Camera Deputaților

Hotărârea nr. 34/2016 privind adoptarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor "Către finalizarea Uniunii bancare" COM (2015) 587

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 12 aprilie 2016

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. -

Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/319, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 23 martie 2016, Camera Deputaților:

1. Apreciază obiectivul Comisiei Europene de a contracara riscurile sistemice legate de dimensiune, de complexitate și de interconexiuni, în paralel cu întărirea încrederii deponenților și cu încurajarea gestionării adecvate a riscurilor cu ajutorul unor norme privind guvernanța, dar își manifestă preocuparea cu privire la corespondența dintre acestea și economia reală, în condițiile globalizării și a intrării în vigoare a acordului TTIP.

2. Susține intenția Comisiei Europene de a fi reevaluat gradul de adecvare a tratamentului prudențial al expunerilor băncilor la riscul suveran, inclusiv introducerea unor limite pentru expunerile băncilor către anumite entități suverane, și așteaptă propunerile pe care Comisia Europeană și le-a planificat referitoare la tratamentul prudențial al entităților suverane.

3. Reamintește că în abordarea macroprudențială riscul sistemic este generat de incapacitatea colectivă a mai multor instituții financiare de a avea o reacție adecvată în condiții de criză, din cauza unor factori de risc (inclusiv exogeni) la care acestea sunt expuse în comun, ceea ce ar recomanda includerea mai multor bănci într-un sistem preventiv la nivelul UE, nu doar a celor care sunt identificate și declarate ca având importanță sistemică; într-o asemenea abordare ar fi relevantă scara la care s-ar produce un eveniment, nu doar dimensiunea individuală a băncilor.

4. Reamintește că în condițiile globalizării, ale progresului tehnologic, ale extinderii comerțului on-line și ale altor asemenea procese este de luat în considerare legătura dintre sistemul bancar și restul actorilor financiari nebancari, inclusiv în ceea ce privește consolidarea pieței financiare a Uniunii și a impactului asupra solidității Uniunii bancare.

5. Își manifestă preocuparea pentru fezabilitatea și eficiența mecanismelor propuse având în vedere că statele membre pot avea interese divergente în cazul entităților bancare cu activități marcante în mai multe state membre (așa cum s-a dovedit în cursul crizei), ceea ce ar putea genera dificultăți majore în funcționarea Uniunii bancare, în aplicarea mecanismelor comune de rezoluție și de garantare a depozitelor, și recomandă instituirea unui mecanism consolidat de consultare și cooperare pentru Uniunea bancară, la care să fie reprezentate statele membre, fie prin instituirea de reguli sau prin instituționalizare, fie prin formarea unui dialog structurat, inclusiv cu statele membre din afara zonei euro.

6. Reamintește obiectivul de diversificare a pieței financiare a UE și de atragere a resurselor financiare și a actorilor pe această piață, ca fonduri de investiții, prin securitizări și alte instrumente și își exprimă preocuparea cu privire la influența pe care ar putea să o aibă aceste evoluții prevăzute asupra măsurilor ce vizează creșterea solidității sistemului bancar european.

7. Consideră că măsurile ce vizează funcționarea eficientă a mecanismului MUR prin punerea în aplicare a cerinței minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile/capacitatea totală de absorbție a pierderilor - MREL/TLAC au un caracter de urgență, având în vedere necesitatea de a operaționaliza instrumentul de recapitalizare internă.

8. Subliniază că diferențele actuale dintre sistemele de garantare a depozitelor naționale, în special cu privire la discrepanțele în nivelul finanțării acestora, impun ca dispozițiile de armonizare propuse să țină cont de particularitățile sistemelor de garantare din fiecare stat membru.

9. Consideră că pentru a asigura eficacitatea instrumentului de recapitalizare internă este esențial să se dispună de elemente de pasiv corespunzătoare care să poată face obiectul unei recapitalizări interne prin punerea în aplicare corectă a MREL.

10. Recomandă reducerea riscului de aplicare neuniformă a regulilor în materia ajutorului de stat, a ajutorului din partea Fondului unic de rezoluție (FUR), ca fiind de importanță ridicată pentru funcționarea pieței unice, deoarece are capacitatea de a evita distorsiuni care pot genera o repartizare asimetrică a costurilor.

11. Consideră că înainte de punerea în aplicare a sistemului EDIS este necesar să fie pus în aplicare un mecanism de evaluare a riscului, pentru ca acesta să reflecte realitatea cât mai precis posibil și să fie aplicat în mod uniform în cadrul tuturor sistemelor bancare naționale.

12. Recomandă ca măsurile ce au consecințe semnificative asupra legăturii dintre economie și sistemul financiar să fie puse în aplicare în baza unei evaluări cantitative și a unei analize de impact, luând în considerare posibilele efecte de propagare și efecte de "runda a doua" asupra economiei reale.

13. Recomandă derularea unei analize de impact detaliate pentru a fundamenta o reformă legislativă pentru reglementarea tratamentului expunerilor suverane, deoarece orice opțiune de politică aleasă, alta decât tratamentul prudențial actual, ar putea schimba radical regulile de pe piața financiară.

14. Reamintește că o creștere a riscului de țară poate afecta sectorul financiar (nu doar sectorul bancar), aceasta având potențiale implicații sistemice; prin urmare, analizele riscurilor sistemice potențiale legate de tratamentul expunerilor suverane ar trebui extinse la toate segmentele sectorului financiar.

15. Recomandă ca politicile europene să ia în considerare și piețele mici, situate în afara zonei euro, deoarece acestea au caracteristici diferite, fiind important ca aspectele relevante cu privire la expunerile datoriilor suverane din statele membre UE cu piețe financiare mai puțin dezvoltate, în special în țările membre din afara zonei euro, să fie de asemenea discutate și analizate, cu accent pe:

- elementele pro și contra privind deținerile mari de expuneri suverane - obligațiuni guvernamentale naționale versus obligațiuni ale altor state;

- canalele și efectele de propagare posibile pentru economia reală care decurg din riscul suveran;

- riscul de concentrare versus riscul de lichiditate;

- diversificarea portofoliului și riscuri potențiale care decurg din deținerile băncilor denominate în valută (de exemplu, riscul de curs valutar, riscul de lichiditate, riscul de rata dobânzii);

- posibile efecte de "runda a doua" (de exemplu, efectele generate asupra venitului gospodăriilor) și impactul lor asupra echilibrului economic;

- haircuturi și limite privind expunerile suverane - o potențială metodologie, cu abordare distinctă pe paliere de sisteme bancare, paliere calibrate în funcție de dimensiunea și adâncimea acestora;

- piețele financiare într-un mediu în care riscul nu poate fi exclus.

16. Subliniază că, luând în considerare măsurile care au fost întreprinse pentru a consolida reziliența sistemului bancar și reducerea riscului care rezultat din conexiunea dintre sistemul bancar și guvern, utilizarea unui mecanism comun de protecție fiscală ar trebui să fie limitată, astfel încât aceasta să fie o măsură în cele din urmă; în cazul extrem în care un mecanism comun de protecție fiscală ar trebui activat și utilizat, efectele acestuia trebuie să fie neutre pe termen mediu.

17. Subliniază că schema unică de garantare a depozitelor ce se constituie în al III-lea pilon al Uniunii bancare se adresează statelor membre ce au adoptat moneda euro, fiind opțională pentru celelalte state membre UE, printre care și România, și insistă asupra menținerii acestui caracter opțional.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 6 aprilie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
FLORIN IORDACHE

București, 6 aprilie 2016.

Nr. 34.

;
se încarcă...