articolul 105 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 105 Permisul de ședere temporară

(1) Permisul de ședere temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară. În permisul de ședere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are reședința pe teritoriul României.

(2) Permisul de ședere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de ședere temporară. Permisul de ședere temporară se reînnoiește de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de ședere temporară."

100. Articolul 106 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 106 Permisul de ședere permanentă

(1) Permisul de ședere permanentă se eliberează străinilor, în baza obținerii dreptului de ședere permanentă, pentru o perioadă de 5 ani și se reînnoiește succesiv pentru aceeași perioadă.

(2) În permisul de ședere permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

(3) Cererea pentru acordarea permisului de ședere permanentă se depune de către titularul dreptului de ședere permanentă la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini în a cărei rază de competență locuiește în mod legal solicitantul și trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;

b) documentele care dovedesc deținerea în mod legal a spațiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României, în original și în copie.

(4) Pentru reînnoirea permisului de ședere permanentă, solicitantul trebuie să depună, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea valabilității documentului, o cerere însoțită de documentele care dovedesc deținerea în mod legal a spațiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României."

101. Articolul 107 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 107 Anularea permisului de ședere

În cazul în care titularului permisului de ședere i se revocă sau i se anulează dreptul de ședere, documentul se anulează la data luării deciziei și se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștință străinului."

102. La articolul 108, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

"

(2) Străinului i se eliberează de către formațiunea teritorială a Autorității pentru străini competentă un nou permis de ședere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.

(3) Permisele de ședere a căror valabilitate a expirat, precum și cele deteriorate se anulează de formațiunea competentă teritorial a Autorității pentru străini."

103. La capitolul VI, după secțiunea 1 se introduce o nouă secțiune, secțiunea 11, conținând articolele 1091-1094, cu următorul cuprins:

SECȚIUNEA 11 Cărțile de rezidență pentru străinii membri de familie
ai cetățenilor români

ARTICOLUL 1091 Emiterea cărților de rezidență

(1) Străinului, membru de familie al unui cetățean român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formațiunile sale teritoriale, o carte de rezidență, după cum urmează:

a) carte de rezidență pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetățeanului român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere temporară;

b) carte de rezidență permanentă pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetățeanului român, căruia i s-a acordat dreptul de ședere permanentă.

(2) În cartea de rezidență și în cartea de rezidență permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are reședința sau domiciliul pe teritoriul României.

(3) Forma și conținutul cărților de rezidență sunt similare celor eliberate membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii Europene, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European și pentru stabilirea formei și conținutului documentelor care se eliberează cetățenilor Uniunii Europene și membrilor lor de familie.

(4) Materialele necesare producerii cărților de rezidență eliberate străinilor membri de familie ai cetățenilor români sunt asigurate din stocurile achiziționate de Ministerul Administrației și Internelor pentru confecționarea cărților de identitate pentru cetățenii români, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările și completările ulterioare.

ARTICOLUL 1092 Valabilitatea cărților de rezidență

(1) Cartea de rezidență se eliberează la acordarea sau prelungirea dreptului de ședere temporară și are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de ședere temporară.

(2) Cartea de rezidență permanentă se eliberează în baza obținerii dreptului de ședere permanentă, pentru o perioadă de 10 ani, și se reînnoiește succesiv, pentru aceeași perioadă.

ARTICOLUL 1093 Regimul cărților de rezidență

(1) Cartea de rezidență dovedește identitatea străinului membru de familie al unui cetățean român și atestă exercitarea dreptului de ședere în România.

(2) Titularul cărții de rezidență are obligația de a nu o înstrăina și de a o prezenta autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(3) Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 1091 drept garanție pentru prestarea unor servicii, pentru încredințarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.

(4) Orice modificare, adăugare sau mențiune, alta decât cea prevăzută de lege, înscrisă în documentele prevăzute la art. 1091, este interzisă și atrage nulitatea acestora.

(5) În situațiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constată de către personalul Autorității pentru străini.

(6) Polițistul care constată una dintre situațiile prevăzute la alin. (4) este obligat să rețină documentul respectiv și să îl transmită celei mai apropiate formațiuni teritoriale a Autorității pentru străini.

(7) Titularul cărții de rezidență este obligat să se prezinte la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini competentă, în vederea eliberării unui nou document, în următoarele situații:

a) când au intervenit modificări cu privire la nume, prenume, cetățenie și adresă;

b) în cazul distrugerii sau deteriorării cărții de rezidență;

c) în cazul pierderii sau furtului, numai după declararea evenimentului la organul de poliție competent teritorial.

ARTICOLUL 1094 Anularea cărților de rezidență

În cazul în care titularului cărții de rezidență i se revocă sau i se anulează dreptul de ședere, documentul se anulează la data luării deciziei și se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștință străinului."

104. La articolul 110 litera a), punctul (iii) și litera b) vor avea următorul cuprins:

"

(iii) apatrizilor cu ședere permanentă în România aflați temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românești de trecere a frontierei de stat;

b) pașaport pentru persoana fără cetățenie - apatrizilor cu ședere permanentă în România, precum și apatrizilor de origine română, care sunt repatriați în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte."

105. La articolul 112, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"

(1) Pașaportul pentru persoana fără cetățenie face dovada identității și a calității de apatrid cu drept de ședere în România și îi dă dreptul titularului de a ieși și de a intra în țară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional de persoane."

106. La articolul 114 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

"

a) permisul de ședere permanentă valabil, în cazul apatrizilor cu drept de ședere permanentă în România;".

107. Articolul 115 va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 115 Anularea pașaportului pentru persoană fără cetățenie

În cazul în care titularul pașaportului pentru persoană fără cetățenie își pierde calitatea de apatrid cu ședere permanentă în România sau obține cetățenia unui stat, are obligația de a depune documentul la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini competentă, care îl retrage și îl anulează."

108. La articolul 119, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins:

"

(1) La nivelul Autorității pentru străini se constituie Sistemul Național de Evidență a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atribuțiilor legale cu privire la intrarea, șederea, îndepărtarea străinilor și interzicerea intrării acestora pe teritoriul României.

...............................................................................................................................

(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere permanentă i se atribuie de către Autoritatea pentru străini un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere."

109. La articolul 1201, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:

"

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile și în condițiile prevăzute la art. 74.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piața muncii pentru străinii cu drept de ședere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislația muncii în domeniu și cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupațional deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei."

110. La articolul 1202, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"

(3) Străinilor prevăzuți la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de ședere cu îndeplinirea condițiilor generale prevăzute de lege, dacă:

a) prezintă permisul de ședere într-un stat membru al Uniunii Europene;

b) fac dovada că au locuit ca membri de familie ai străinului cu drept de ședere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene;

c) fac dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin salariul minim net pe economie."

111. La articolul 1202, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

"

(4) Străinilor prevăzuți la alin. (2) li se poate prelungi dreptul de ședere, potrivit prevederilor art. 62."

112. La articolul 124, punctele 9 și 10 vor avea următorul cuprins:

"

9. nerespectarea obligației ce revine străinului cu privire la permisul de ședere, prevăzută la art. 104 alin. (2) și, respectiv, cu privire la cartea de rezidență, prevăzută la art. 1093 alin. (2);

10. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de ședere, prevăzut la art. 106 alin. (4);".

113. La articolul 132, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"

(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare și a intrat în România în baza unei invitații, cheltuielile de îndepărtare se suportă de către persoana fizică sau juridică ce a făcut invitația."

114. La articolul 134, alineatul (1) se abrogă.

115. După articolul 134 se introduc două noi articole, articolele 1341 și 1342, cu următorul cuprins:

ARTICOLUL 1341 Aplicarea reglementărilor speciale

(1) Prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România se aplică cu prioritate față de prevederile prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția situațiilor în care rațiuni de securitate națională sau de ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României.

(2) Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la membrii de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European se aplică cu prioritate față de prevederile prezentei ordonanțe de urgență.

ARTICOLUL 1342 Dispoziții procedurale

În toate plângerile și cererile adresate instanțelor în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, în care Autoritatea pentru străini este parte, participarea procurorului este obligatorie."

Art. II. - Referințe în jurisprudență (1)

(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, străinii fără drept de ședere în România pot solicita Autorității pentru străini emiterea unei decizii de returnare, fără instituirea măsurii de interzicere a intrării în România. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(2) Toate situațiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate și completate prin prezenta lege. Respingeri de neconstituționalitate (3)

(3) Ordonanțele de declarare ca indezirabil, emise de procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care nu au fost puse în executare, își încetează efectele la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi.

Art. III. -

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

*

Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 86/2003 privind dreptul la reunificare familială, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L251 din 3 octombrie 2003, Directiva Consiliului nr. 109/2003 privind statutul cetățenilor statelor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L16 din 23 ianuarie 2004, Directiva Consiliului nr. 110/2003 privind asistența în cazul tranzitului pentru scopul îndepărtării pe calea aerului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L321 din 6 decembrie 2003, și Directiva Consiliului nr. 114/2004 privind condițiile admisiei cetățenilor statelor terțe în scop de studii, schimb de elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L375 din 23 decembrie 2004.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VĂCĂROIU

București, 13 martie 2007.

Nr. 56.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...