Guvernul României

Hotărârea nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate

Modificări (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 noiembrie 2007 până la 05 mai 2019, fiind abrogat prin Lege 74/2019.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 66 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezenta hotărâre stabilește cadrul legal pentru desfășurarea activităților de curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică a zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate.

Art. 2. -

În înțelesul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

- atenuare naturală - concept care include un ansamblu de condiții și fenomene geologice, fizice și chimice ce produc în timp neutralizare sau scăderi ale concentrațiilor de poluanți în mediul geologic;

- autoritate competentă pentru protecția mediului - agențiile regionale pentru protecția mediului și agențiile județene pentru protecția mediului;

- deținător de teren - persoană fizică sau juridică care deține în proprietate sau în folosință un teren în baza unui titlu valabil;

- ecosistem terestru - ecosistem dezvoltat în mediul geologic.

Art. 3. -

Prezenta hotărâre se aplică:

a) poluării mediului geologic, produsă de activități cu impact semnificativ, care prezintă un risc real sau potențial pentru sănătatea oamenilor și a mediului;

b) terenurilor în care ecosistemele terestre au fost afectate.

Art. 4. -

Siturile contaminate radioactiv și cele contaminate cu organisme modificate genetic nu constituie obiectul prezentei hotărâri.

Art. 5. -

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă, prin unitățile din subordine, stabilește necesitatea măsurilor de refacere a zonelor în care mediul geologic și ecosistemele terestre au fost afectate.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă, prin unitățile din subordine, monitorizează și controlează aplicarea măsurilor cuprinse în proiectul tehnic pentru curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă elaborează ghidul tehnic pentru aplicarea metodologiilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(4) Autoritatea competentă pentru protecția mediului decide prioritizarea zonelor afectate care necesită refacerea mediului geologic, conform criteriilor stabilite prin ghidul tehnic prevăzut la alin. (3).

(5) Autoritatea competentă pentru protecția mediului aprobă proiectul tehnic pentru curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică.

Art. 6. -

Orice persoană, fizică sau juridică, afectată sau susceptibil a fi afectată de o poluare a mediului geologic are dreptul să fie informată și să se adreseze autorității competente pentru protecția mediului pentru luarea măsurilor de prevenire sau refacere a mediului geologic.

CAPITOLUL II Refacerea mediului geologic al siturilor contaminate
și a ecosistemelor terestre

Art. 7. -

Refacerea mediului geologic și a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică, complementare și compensatorii, și prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosință a terenului.

Art. 8. -

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea și decontaminarea ariilor contaminate, limitarea și eliminarea posibilităților de răspândire a poluanților în mediul geologic și în atingerea valorilor limită admise pentru concentrațiile de poluanți.

Art. 9. -

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecția mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare și evaluare a poluării mediului geologic și, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:

a) caracteristicile și funcțiile solului, ale formațiunilor geologice și ale apelor subterane;

b) tipul și concentrația, gradul de risc pe care îl prezintă poluanții, organismele sau microorganismele nocive;

c) distribuția poluanților în mediul geologic;

d) volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea, adâncimea și accesibilitatea acestuia;

e) obiectivele refacerii mediului geologic și intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;

f) raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;

g) destinația terenului după refacerea mediului geologic și posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potențialul de dezvoltare al zonei sau folosința terenului preconizată pentru viitor.

Art. 10. -

Autoritatea competentă pentru protecția mediului decide asupra opțiunii aplicării conceptului de atenuare naturală a poluării solului și subsolului.

Art. 11. -

Operatorul economic sau deținătorul de teren este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică la încheierea activității și/sau la schimbarea destinației terenului.

Art. 12. -

Măsurile de refacere pot fi realizate concomitent sau separat cu alte activități care se desfășoară în mediul geologic.

Art. 13. -

În cazul în care, ca urmare a refacerii mediului geologic, pe un amplasament sunt identificate noi situri contaminate, care nu au fost inventariate inițial, pentru acestea se aplică prevederile legale privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului.

Art. 14. -

(1) Restricția de utilizare a terenului pe care este localizat situl contaminat, stabilită de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, se înregistrează în documentele cadastrale de către autoritățile administrației publice locale.

(2) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să realizeze sisteme de bariere fizice și de avertizare pentru aplicarea regimului de restricție.

(3) La finalizarea proiectului tehnic pentru curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică, autoritatea competentă pentru protecția mediului notifică autoritatea administrației publice locale asupra ridicării restricției, în vederea reutilizării terenului.

Art. 15. -

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Agenția Națională pentru Protecția Mediului organizează, prin instituțiile subordonate, baza de date pentru gestionarea siturilor contaminate, sub coordonarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă.

Art. 16. -

La solicitarea autorității competente pentru protecția mediului, operatorul economic sau deținătorul de teren este obligat să furnizeze datele privind situația siturilor contaminate necesare bazei de date prevăzute la art. 15.

Art. 17. -

(1) Monitorizarea siturilor după încheierea proiectului tehnic pentru curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică este asigurată prin mijloace specifice de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului.

(2) Perioada de monitorizare se stabilește prin ghidul tehnic prevăzut la art. 5 alin. (3), în funcție de categoria de folosință a terenului.

(3) Rezultatele monitorizării sunt stocate în baza de date prevăzută la art. 15.

CAPITOLUL III Refacerea mediului geologic al siturilor contaminate
localizate în zona de frontieră

Art. 18. -

În cazul în care o sursă de contaminare aflată pe teritoriul României afectează mediul geologic de pe teritoriul unui stat vecin, precum și în cazul în care sursa de contaminare se află pe teritoriul unui stat vecin și afectează teritoriul României, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă acționează pe bază de reciprocitate și în condiții de echivalență, în conformitate cu acordurile și convențiile la care România este parte și cu legislația națională specifică în domeniu.

CAPITOLUL IV Costurile măsurilor de refacere a mediului geologic
al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre

Art. 19. -

(1) Poluatorul are obligația de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate și al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea investigării și evaluării poluării solului și subsolului.

(2) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităților industriale sau agricole de stat aflate în funcțiune, precum și pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedește că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre se asigură din surse proprii ale acestor unități.

(3) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităților industriale sau agricole de stat aflate în procedură de faliment, închise sau abandonate, precum și pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedește că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale în a cărei subordonare/coordonare se află operatorii economici cu capital integral de stat din domeniul agricol sau industrial, sau din fonduri structurale și de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanțare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.

(4) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităților industriale sau agricole de stat aflate în conservare, în cazul reînceperii activității, costurile de refacere a mediului geologic se suportă din surse proprii ale acestor unități.

(5) Pentru siturile contaminate amplasate pe domeniul public al statului aflate în administrarea instituțiilor publice, cu excepția situațiilor de vecinătate prevăzute la alin. (6) și (7), costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre se asigură din veniturile proprii ale acestora și/sau de la bugetul de stat, în funcție de modul de finanțare, prin bugetul autorității publice centrale în subordinea/coordonarea căreia funcționează acestea, sau din fonduri structurale și de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanțare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.

(6) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităților industriale sau agricole private care au fost privatizate cu obligații de mediu, precum și pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedește că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre se asigură din sursele proprii ale deținătorului unităților industriale sau agricole, conform principiului "poluatorul plătește".

(7) Pentru siturile contaminate localizate pe amplasamentele unităților industriale sau agricole private care au fost privatizate fără obligații de mediu, precum și pentru terenurile contaminate din imediata vecinătate a acestora, pentru care se dovedește că poluarea a fost produsă de către acestea, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre se asigură din sursele proprii ale deținătorului unităților industriale sau agricole care a produs poluarea, conform principiului "poluatorul plătește", sau din fonduri structurale și de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanțare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.

(8) Costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre includ și costurile monitorizării prevăzute la art. 17 alin. (1), care se suportă de administratorul terenului.

Art. 20. -

În cazul în care poluarea mediului geologic este cauzată de mai mulți operatori economici, ponderile de participare la costul total al refacerii se stabilesc în cadrul studiului de fezabilitate și/sau al proiectului tehnic pentru curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică.

Art. 21. -

(1) În cazul poluării cu substanțe și preparate periculoase, datorată nerespectării regimului acestora, costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate și a ecosistemelor terestre sunt suportate, după caz, de producătorul, transportatorul sau utilizatorul substanțelor și preparatelor periculoase.

(2) Litigiile generate de poluarea solului și subsolului vor fi soluționate de instanțele judecătorești competente potrivit legii.

CAPITOLUL V Sancțiuni

Art. 22. -

(1) Constituie contravenție nerespectarea prevederilor art. 11, art. 14 alin. (2), art. 16, art. 19 alin. (1) și (2) și art. 21 alin. (1) și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice.

(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către comisarii Gărzii Naționale de Mediu.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând mențiune despre aceasta în procesul-verbal.

Art. 23. -

Dispozițiile art. 22 referitoare la contravenții se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:
Ministrul mediului și dezvoltării durabile,
Attila Korodi
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Dacian Cioloș
Ministrul internelor și reformei administrative,
Cristian David
Ministrul economiei și finanțelor,
Varujan Vosganian

București, 19 noiembrie 2007.

Nr. 1.403.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...