Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 841/2007 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din Codul penal

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 25 octombrie 2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din Codul penal, excepție ridicată de Marius Radu în Dosarul nr. 7/198/2004 (nr. vechi 1.929/2004) al Judecătoriei Brezoi.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece critica autorului vizează o omisiune de reglementare.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 7/198/2004 (nr. vechi 1.929/2004), Judecătoria Brezoi a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 din Codul penal, excepție ridicată de Marius Radu în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 referitoare la Statul român și ale ~art. 124~ referitoare la Înfăptuirea justiției, deoarece nu prevăd ce se întâmplă în situația în care, până la judecarea definitivă a cauzei, a intervenit o lege mai favorabilă care a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională. Astfel, textul criticat, în pofida oricăror principii referitoare la ordinea de drept în statul de drept și la înfăptuirea justiției, permite aplicarea unei legi neconstituționale, deși unica autoritate de jurisdicție în materia contenciosului constituțional hotărâse cu privire la contrarietatea acesteia cu Legea fundamentală.

Judecătoria Brezoi opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece art. 13 din Codul penal este o concretizare a art. 11 și art. 12 din același cod, prin care se stabilește legea penală aplicabilă în cazul în care au intervenit una sau mai multe legi. În cazul de față, prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 au fost abrogate dispozițiile art. 205, art. 206 și art. 207 din Codul penal. Ca urmare, aceasta devenit legea mai favorabilă pentru inculpat. Faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007 au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 nu este de natură să atragă neconstituționalitatea dispozițiilor art. 13 din Codul penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile. Aceasta cu atât mai mult cu cât principiul aplicării legii penale mai favorabile este un principiu general ce se aplică pentru toate faptele penale și nu numai pentru cele împotriva demnității.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că prevederile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 au fost declarate neconstituționale nu atrage neconstituționalitatea art. 13 din Codul penal.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, textul legal criticat dă expresie principiului constituțional al neretroactivității legii, cu excepția legii penale mai favorabile. Sub acest aspect, stabilirea cazurilor de aplicare a legii penale mai favorabile reprezintă opțiunea legiuitorului, bazată pe opțiuni de politică penală. De asemenea, textul indicat se aplică uniform pentru toți cetățenii care se află în situația stabilită de ipoteza normei menționate și nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel încât este constituțional ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se găsesc în situații deosebite și reguli analoge pentru persoane care se află în situații egale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13 din Codul penal cu denumirea marginală Aplicarea legii penale mai favorabile, care au următorul conținut:

Art. 13 :

"

În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Când legea anterioară este mai favorabilă, pedepsele complementare care au corespondent în legea penală nouă se aplică în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevăzute în legea penală nouă nu se mai aplică."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 13 din Codul penal reglementează cu privire la aplicarea legii mai favorabile în cazul în care legea nouă intervine până la judecarea definitivă a cauzei. Prin aplicarea legii penale în timp se înțelege ansamblul de norme juridice penale ce izvorăsc din rațiuni de politică penală, prin care se reglementează modul de aplicare a principiului mitior lex în raport cu timpul săvârșirii infracțiunii și cu timpul tragerii la răspundere penală a celor ce au săvârșit infracțiuni. Așa fiind, este evident că aceste dispoziții nu cuprind norme de natură a încălca valorile statului de drept referitoare la demnitatea umană, ca valoare supremă a statului de drept, și principiile ce guvernează actul de înfăptuire a justiției, deoarece, dimpotrivă, art. 13 din Codul penal reprezintă o consacrare a principiului constituțional al art. 15 alin. (2) potrivit căruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."

Pretinsa neconstituționalitate invocată de autor este contrasă din aspecte ce privesc o reglementare omisivă, pe de o parte, și din aspecte care, guvernate de rațiuni ce ocrotesc demnitatea umană, tind să anihileze principiul fundamental al aplicării legii penale mai favorabile, pe de altă parte. Așadar, se poate constata că, de fapt, autorul excepției nu critică reglementarea ca atare, ci este nemulțumit de redactarea deficitară. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica prevederile supuse controlului". În caz contrar, ar deveni legislator, fapt ce contravine art. 61 din Legea fundamentală, potrivit căruia numai Parlamentul "este unica autoritate legiuitoare a țării".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din Codul penal, excepție ridicată de Marius Radu în Dosarul nr. 7/198/2004 (nr. vechi 1.929/2004) al Judecătoriei Brezoi.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...