Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - MADR

Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, Versiunea aprobată 26.05.2015

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 mai 2015

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

1. TITLUL PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE RURALĂ

Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020

2. STATUL MEMBRU SAU REGIUNEA ADMINISTRATIVĂ

2.1. Zona geografică acoperită prin program

Zone geografice:

RO - National

Descriere:

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 acoperă întregul teritoriu al României. România este situată în partea de Sud-Est a Europei, la intersecția cu principalele axe de comunicații Nord-Sud și Est- Vest.

Suprafața este de 238.391 km2 și cuprinde: 61,3% teren agricol (cca. 14,6 mil. ha, din care 64,2% teren arabil, 32,9 % pășuni și fânețe naturale și 2,7% plantații de pomi și vie); 28,3% păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră; 10,4% suprafața construită a localităților, ape, drumuri, căi ferate și terenuri neproductive (INS Tempo Online, 2012).

Din punct de vedere al mărimii suprafeței sale, România este o țară medie în UE 27 (5,41% din suprafața UE 27). Teritoriul României cuprinde 5 regiuni bio-geografice (stepică, pontică, panonică, continentală și alpină) din cele 11 ale Europei.

Din suprafața totală a țării, circa 87,1% reprezintă spațiul rural (conform definiției din legislația națională) format din comune, ca unități administrativ teritoriale împreună cu satele componente, iar pe acest teritoriu locuia 45,0% din populația României în anul 2012.

Repartizarea pe zone geografice este echilibrată: 33% zona de câmpie (până la 300 m altitudine), 37% zona colinară (300-1000 m) și 30% zona montană (peste 1000 m altitudine).

2.2. Clasificarea regiunii

Descriere:

Conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice (NUTS) structura teritorială a României, asimilabilă NUTS, este:

• NUTS I: România;
• NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,67 mil. locuitori pe regiune;
• NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ-teritorială a țării;
• NUTS IV: nu se folosește[1], deoarece încă nu s-au realizat asocieri de unități teritoriale;
• NUTS V: 320 municipii și orașe, 2.861 comune cu 12.957 de sate (Anuarul statistic, 2012).

În conformitate cu Articolul 59 din cadrul Regulamentului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR nr. 1305/2013 șapte dintre cele opt regiuni ale României sunt mai puțin dezvoltate, având produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor sub 75% din PIB-ul mediu al UE-27, excepție făcând regiunea București-Ilfov care înregistra un PIB pe cap de locuitor de 113% din media UE27[2] (încadrare potrivit Deciziei CE de Implementare 2014/99/UE). Prin urmare, regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Centru, Nord- Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest ar putea fi considerate regiuni mai puțin dezvoltate în conformitate cu alineatul 3 litera a) din R. 1305/2013, în timp ce regiunea București-Ilfov se încadrează în litera b) din cadrul aceluiași alineat al articolului 59, respectiv reprezentând o regiune de tranziție.

[1] În România, nivelul NUTS 4, nivelul microregiunilor, nu a fost încă organizat. În general, microregiunile se formează ocazional, pe baza parteneriatului voluntar al unor administrații comunale, în cadrul unor programe sau proiecte.

[2] În conformitate cu Anexa I "Acoperirea ajutoarelor regionale de către statele membre pentru perioada
2014-2020 la "Orientările comunitare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020" adoptate de Comisia Europeană (CE) la 28.06.2013, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în Euro PPC/locuitor era în regiunea Nord-Vest - 42, 33%, Centru 45, 00%, Nord-Est - 29,33%, Sud-Est - 37, 67%, Sud-Muntenia 39,33%, Sud-Vest Oltenia - 35,67%, Vest - 52, 00%, în timp ce la nivel de București-Ilfov se înregistra 113,00% - raportat procentual la media UE27.

3. EVALUARE EX-ANTE

3.1. Descriere a procesului, inclusiv plasarea în timp a principalelor evenimente, rapoarte intermediare, în ceea ce privește principalele etape ale dezvoltării PDR.

Conform prevederilor art. 55 din Regulamentul 1303/2013, statele membre efectuează evaluări ex ante în vederea creșterii calității elaborării fiecărui program. Evaluările ex ante sunt sub responsabilitatea autorității însărcinate cu pregătirea programelor.

În aceste condiții, Autoritatea de Management pentru PNDR a lansat, prin măsura de asistență tehnică din PNDR 2007-2013, licitația publică pentru atribuirea contractului "Evaluarea ex ante a programului de dezvoltare rurală aferent perioadei 2014-2020", în urma căreia contractul a fost atribuit asocierii formate din S.C ACZ CONSULTING SRL - leader al asocierii, Iris S.R.L. și T33 S.R.L.

Contractul a fost semnat în data de 13 decembrie 2013, iar întâlnirea de inițiere a proiectului - kick-off meeting s-a desfășurat în data de 13 ianuarie 2014.

Obiectivul general al acestei evaluări este de a aduce valoarea adăugată reală și de a îmbunătăți calitatea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 și de a furniza judecăți de valoare și recomandări privind aspectele programării, de către experți independenți de cei implicați în programare. Evaluarea ex ante a PNDR 2014-2020 include și evaluarea strategică de mediu (SEA), realizată în conformitate cu cerințele Directivei Europene SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programare asupra mediului și ale Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 care transpune prevederile directivei mai sus menționate. Evaluarea Strategică de mediu a fost efectuată de același contractor, respectiv asocierea condusă de SC ACZ CONSULTING.

Astfel, au fost elaborate 3 rapoarte intermediare în care au fost analizate următoarele: analiza SWOT și strategia (Raport Intermediar I), măsuri, indicatori, capacitatea administrativă, teme orizontale și sub- program tematic (Raport Intermediar II), iar Raportul Intermediar III a conținut ca și anexă versiunea preliminară a Raportului final de evaluare ex ante. În data de 1 iulie 2014, evaluatorul ex ante a transmis un raport preliminar de evaluare ex ante care cuprinde și versiunea preliminară a Raportului privind Evaluarea Strategică de Mediu și care este anexă la Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 transmis către serviciile Comisiei Europene în luna iulie 2014.

Raportul final de evaluare ex ante a fost transmis în data de 23 martie 2015, iar Raportul final privind Evaluarea Strategică de Mediu a fost transmis în data de 20 martie 2015.

Analiza evaluatorului acoperă toate capitolele programului și se finalizează cu concluzii și recomandări pentru Autoritatea de Management pentru îmbunătățirea și asigurarea coerenței Programului prezentate în secțiunea 3.2.

3.2. Tabel structurat care conține recomandările evaluării ex ante și modul în care acestea au fost abordate.

Titlul (sau referința) recomandării Categoria de recomandare Data
001. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
002. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
003. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
004. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
005. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
006. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
007. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
008. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
009. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
010. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
011. Evidențele care susțin analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
012. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
013. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
014. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
015. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
016. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
017. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
018. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
019. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
020. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
021. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
022. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
023. Conexiunea cu analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
024. Formularea corectă a nevoilor Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
025. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
026. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
027. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
028. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
029. Măsuri Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
030. Măsuri Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
031. Măsuri Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
032. Analiza și evaluarea gradului de integrare în PDR al principiului egalității de șanse și nediscriminării Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
033. Conexiunea cu analiza SWOT Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
034. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
035. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
036. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
037. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
038. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
039. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
040. Analiza contribuției Rețelei Rurale la implementarea politicii rurale și la buna guvernanță în zonele rurale Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
041. Plan indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 06/06/2014
042. Plan indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 06/06/2014
043. Plan indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 06/06/2014
044. Plan Indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 28/06/2014
045. Plan Indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 28/06/2014
046. Analiza Planului de evaluare Dispozițiile de implementare a programului 06/06/2014
047. Analiza Planului de evaluare Dispozițiile de implementare a programului 06/06/2014
048. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
049. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
050. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
051. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
052. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
053. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice Altele 06/06/2014
054. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice Altele 01/07/2014
055. Strategia Construcția logicii de intervenție 19/06/2014
056. Raportul final preliminar Construcția logicii de intervenție 01/07/2014
057. Măsura 4 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
058. Măsura 6 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
059. Măsura 7 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
060. Măsura 8 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
061. Măsura 16 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
062. Măsura Leader Recomandări specifice SEA 01/07/2014
063. Rețeaua Rurală Altele 27/11/2014
064. Sub-program tematic - SWOT și Nevoi Altele 27/11/2014
065. Sub-program tematic - SWOT și Nevoi Analiza SWOT, evaluarea necesităților 27/11/2014
066. Analiza Planului de Evaluare Dispozițiile de implementare a programului 02/12/2014
067. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 02/12/2014

3.2.1.001. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Următorii indicatori prezintă valori diferite în analiza efectuată: Rata de ocupare a populației pe activitate economică, Populație, Structura pe vârste, Rata șomajului, Suprafață agricolă ocupată de agricultură ecologică, Rata dezvoltării activității independente - rural, Utilizarea directă de energie în industria alimentară.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare neacceptată pentru indicatorii:

• Rata de ocupare a populației pe activitate economică, Populație, Structura pe vârste, Rata șomajului având în vedere că valoarea acestor indicatori va fi generată automat, iar pentru ultimii 3 indicatori în secțiunea 4.1.7 din PNDR sunt furnizați indicatorii adiționali referitori la spațiul rural conform legislației naționale.

• Suprafață agricolă ocupată de agricultură ecologică este neacceptată având în vedere ca valoarea dată este suma dintre suprafața certificată și cea în conversie,
• Rata dezvoltării activității independente - în zona rurală deoarece acest indicator nu se colectează de către INS, fiind utilizată valoarea unui indicator proxy ce reprezintă valorile însumate ale altor indicatori proxy Lucrător pe cont propriu - 31,5% si Lucrător familial neremunerat - 26,4% conform definiției spațiului rural aplicabil PDR Romania,
• Utilizarea directă de energie în industria alimentară deoarece valoarea acestui indicator este conformă cu datele furnizate în cadrul studiului realizat pentru MADR de către Centrul Național de Pregătire în Statistică (CNPAS) în anul 2013, datele provenind din baza de date a INS.

3.2.2.002. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Următorii indicatori prezintă valori diferite în analiza efectuată: Suprafața fondului funciar, Suprafața agricolă extensivă utilizată pentru creșterea animalelor, Păduri protejate, Calitatea apei, Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (FOWL).

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată pentru indicatorii Suprafața fondului funciar în sensul păstrării datelor furnizate de DG AGRI, Suprafața agricolă extensivă utilizată pentru creșterea animalelor, în sensul utilizării valorii furnizate de DG AGRI dar sub formă de procent (38.9%), Păduri protejate, în sensul utilizării valorii furnizate de DG AGRI la nivelul anului 2005 (pentru acest indicator nu exista date mai recente, utilizându- se, de asemenea, un indicator proxy), Calitatea apei.

Recomandare parțial acceptată pentru indicatorul Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (FOWL) în sensul că s-a inclus valoarea din 2012 furnizată de INS, respectiv, 6746906 ha (28,3% din suprafața fondului funciar național - 23839071 ha).

3.2.3.003. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Pentru indicatorii Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (FOWL) nr. de HA și Suprafața fondului funciar dispunem de valori mai recente.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată pentru indicatorul Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (FOWL) nr. de HA în sensul utilizării datelor din 2012 și partial acceptată pentru indicatorul Suprafața fondului funciar în sensul că din datele furnizate de DG AGRI, categoriile fondului funciar nu coincid cu cele disponibile furnizate de INS. Din acest motiv, în cadrul indicatorului am utilizat datele DG AGRI din 2006, ultimele date disponibile. Mai mult decât atât, pentru a surprinde evoluția diferitelor categorii ale fondului funciar am utilizat date specifice furnizate de INS, prin intermediul unui indicator proxy (Dinamica structurii fondului funciar).

3.2.4.004. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Indicatorii Populație, Teritoriu și PIB/cap de locuitor trebuie reformulați în sensul particularizării pentru zona rurală.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată pentru indicatorii Populație și Teritoriu aferenți zonei rurale, în sensul că vor fi introduse în CCI valorile indicatorilor adiționali respectivi conform definiției spațiului rural pentru România, deoarece aceste valori au implicații în stabilirea indicatorilor target (populația rurală). De asemenea, în secțiunea 4.1.7 din PNDR sunt furnizați indicatorii adiționali referitor la populație și teritoriu raportat la spațiul rural conform legislației naționale. Recomandare neacceptată pentru indicatorul PIB/cap de locuitor, întrucât acest indicator nu este colectat pe baza definiției naționale a zonei rurale.

3.2.5.005. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Indicatorii Structura populației ocupate pe sectoare - național și Structura economiei dispun de surse incorecte.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare neacceptată având în vedere că pentru indicatorul Structura economiei -nivel național va fi utilizată valoarea din baza de date DG AGRI, iar pentru indicatorul de la nivel rural nu se colectează date conform definiției spațiului rural specific PDR România. În ceea ce privește indicatorul Structura populației ocupate pe sectoare -la nivel național va fi utilizată valoarea furnizată de INS, valoare utilizată și în analiza socio-economică pentru o mai bună coerență iar în secțiunea 4.1.7 din PNDR este furnizat indicatorul adițional referitor la structura populației raportat la spațiul rural conform legislației naționale.

3.2.6.006. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Pentru indicatorii Suprafața fondului funciar, Păduri protejate și Gradul de intensivizare al agriculturii sursele ar trebuie reverificate.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Sursele au fost reverificate.

3.2.7.007. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Indicatorii Rata de abandon școlar, Instituții de învățământ cu profil agricol și Migrația netă trebuie raportați la mediul rural.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată pentru primii 2 indicatori, iar cel de-al treilea indicator a fost eliminat din considerente de coerență.

3.2.8.008. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Indicatorii Aria de răspândire a internetului și Infrastructura rutieră nu definiți în mod clar.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată pentru cel de-al doilea indicator în sensul detalierii tipologiei drumului.

3.2.9.009. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Pentru Indicatorul Număr ferme în funcție de câmpul de activitate (vegetale, zootehnice, mixte) denumirea nu este corelată cu valoarea prevăzută care este un procent.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată.

3.2.10.010. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context

Descrierea recomandării

Indicatorii Aplicarea feritilizanților pe sol și Ponderea suprafețelor agricole care contribuie la emisiile nete trebuie reconstriuiți sub forma unui singur indicator cu sub-indicatori în vederea sprijinirii în mod clar a elementelor analizei SWOT.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandarea acceptată în sensul reconstruirii sub forma indicatorului definit de documentul DG AGRI (Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura).

3.2.11.011. Evidențele care susțin analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

Necesitatea ca fiecare element al analizei SWOT să se bazeze pe un indicator comun sau adițional sau să fie susținut de o justificare furnizată de analiza socio-economică. În urma analizei au fost identificate următoarele posibilități:

a. Elementele ar putea fi redundante, prea generale și prea dificil de dovedit și, prin urmare, ar putea fi șterse. Este cazul, de exemplu, pentru Creșterea concurenței produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte piețe și a presiunii exercitate asupra sectorului de vânzare cu amănuntul

b. Elementele pot fi justificate cu o justificare adecvată, care ar putea fi inclusă în analiza socio-economică. Este cazul, de exemplu, pentru Succes limitat al politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într-un grad scăzut de asociere cu implicații în viabilitatea exploatațiilor.

c. Elementele sunt importante și relevante și este esențială identificarea unor date cantitative.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

a. Recomandare acceptată în sensul că elementul fost eliminat.

b. Recomandare neacceptată deoarece pentru acest element există date justificative referitoare la cooperative și grupuri de producatori din Descrierea generală, precum și indicatorul aditional nr. 29 Nr. de cooperative (meșteșugărești, de consum, de credit). Va este reformulat elementul din SWOT referitor la asociere.

c. Recomandare acceptată - date cantitative furnizate acolo unde a fost posibil.

3.2.12.012. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

A doua dimensiune a analizei SWOT este mai puțin reprezentată, deoarece nu sunt multe elemente legate de pespectivele de viitor/externe, deși acestea sunt cruciale.

Unele elemente sunt ambigue deoarece acestea ar putea fi interpretate ca o tendință sau ca rezultatul dorit, spre exemplu, Creșterea valorii adăugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de calitate.

Unele elemente sunt acțiuni care trebuie întreprinse, spre exemplu, Crearea de noi IMM-uri cu activități non-agricole, culturale, creative și de cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandările au fost acceptate parțial în sensul reanalizării și reformulării elementelor de oportunități conform a ceea ce a sugerat evaluatorul ex ante.

De exemplu elementul Crearea de noi IMM-uri cu activități non-agricole, culturale, creative și de cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă a fost reformulată in sensul Disponibilitatea unei piețe aflată în plină dezvoltare, atât pe plan intern cât și extern, care ar putea fi exploatată.

3.2.13.013. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

Se recomandă a se completa analiza SWOT cu următoarele informații suplimentare:

(Puncte tari) "Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers". Acest element se referă la două aspecte foarte importante. Acesta se va împărți în:

i. Patrimoniul cultural material și imaterial

ii. Patrimoniu natural bogat și divers

(Puncte tari) "Experiență în actuala perioadă de programare în constituirea de parteneriate public-private la nivel local (GAL)". Ar putea fi reformulat ca:"Conștientizarea și atenția asupra potențialului abordării LEADER acordate la nivel teritorial și confirmate de numărul mare de solicitanți, în 2007-2013" - a se lua în considerare opțiunea de a se muta la "Oportunități"

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Analiza SWOT a fost revizuită n concordanță cu recomandările evaluatorului ex ante.

3.2.14.014. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

(Oportunități) "Atractivitate a zonelor rurale ce poate crea condiții de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de bază". Logica este inversă, noua infrastructură asigură atractivitatea. În concluzie, va fi reformulat: "Investițiile în infrastructura de bază și de comunicare asigură un mediu rural mai atractiv."

(Oportunități) "Utilizarea cunoștințelor tradiționale în zonele agricole și rurale pentru dezvoltarea unor activități specifice" - este o formulare prea vagă. Reformulare: "Valoarea neexploatată a cunoștințelor tradiționale în zonele rurale pentru dezvoltarea unor produse cu valoare adăugată mare, considerând cererea europeană în creștere pentru producția reală și tradițională (producție non-industrială) a alimentelor (băutură și mâncare)".

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Analiza SWOT a fost revizuită n concordanță cu recomandările evaluatorului ex
ante.

3.2.15.015. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

(Oportunitate): "Interesul turiștilor pentru zonele cu resurse culturale și naturale locale" - este o formulare prea vagă. Reformulare: "Creșterea cererii internaționale pentru locații turistice caracterizate de posibilitatea practicării ecoturismului (cu specific cultural și de mediu)".

(Oportunitate): "Finalizarea criteriilor pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice în România ca bază pentru dezvoltarea structurilor de primire agroturistice în aceste destinații". Se recomandă inversarea logicii: "Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii turistice, datorită investițiilor aduse de PNDR, în 2007-2013, este o pre-condiție pentru creșterea atractivității și accesibilității spațiului rural."

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Analiza SWOT a fost revizuită n concordanță cu recomandările evaluatorului ex ante.

3.2.16.016. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

Se recomandă completarea analizei SWOT cu elemente referitoare la experiența din perioada 2007-2013, valorificând informațiile cuprinse în raportările anuale și evaluarea intermediară:

(Puncte tari): performanță relativ bună în implementarea și absorbția aferente măsurilor specifice investițiilor "neproductive".

(Puncte tari): performanță relativ bună în implementarea și absorbția măsurii privind investiții pentru "servicii de bază pentru populația din mediul rural" conform rezultatelor integrate în evaluarea intermediară.

(Oportunitate): Dezvoltarea de microîntreprinderi pentru obținerea unei surse de venituri alternative, mai ales de către femei, aspect demonstrat de capacitatea lor de a valorifica oportunitățile oferite prin PNDR pentru inițierea de noi afaceri (în special în domeniul turismului); d. (Punct slab): Dificultăți pentru fermele de familie de mici dimensiuni în asigurarea confinanțării pentru grant-uri, întrucât sistemul bancar de creditare nu acceptată garantarea creditelor cu imobile.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare parțial acceptată, analiza SWOT a fost completată în conformitate cu recomandările evaluatorului ex ante. Propunerea privind completarea analizei SWOT cu punctul tare performanță relativ bună în implementarea și absorbția aferente măsurilor specifice investițiilor neproductive nu a fost acceptată deoarece această măsură nu s-a implementat în perioada 2007 - 2013.

3.2.17.017. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

Se recomandă introducerea următoarelor elemente:

(Amenințare) Inițiere întârziată a activităților aferente Strategiilor de dezvoltare rurală ale GAL-urilor.

(Amenințare): Riscul de dezangajare de fonduri UE din cauza lipsei capacității beneficiarilor locali publici și privați de susținere și realizare a investițiilor productive.

Se recomandă a se completa analiza SWOT cu următoarele informații suplimentare referitoare la elemente suplimentare aferente politicilor UE:

a. Macroregiunea Dunării din punct de vedere al consolidării capacităților și creșterii eficienței publice

b. Creșterea eficienței actorilor locali ca rezultat al sprijinului acordat prin intermediul PO DCA

c. Atenția acordată la nivelul UE proceselor de inovare socială ce integrează diferite tipuri de cunoștințe (producătorii și consumatorii sunt considerați ca fiind surse de informații) în noul program de cercetare (ORIZONT 2020)

d. Îmbunătățirea infrastructurii de comunicații și accesibilității ca urmare a investițiilor realizate în perioada 2007-2013 prin FEDR

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată, analiza SWOT a fost completată în conformitate cu recomandările evaluatorului ex ante.

În ceea ce privește completarea analizei SWOT cu informații suplimentare referitoare la elementele aferente politicilor UE, această recomandare nu a fost acceptată, având în vedere faptul că informațiile referitoare la politicile UE se pot regăsi și în capitolul 14 din PNDR care reflectă complementaritatea dintre PNDR 2014 - 2020 și alte programe și politici, precum POCA și ORIZONT 2020.

3.2.18.018. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

1. Se recomandă a se completa analiza SWOT cu alte elemente aferente unor Organizații internaționale:

• Grad de conștientizare crescut în rândul consumatorilor de la nivel local și internațional cu privire la conexiunea existentă între produsele alimentare, starea mediului și starea de sănătate (FAO: tendință globală)
• Cererea consumatorilor pentru dezvoltarea educației privind produsele alimentare, sănătatea și de natura (FAO: trend global)
• Noul rol al femeilor în mediul rural, de asemenea și în calitate de actori economici ca urmare a procesului natural de emancipare (sursă: sondaj și interviuri în cadrul evaluării ex-ante)

2. Pentru a avea un vocabular mai concis și clar este de preferat utilizarea unui limbaj mai standardizat și simplu (nivel scăzut/nivel ridicat, creșterea/scăderea).

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Prima recomandare nu a fost acceptată dat fiind faptul că AM nu consideră că elementele propuse au o influență directă asupra intervențiilor PNDR.

Cea de-a doua recomandare a fost acceptată.

3.2.19.019. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

Se sugerează ca o analiză de impact asupra calității aerului, cu referire la emisiile de gaze cu efect de sera și o analiza a managementului activelor materiale să fie consemnate în analiza SWOT.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

În analiza SWOT a fost tratat subiectul schimbărilor climatice, în cadrul căruia s-au prezentat informații
referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul agricol.

În cadrul analizei SWOT a fost tratată tema referitoare la managementul deșeurilor, respectiv managementul gunoiului de grajd, de departe principalul furnizor de deșeuri în sectorul agricol.

3.2.20.020. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

De asemenea, ar trebui considerate și analiza managementului nămolului produs de stațiile de epurare a apelor uzate și a utilizării acestuia în agricultură ca îngrășământ - reciclarea nămolului pe terenuri agricole.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Conform raportului de mediu din 2011, cantitatea de nămol de epurare utilizata in sectorul agricol a fost în anul 2010 de 2376,4 tone, întreaga cantitate primind avizul de mediu pentru utilizare. Având în vedere cantitatea redusă și faptul că utilizarea este strict reglementată, nu considerăm oportun să atingem acest subiect în PNDR, mai ales ca investițiile finanțate din FEADR nu vizează acest aspect.

3.2.21.021. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

În urma verificării dacă analiza SWOT face referire la evoluția probabilă care ar putea avea loc în cazul în care programul nu a fost pus în aplicare s-a dovedit că o astfel de analiză nu este inclusă în analiza SWOT. Prin urmare, unele amenințări legate de non-punerea în aplicare a PNDR 2014-2020 au fost completate în plus față de amenințările prezentate în analiza SWOT originală.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Considerăm că o astfel de analiză nu face obiectul SWOT, înrucât punctele tari, slabe, oportunitățile și amenințările se raportează la situația existentă la momentul analizei fiind practic baza Strategiei. În plus, referitor la recomandarea ca analiza SWOT să facă referire la evoluția probabilă care ar putea avea loc în cazul în care programul nu ar pus în aplicare, menționăm că aspectele precizate fac obiectul SEA, respectiv prezentarea alternativei "0" (varianta nerealizării planului/programului).

3.2.22.022. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

Este recomandată adăugarea unor puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări în analiza SWOT. De ex. introducerea amenințării "Sistemele de irigații sunt într-un stadiu avansat de degradare și nu sunt operaționale".

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată în sensul includerii/reformulării, in acord cu evaluatorul ex-ante a anumitor propunerilor.

3.2.23.023. Conexiunea cu analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei nevoilor

Descrierea recomandării

Pentru nevoile legate de TIC/internet și sprijin financiar pentru fermieri nu am găsit elemente directe ale analizei SWOT care ar putea oferi justificare.

Există 3 nevoi care s-ar putea dovedi neconsistente cu anumite elemente SWOT precum: Nevoia unui instrument de dezvoltare rurală pentru promovarea de jos în sus a inițiativelor și activităților de dezvoltare de către comunitățile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local și potențialul endogen neconsistentă cu Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală locală bazată pe abordarea de jos în sus, prin constituirea și funcționarea grupurilor de acțiune locală (GAL) - punct tare din analiza SWOT.

Nevoile referitoare la abandonul școlar timpuriu și la infrastructura socială ar trebui susținute de elemente ale analizei SWOT legate în mod specific de aspectele legate de egalitatea de gen și cele privind populația de etnie Romă.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandările au fost acceptate în sensul că au fost reformulate, după caz, nevoile și/sau elemente prevăzute în analiza SWOT, în vederea corelării.

3.2.24.024. Formularea corectă a nevoilor

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 07/03/2014

Subiect: Consistența analizei nevoilor

Descrierea recomandării

Se recomandă reconstruirea semantică a descrierii nevoilor, ținând cont de următoarea structură:

• Decalaje,

• Schimbare prevăzută,
• Sector,
• Grup țintă.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată parțial, în sensul reformulării nevoilor luând în considerare următoarele 2 elemente: concentrarea pe nevoie (decalaj) și rezultatul așteptat.

În ceea ce privește secțiunile sector, grup țintă nu au fost acceptate având drept argumente următoarele:

• prevederile Ghidului de programare strategică a COM solicită doar descrierea nevoii;
• informațiile adiționale recomandate de evaluator sunt părți componente ale fișei fiecărei măsurii.

3.2.25.025. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 10/04/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

În urma analizei efectuate a rezultat faptul că Domeniul de Intervenție 6c nu este asociat cu nicio nevoie.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Observație corectă. PNDR 2014-2020 nu va aborda acest domeniu de intervenție.

3.2.26.026. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 10/04/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Se recomandă oferirea de explicații suplimentare pentru detalierea semnificației și asocierii "nevoie * obiectiv general" în cazul nevoilor 12 și 25.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandarea parțial acceptată. Informațiile din strategie au fost detaliate în sensul asigurării unei mai bune clarități.

3.2.27.027. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 10/04/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Legăturile interne și potențialele sinergii nu sunt descrise în mod explicit în cadrul PNDR la nivel de Domeniu de Intervenție sau la nivel de prioritate. Se sugerează să se sublinieze mai explicit această coerență internă în cadrul PNDR.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Capitolul de strategie 5.2 a fost revizuit în sensul observațiilor ex-ante, detaliindu- se combinarea măsurilor și potențialor sinergii pentru fiecare domeniu de intervenție în raport cu nevoile identificate.

3.2.28.028. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 10/04/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Nu întotdeauna PNDR descrie în totalitate interacțiunea sinergică dintre măsuri. Se recomandă detalierea suplimentară a acestui aspect în descrierea măsurilor.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Strategia revizuită surprinde tocmai această parte de coerență internă atât la nivel de domeniu de intervenție cât și sinergiile între domeniile de intervenție și temele orizontale.

3.2.29.029. Măsuri

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

În urma analizei formelor de sprijin propuse în cadrul PNDR 2014-2020, evaluatorii sunt de părere că alocarea financiară pentru măsura 1 nu pare adecvată, având în vedere necesitatea asigurării unei coerențe între importanța măsurii și alocarea financiară.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. S-a suplimentat alocarea aferentă M1 pentru a răspunde mai bine nevoilor de pregătire și activităților de informare. Alocarea suplimentară a luat în calcul și complementaritatea cu serviciile naționale de furnizare de formare profesională, dar și complementaritatea cu FSE.

3.2.30.030. Măsuri

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

La nivelul programului nu este pusă la punct o strategie de simplificare administrativă (de exemplu, cu adoptarea de cost standard sau sumă forfetară). Prin urmare, riscul de timp procedural lung și riscul de angajament din cauza erorilor (și involuntare) sunt foarte ridicate și pot pune în pericol absorbția financiară a PNDR. În prezent, se pare că posibilitatea oferită de noul regulament în utilizarea costurilor simplificate nu este exploatată suficient.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare parțial acceptată. Costurile simplificate vor fi eligibile în cadrul sM 4.1a aferentă subprogramului pomicol, sM4.1 și sM8.1 în condițiile respectării prevederilor art. 62 R(UE) nr. 1305/2013 și art. 67 din R (UE) nr. 1303/2013. Astfel, vor fi utilizate costuri standard pentru costurile legate de reconversia și înființarea plantațiilor (ex: material săditor, lucrări, sistem susținere etc.) pentru sM 4.1a, pentru strugurii de masa în cadrul sM4.1, iar pentru lucrările de înființare a plantațiilor forestiere în cadrul sM 8.1.

3.2.31.031. Măsuri

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Având în vedere contextul actual evaluatorii consideră important, pe de o parte, ca PNDR să se concentreze asupra sistemului de inovare în ansamblul său (relații între Universitate, centre de cercetare, fermieri și întreprinderi agricole), iar pe de altă parte să ofere cadrul pentru experimente sociale în zonele rurale precum servicii comunitare, parteneriate public-private, bunăstare, TIC etc. În ceea ce privește acest aspect, alocarea financiară pentru măsura 16 pare a fi inadecvată, de vreme ce Grupurile operaționale par a fi adevăratele motoare de schimbare în zonele rurale.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare neacceptată. Deși alocarea financiară pare relativ mică, acesta a avut în vedere accentul pus pe acoperirea costurilor de înființare și funcționare pe baza de proiecte pilot ale potențialelor grupuri operaționale în contextul în care cultura inovării în spațiul rural este insuficient reprezentată. În plus experiența altor state membre a relevat faptul că dezvoltarea de astfel de parteneriate necesită un timp relativ îndelungat și o abordare graduală ceea ce este de așteptat să se întâmple și în cazul RO.

3.2.32.032. Analiza și evaluarea gradului de integrare în PDR al principiului egalității de șanse și nediscriminării

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Se recomandă individualizarea unor soluții inovatoare privind aplicarea principiului egalității de șanse și nediscriminării adecvate în analiza SWOT și descrierea nevoilor.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandarea parțial acceptată. Strategia tratează atât pe domeniu de intervenție 6a cât și 6b acest principiu. În acest sens sunt abordate atât problematicile de egalitate de șanse între mediile rezidențiale cât și categoriile defavorizate ale populației.

3.2.33.033. Conexiunea cu analiza SWOT

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

1. Din analiza nevoilor și a măsurilor s-a constatat faptul că nu întotdeauna este explicată conexiunea măsurilor cu nevoile. Prin urmare, pentru a consolida coerența internă, ar putea fi util să se indice nevoile specifice care sunt abordate prin intermediul fiecărei măsuri. Se sugerează sintetizarea nevoilor identificate în analiza socio-economică, la începutul descrierii fiecărei măsuri; mai exact, o scurtă referire la nevoie ar putea fi introdusă în sub paragraful "Descrierea generală a măsurii, inclusiv logica de intervenție și contribuția la Domeniul de Intervenție și obiectivele transversale".

2. În ceea ce privește conținutul analizei SWOT, nu sunt individualizate aspectele legate de soluțiile inovatoare.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

1. Recomandare a fost acceptată și este prezentată atât în Strategie cât și la nivelul fiecărei măsuri (lista de
nevoi acoperite).

2. Recomandare neacceptată, inovarea fiind unul dintre elementele principale ale abordării LEADER. Totodată, inovarea are o contribuție transversală la obiectivele PNDR, iar accentul pus pe soluțiile inovatoare se regăsește la nivelul fișelor măsurilor.

3.2.34.034. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

S-a considerat că informațiile furnizate privind DLRC sunt foarte generale în ceea ce privește mai multe aspecte importante. Se recomandă completarea Programului cu o descriere mai profundă cu privire la modul în care vor fi abordate aceste aspecte pentru a îmbunătăți calitatea PNDR.

• Suportul de pregătire limitat în a explica modul în care se va acoperi consolidarea capacității actorilor locali.
• Evaluări externe pentru a oferi sprijin în etapa de elaborare sau promovarea unei analize exacte a nevoilor de inovare și a posibilelor motoare de dezvoltare la nivel local.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandarea referitoare la sprijinul pregătitor a fost acceptată, indicându-se detaliat care sunt elementele sprijinului pregătitor și cum se va organiza consolidarea capacității actorilor locali.

De asemenea, în cadrul sub-măsurii 19.1 au fost introduse ca și costuri eligibile și studii ale zonei.

3.2.35.035. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Definirea zonelor este foarte generală;

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare nejustificată. Au fost definite zonele eligibile LEADER și populația zonei conform Reg. nr. 1303/2013 - Art. 33 (6).

3.2.36.036. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Descrierea criteriilor de selecție a GAL-urilor și SDL-urilor se limitează la a defini titlurile principalelor categorii de criterii;

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Criteriile de selecție au fost exemplificate.

3.2.37.037. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Indicatorii specifici legați de principalele provocări nu sunt elaborați.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare nejustificată deoarece fiecare strategie locală va conține indicatori specifici GAL.

3.2.38.038. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

De asemenea, în secțiunea privind calitatea Strategiei, ar putea fi formulate sub-criterii specifice, luând în considerare adoptarea principiului inovării, calitatea structurii GAL, a procesului de decizie și a strategiei, caracteristicile specifice ale abordării LEADER.

În plus, anumite acțiuni referitoare la cooperare ar putea fi îmbunătățite: clarificări cu privire la beneficiari (doar GAL-uri sau chiar și actori locali), diferențierea între sprijinul pentru pregătirea de proiecte de cooperare și sprijinul pentru implementarea unor proiecte concrete de cooperare.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată: principiul inovării a fost detaliat și au fost introduse domenii de intervenție în care se pot încadra acțiunile care răspund nevoilor relevante din teritoriu.

Au fost introduse criterii de eligibilitate referitor la calitatea structurii GAL - capacitatea administrativă pentru implementarea SDL și referitor la procesul de decizie a strategiei - organizațiile din mediul urban trebuie să reprezinte maximum 25% la nivel decizional și la nivelul total al populației acoperite din teritoriu.

Au fost introduse clarificări referitoare la acțiunile de cooperare.

3.2.39.039. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

De asemenea, rolul GAL-urilor în desfășurarea activităților specifice de evaluare legate de Strategia de dezvoltare locală, ar putea fi specificat într-o manieră mai detaliată (Ce sunt acestea? Care este modalitatea de coordonare aplicată de AM? Care este rolul jucat de evaluatorul independent al RNDR și PNDR?).

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Activitățile GAL-urilor au fost detaliate conform Art. 34 (3) din Regulamentului 1303/2013 și a fost inclusă și efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă. De asemenea, au fost detaliate sarcinile AM.

Referitor la evaluatorul independent, după cum am menționat și în Planul de evaluare, AM va iniția din timp toate demersurilor necesare pentru contractarea unui "evaluator permanent" la începutul programului pentru organizarea furnizării de date.

3.2.40.040. Analiza contribuției Rețelei Rurale la implementarea politicii rurale și la buna guvernanță în zonele rurale

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 06/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Evaluatorul ex ante recomandă să se precizeze faptul că în Planul de Acțiune RNDR:

• va fi explicat modul în care principalele categorii de actori cheie interesați vor fi identificați și implicați.
• va explica modul în care USR va dezvolta o logică de intervenție, cu stabilirea de obiective și indicatori clari și va construi un sistem simplu de monitorizare și auto-evaluare a propriilor sale activități încă de la început.
• va fi prezentat modul în care USR va colecta indicatori și informații (completarea datelor cantitative de bază, cu o evaluare calitativă și studii de caz), pentru a asigura o monitorizare adecvată a activităților.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare parțial acceptată. Capitolul 17 a fost revizuit și detaliat conform recomandărilor ținând cont de limitările de spațiu din SFC și de faptul că Planul de Acțiune al RNDR este un instrument de implementare și nu de programare.

3.2.41.041. Plan indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare

Data: 06/06/2014

Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare

Descrierea recomandării

Evaluatorul ex ante subliniază necesitatea furnizării unor argumente suplimentare care să susțină valorile stabilite (De ex. valoarea de 60 euro alocată fiecărui participant care va fi format în cadrul FA 3A).

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Planul de indicatori este insoțit de un document explicativ care furnizează informații suplimentare cu privire la aceste valori și metodologia de calcul.

3.2.42.042. Plan indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare

Data: 06/06/2014

Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare

Descrierea recomandării

Evaluatorul ex ante propune actualizarea valorii de 12710 la 12709 pentru indicatorul Nr. de beneficiari (tineri fermieri) care primesc sprijin prin Submăsura 6.1 - FA 2B

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. (ulterior, valoarea de realizare 2023 aferentă indicatorului Număr de beneficiari (tânăr fermier) a fost recalculate datorită reconsiderarii valorii medii estimate/proiect în cadrul submăsurii 6.1 (9.367 tineri fermieri).

3.2.43.043. Plan indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare

Data: 06/06/2014

Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare

Descrierea recomandării

Evaluatorul ex ante a evidențiat că proiectele care primesc sprijin prin măsura LEADER nu contribuie la FA 2A, 2B, 5D etc.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată.

3.2.44.044. Plan Indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare

Data: 28/06/2014

Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare

Descrierea recomandării

Evaluatorul ex ante propune actualizarea valorii pentru indicatorul Nr. de ferme care participă la fondul mutual (Măsura 17.2) - FA 3A, pentru a fi în concordanță cu modificarea legislativă.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată.

3.2.45.045. Plan Indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare

Data: 28/06/2014

Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare

Descrierea recomandării

Evaluatorul ex ante propune detalierea metodologiei utilizate pentru calcularea indicatorului Nr. de GAL-uri selectate - FA 6B, revizuirea Planului de indicatori și furnizarea unei noi valori pentru proiectele sprijinite în cadrul LEADER.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Detaliile sunt expuse în documentul explicativ.

3.2.46.046. Analiza Planului de evaluare

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 06/06/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

a. În "faza de pregătire" (9.3), ar putea fi oportun să se includă, de asemenea, mecanismul de identificare a întrebărilor de evaluare suplimentare prin consultarea părților interesate.

b. Din interviuri, resursele umane reprezintă principala problemă. În subcapitolul 9.7 trebuie să se ia în considerare acest lucru mai în profunzime. Ar putea fi oportun să se anticipeze un plan specific cu privire la capacitatea de evaluare, care va identifica nevoile importante și va prezenta activitățile întreprinse pentru întărirea resurselor umane și recrutare.

c. În plus, ar putea fi util să organizeze activități specifice legate de: Ateliere de lucru privind analiza contrafactuală, peer review în cadrul altor AM-uri la nivel european, participarea activă în cadrul Rețelei Europene Rurale de evaluare, colaborarea cu mediul academic (stagiu al doctoranzilor în cadrul MADR).

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

a. Recomandare acceptată în sensul introducerii în secțiunea privind faza de pregătire a planului de evaluare a "mecanismului de identificare a întrebărilor de evaluare suplimentare prin consultarea părților interesate".

b. Recomandare acceptată în sensul introducerii în secțiunea "Resurse umane" a unor mențiuni privind elaborarea unui plan specific cu privire la capacitatea de evaluare, care va identifica nevoile importante și va prezenta activitățile întreprinse pentru întărirea resurselor umane și recrutare.

c. Recomandare acceptată în sensul introducerii în secțiunea "Resurse umane" a unor activități suplimentare necesare pentru întărirea capacității administrative.

3.2.47.047. Analiza Planului de evaluare

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 06/06/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

a. Activitatea de "Auto-evaluare" a GAL-urilor va fi gestionată la nivel central în cadrul RNDR Ar putea fi util să se prevadă pregătirea unui ghid operațional.

b. Un sprijin mai structurat ar putea veni prin selectarea evaluatorului in itinere în stadii incipiente (după cum este sugerat și de către CE). Evaluatorul poate, de asemenea, să sprijine, în colaborare cu RNDR, consolidarea capacității aferentă activităților menționate anterior.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

a. Recomandare acceptată în sensul introducerii în secțiunea "Grupurile de Acțiune Locală" a unor prevederi referitoare la faptul că RNDR va fi implicată în consolidarea capacității de realizare a acestor acțiuni, prin elaborarea unor ghiduri operaționale de evaluare și prin acțiuni de instruire.

b. Recomandare acceptată în sensul detalierii mențiunilor referitoare la contractarea unui "evaluator permanent".

3.2.48.048. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 29/06/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

Având în vedere că multe dintre aspectele referitoare la consolidarea capacității se raportează la nivel național, este necesară o strânsă coordonare cu PODCA. Pentru crearea unei sinergii în acest sector, ar fi utilă încheierea unui protocol de cooperare.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare nejustificată deoarece consolidarea capacității pentru personalul implicat în implementarea FEADR este eligibilă în cadrul măsurii Asistență tehnică din PNDR 2014-2020. În ceea ce privește beneficiarii publici ai PNDR (comune), aceștia reprezintă o categorie de beneficiari eligibili în cadrul PODCA.

3.2.49.049. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 29/06/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

Referitor la necesitatea consolidării capacității la nivel intern, este utilă realizarea unei evaluări structurate pentru a planifica o consolidare a resurselor umane și a cunoștințelor managementului intern. Printre acțiunile utile, care au reieșit în urma interviurilor, se numără: sesiuni de lucru între colegi pe tematici specifice (ex. costuri standardizate), schimburi de experiență prin proiecte sectoriale europene și proiecte de cooperare teritorială, concentrarea pe următoarele tematici specifice: achiziții publice, monitorizare și evaluare, experiență practică și proiecte pilot.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Prin Planul de Acțiune pentru implementarea AT se vor avea în vedere astfel de acțiuni pentru consolidarea capacității administrative.

3.2.50.050. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 29/06/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

În procedura de achiziții publice pentru anumite activități cum ar fi evaluarea și asistența tehnică ar trebui să fie utilizat criteriul bazat pe calitate, nu pe preț. Deși este dificil și periculos, având în vedere posibilitatea depunerii de contestații se sugerează cu tărie să se aibă în vedere experiența ofertantului mai mult decât prețul cel mai scăzut.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Vom avea în vedere în implementarea măsurii de AT (inclusiv pentru activitățile aferente Planului de Evaluare).

3.2.51.051. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 29/06/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

Este necesară elaborarea unui Plan integrat de simplificare pe diferite tematici privind simplificarea. Ar putea fi implementat prin intermediul asistenței tehnice. Unele elemente pot să vizeze:

a. Lansarea unui apel de selecție în două etape. Prima etapă constă în prezentarea ideii de proiect și a cerințelor minime privind eligibilitatea; selecția se va face pe baza unei eligibilități subiective și analizând valoarea ideii proiectului. În a doua etapă, ofertantul își va defini propunerea și va integra aspectele administrative. Daca propunerea este validă, proiectul va fi selectat și finanțat.

b. Utilizarea unui format standard al informațiilor solicitate prin formularul de cerere de finanțare, astfel încât potențialul beneficiar care dorește să depună proiecte să cunoască ce informații trebuie să furnizeze.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare parțial acceptată, în sensul că pentru simplificare se intenționează:

• Solicitarea la depunerea proiectului a unui număr minim de documente simplificate, urmând ca la semnarea contractului să fie solicitate prezentarea autorizațiilor, avizelor și a celorlalte documente necesare investiției,
• Totodată, pentru reducerea poverii administrative vor fi disponibile proiecte model pentru finanțarea anumitor tipuri de investiții realizate prin PNDR.

3.2.52.052. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 29/06/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

Este necesară elaborarea unui Plan integrat de simplificare pe diferite tematici privind simplificarea. Ar putea fi implementat prin intermediul asistenței tehnice. Unele elemente pot să vizeze:

a. Adoptarea de costuri standardizate și sume forfetare (așa cum este deja pentru Măsura 6). Costurile standardizate, o practică deja posibilă pentru FSE în perioada 2007-2013, poate să fie aplicabilă pentru Măsura 1 și 2

b. Adoptarea unui sistem de indicatori pentru a monitoriza costurile și povara administrativă. Acest instrument este util, asigurând o analiză de cost bazată pe indicatori.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

a. Recomandare parțial acceptată. Costurile simplificate vor fi eligibile în sM 4.1a aferentă STP, sM 4.1 și sM 8.1 în condițiile respectării prevederilor art. 62 R 1305/2013 și art. 67 din R 1303/2013. Vor fi utilizate costuri standard pentru costurile legate de reconversia și înființarea plantațiilor (ex: material săditor, lucrări, sistem susținere etc. pentru sM4.1a, pentru strugurii de masă în cadrul sM4.1 și pentru lucrările de înființare a plantațiilor forestiere.

b. Recomandare acceptată. Simplificările propuse vor fi monitorizate, evaluate și îmbunătățite în mod continuu și la timp, prin următoarele mecanisme:

• monitorizarea modului în care răspunde sistemul privind depunerea on-line și îmbunătățirea acestuia în timp util, astfel încât beneficiarii să poată depune cererile de finantare în conditii optime,
• actualizarea și completarea periodică a Bazei de date cu prețuri de referință;
• evaluarea anuală a modului de organizare a sesiunilor și a alocărilor disponibile privind nr. de proiecte depuse și timpul de evaluare necesar AFIR în vederea îmbunătățirii modului de organizare a sesiunilor, pentru a limita timpul de decizie de aprobare a proiectelor.

3.2.53.053. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice

Categoria de recomandare: Altele

Data: 06/06/2014

Subiect: Sub-programul pomicol

Descrierea recomandării

Principala deficiență a acestuia este absența unui Plan de indicatori distinct, în conformitate cu prevederile art. 8 (2.c) din Regulamentul nr. 1305/2013.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Planul de indicatori aferent subprogramului pomicol a fost elaborat.

3.2.54.054. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice

Categoria de recomandare: Altele

Data: 01/07/2014

Subiect: Sub-programul pomicol

Descrierea recomandării

Se recomandă introducerea în sub-programul tematic a M2 - Servicii de consiliere.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare neacceptată. Creșterea nivelului de cunoștinte a fermierilor care lucrează în sectorul pomicol va fi adresată într-un mod integrat în cadrul PNDR prin măsurile 1 și 2. De asemenea, prin sub-măsura 7.2 se va acorda sprijin pentru extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar din domeniul agricol, acțiuni care vor asigura viitorilor fermieri creșterea nivelului de cunoștințe și a capacităților de muncă. Prin urmare considerăm că abordarea actuală va avea un efect mai puternic asupra nivelului de cunoștințe ale fermierilor care lucrează în sectorul pomicol decât includerea M2 în sub-programul pomicol.

3.2.55.055. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 19/06/2014

Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Se constată o lipsă de consistență între FA din Cap. 5 - Strategie și Cap. 8 - Măsuri, astfel:

a. Măsura 1: FA 1A și 1C sunt menționate în Cap. 5 dar nu și în Cap. 8

b. Măsura 2: FA 1A este menționată în Cap. 5, dar nu este menționată în Cap. 8.

c. Măsura 10: A fost adăugată Submăsura 10.2 care contribuie la FA 4A. FA 4B, 5A, 5D și 5E nu apar în Cap. 5, dar apar în Cap. 8. În Cap. 5, FA 5A a fost eliminat din tabel, dar textul indică faptul că FA este prezentă la Măsura 10.

d. Măsura 11: A fost introdusă Submăsura 11.1; nu este clar dacă există o submăsură 11.2. În Cap. 5 au fost eliminate FA 4A, 4C și 5E care în schimb apar în Cap. 8. FA 4C a fost eliminată din tabel, în schimb textul indică faptul că FA este prezentă la Măsura 11.

e. Măsura 13: Din Cap. 5 a fost eliminată FA 4A, în timp ce Cap. 8 păstrează mențiunile referitoare la FA 4A și 4C.

f. Măsura 16: FA 5A este menținută în Cap. 5, dar este eliminată din Cap. 8. În schimb FA 2A și 6A sunt eliminate atât din Cap. 5, cât și din Cap. 8.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

a. Recomandare acceptată. FA 1A și 1C sunt menționate acum în capitolul 8.

b. Recomandare acceptată FA 1A este acum menționată și în capitolul 8.

c. Recomandare acceptată în sensul revizuirii Cap. 8 prin introducerea FA 5A, păstrând doar principalele FA. FA 5A este considerată principală, atât în Cap. 5, cât și în Cap. 8.

d. Recomandare acceptată în sensul că a fost revizuit Cap. 8 păstrând doar principala FA (4B). Există două sub-măsuri, ambele contribuind la FA 4B.

e. Recomandare acceptată în sensul că a fost revizuit Cap. 8 păstrând doar principala FA (4C).

f. Recomandare acceptată în sensul că FA 5A a fost eliminată din Cap. 5 pentru această măsură.

3.2.56.056. Raportul final preliminar

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție

Data: 01/07/2014

Subiect: Raport final preliminar

Descrierea recomandării

a. Se recomandă introducerea unei scheme de micro-creditare.

b. Se recomandă realizarea de legături între măsurile care conduc fermierul de la a avea cunoștinte adecvate, la a-și formula propriul plan de afaceri, de la depunerea cererii până la gestionarea ex-post a afacerii. Aceste tipuri de legături au fost realizate deja în 2007-2013 (prin măsurile 141-143).

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

a. MADR intenționează să pună la dispoziția beneficiarilor PNDR instrumentele financiare necesare pentru asigurarea cofinanțării private. În acest scop, este în curs de elaborare evaluarea ex-ante pentru instrumente financiare, conform prevederilor art. 37, alin. 2 din R (UE) nr. 1303/2013. Rezultatele acestei evaluări vor permite selectarea și adecvarea acelor instrumente financiare care răspund cel mai bine nevoilor pieței țintă. În prezent, în cadrul acestui proces, este analizată oportunitatea introducerii în PNDR a două instrumente financiare: de creditare și de garantare.

b. Recomandare acceptată. Serviciile de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderile mici aferente sub-măsurii 2.1 vizează atât elaborarea cât și implementarea planului de afaceri.

3.2.57.057. Măsura 4

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA

Data: 01/07/2014

Subiect: Recomandări specifice SEA

Descrierea recomandării

Impactul negativ al activităților de investiții va trebui redus prin aplicarea corectă a normativelor în vigoare referitoare la construcția obiectivelor de investiții, a legislației de mediu relevante, precum și a prevederilor regulamentelor comunitare privind dezvoltarea rurală (de ex. prevederile referitoare la investițiile în sistemele de irigații). Este recomandat ca pentru fiecare activitate în parte ce urmează a fi sprijinită prin această măsură să se acorde o atenție deosebită criteriilor de eligibilitate și de selecție care se referă la respectarea mediului înconjurător.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată în sensul că pentru fiecare activitate în parte ce urmează a fi sprijinită prin această măsură au fost stabilite criterii de eligibilitate și de selecție care au în vedere respectarea mediului înconjurător. În același timp, proiectele care necesită evaluarea impactului de mediu vor face obiectul EIA/EA înaintea implementării.

3.2.58.058. Măsura 6

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA

Data: 01/07/2014

Subiect: Recomandări specifice SEA

Descrierea recomandării

Există un risc de a afecta negativ mediul prin implementarea neadecvată a unor acțiuni eligibile în cadrul măsurii (de ex.: dezvoltarea necontrolată a turismului, dezvoltarea neadecvată a sectorului de creștere a animalelor care pot fi o sursă de poluare a aerului,resurselor de apă și sol și pot afecta biodiversitatea). Prin urmare, va fi necesar să se evalueze în mod constant diferitele planuri de afaceri în ceea ce privește impactul lor asupra mediului.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată parțial.

Necesitatea eliberării unui aviz de mediu pentru planuri de afaceri este reglementată de legislația națională
care prevede situațiile în care e nevoie de acest acord. Cu toate acestea, recomandarea SEA a subliniat necesitatea de evaluare continuă (de exemplu, monitorizarea) a acelor planuri de afaceri a căror implementare ar putea avea un impact potențial asupra mediului. Înainte de implementarea proiectelor, acestea vor fi supuse EIM sau EA în conformitate cu legislația națională. Acest lucru înseamnă că nu toate proiectele sunt supuse evaluării de mediu, ci doar acelea pentru care legislația națională prevede ca obligatorie realizarea EIA / EA.

3.2.59.059. Măsura 7

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA

Data: 01/07/2014

Subiect: Recomandări specifice SEA

Descrierea recomandării

Din punct de vedere al mediului, investițiile în infrastructura de bază la scară mică, prin acțiunile propuse, prezintă un risc pentru mediu, în special pentru biodiversitate, ecosisteme și pentru serviciile ecosistemice. Totuși, aceste riscuri, pot fi diminuate printr-o evaluare a impactului asupra mediului a fiecărei activități sau proiect în parte, și printr-o evaluare adecvată a acestora (în cazul Siturilor Natura 2000), ce va avea ca rezultat măsuri de reducere a impactului asupra mediului.

Pentru dezvoltarea turismului va fi necesar să se evalueze importanța zonei pentru dezvoltarea potențialului de turism și să se armonizeze dezvoltarea turismului cu potențialul zonei. Criteriile de selecție trebuie să confere și o atenție asupra mediul înconjurător.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată în sensul că pentru fiecare activitate în parte ce urmează a fi sprijinită prin această măsură au fost stabilite criterii de eligibilitate și de selecție care au în vedere respectarea mediului înconjurător. În același timp, proiectele care necesită evaluarea impactului de mediu vor face obiectul EIA/EA înaintea implementării.

3.2.60.060. Măsura 8

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA

Data: 01/07/2014

Subiect: Recomandări specifice SEA

Descrierea recomandării

În cazul în care acțiunile se implementează în interiorul Siturilor Natura 2000 este necesară parcurgerea procedurii de EA pentru a stabili dacă prin acțiunea de împădurire se vor aduce modificări asupra statutului de conservare al habitatelor/speciilor pentru care au fost declarate siturile.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată. Proiectele de împădurire fac obiectul evaluării de mediu (EIA) sau evaluării adecvate (dacă sunt propuse pentru zone incluse în rețeaua Natura 2000). Aprobarea acestora se face numai dacă împădurirea produce efecte compatibile cu obiectivele de conservare a biodiversității în siturile Natura 2000.

3.2.61.061. Măsura 16

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA

Data: 01/07/2014

Subiect: Recomandări specifice SEA

Descrierea recomandării

Având în vedere că această măsură poate sprijini și punerea în aplicare a proiectelor de investiții, în astfel de cazuri, este foarte important să se evalueze impactul acestora asupra mediului. În astfel de cazuri, se recomandă utilizarea unor criterii de selecție care vizează protecția mediului.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată în sensul că pentru fiecare activitate în parte ce urmează a fi sprijinită prin această măsură au fost stabilite criterii de eligibilitate și de selecție care au în vedere respectarea mediului înconjurător.

3.2.62.062. Măsura Leader

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA

Data: 01/07/2014

Subiect: Recomandări specifice SEA

Descrierea recomandării

În ceea ce privește măsurile de investiții din cadrul acestei măsuri, acestea pot avea un impact negativ din punct de vedere al mediului. Prin urmare, atunci când se evaluează calitatea strategiei, ar fi necesar să se aibă în vedere criteriile de mediu. În mod similar, atunci când se evaluează calitatea parteneriatului ar fi oportun să se evalueze activitățile parteneriatului care vizează protecția mediului în zona acoperită de parteneriat.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată.

3.2.63.063. Rețeaua Rurală

Categoria de recomandare: Altele

Data: 27/11/2014

Subiect: Contribuția rețelei la implementarea politicii de dezvoltare rurală și la buna guvernanață

Descrierea recomandării

• Modalitatea în care RNDR va contribui la obiectivele politicii de dezvolate rurală trebuie descrise mai clar și mai detaliat
• Pentru fiecare dintre obiectivele comune, obiectivele specifice rețelei și grupurile de activități ar trebui să fie formulate din punctul de vedere al relevanței adresării nevoilor identificate în context și în analiza SWOT.
• Programul descrie calitățile pe care trebuie să le dețină personalul RNDR. Aceste aspecte sunt utile dar nu sunt suficiente dacă nu luăm în considerare cele 7 grupe de activități ale rețelei așa cum sunt prevăzute în Regulament.
• Programul ar trebui să descrie mai detaliat planul organizațional pentru a descrie cum activitățile rețelei vor fi implementate și cum vor fi dezvoltate și utilizate instrumentele rețelei.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

• Recomandare neacceptată. Aceste obiective nu au putut fi descrise mai detaliat datorită limitelor impuse de SFC.
• Recomandare acceptată partial. Cap. 17 a fost revizuit și detaliat conform recomandării luând în considerare limitele impuse de SFC și faptul că Planul Multianul de Activitate este un instrument de implementare și nu unul de programare. Fiecare obiectiv comun și additional va fi detaliat în Planul Multianual/Anual de Activitate.
• Recomadare neacceptată. La Cap. 17.1.4 se menționează că prin externalizarea anumitor activități, echipa USR se va asigura că contractorii vor dispune de personal suficient și calificat pentru a îndeplini într-un mod eficient sarcinile rețelei.
• Recomandare neacceptată. În Cap. 17.1.3 se menționează că Planul Multianul de Activitate va acoperi în totalitate obligațiile prevăzute în art. 54 (3) din Reg. nr. 1305/2013 și va include o descriere a modului în care actorii cei mai relevanți vor fi identificați și implicate. Același capitol precizează că pentru primul an vor fi prevăzute activități obligatorii în conformitate cu art. 54 (3), b, paragrafele i-iii-vi și priorități adiționale conform art. 54 (3) paragrafele ii-iii and v.

3.2.64.064. Sub-program tematic - SWOT și Nevoi

Categoria de recomandare: Altele

Data: 27/11/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

1) Unele elemente ale analizei SWOT trebuie reformulate.

2) În SWOT trebuie adăugate 2 elemente adiționale.

3) Includerea oportunității Trendul ascendent al consumului de fructe per locuitor în categoria punctelor tari și completarea cu mențiunea că se referă la fructele produse pe piața internă precum și reformularea indicatorului adițional Consumul mediu de fructe.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

1) Recomandare parțial acceptată.

2) Recomandare acceptată în sensul introducerii PT - Creșterea zonei pomicole ecologice și a PS - Reducerea zonei pomicole care aparține formelor asociative în raport cu întreaga suprafață pomicolă.

3) Recomandare neacceptată. AM consideră că acesta nu este un punct tare, deoarece chiar dacă cererea crește consumatorii nu sunt obligați să cumpere fructe produse în România, Aceasta este o oportunitate pentru producătorii locali de a crește cantitatea și calitatea fructelor precum și producția de fructe vândută pe piața internă. De asemenea, indicatorul nu diferențiază între producția internă și cea externă, stabilește doar că, consumul mediu de fructe pe cap de locuitor este în creștere.

3.2.65.065. Sub-program tematic - SWOT și Nevoi

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților

Data: 27/11/2014

Subiect: Consistența analizei SWOT

Descrierea recomandării

4 nevoi trebuie reformulate.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare parțial acceptată. Nevoile 1 și 4 au fost reformulate.

Recomandarea referitoare la Nevoia 3 nu a fost acceptată: În cadrul STP înființarea de locuri de muncă și valoarea adaugată sunt obținute prin același instrument (doar prin procesarea produselor agricole) și pentru a nu repeta inutil informația nu este necesară împărțirea nevoii în două nevoi separate.

Recomandarea referitoare la Nevoia 5 nu a fost acceptată: Abordarea aferentă nevoii 5, respectiv unirea nevoii de activități de cercetare-dezvoltare-inovare corelată cu schimbările climatice d.p.d.v al proiectelor inovative a fost utilizată pentru că STP nu contribuie direct (financiar) la obiectivele de mediu (nu abordează FA de mediu decât secundar). Astfel, în nevoia 5, elementele de mediu sunt abordate secundar, prin intermediul soluțiilor inovative.

3.2.66.066. Analiza Planului de Evaluare

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 02/12/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

Se sugerează anticiparea revizuirii metodologice în 2015, în scopul de a avea mai mult timp pentru a corela Caietul de Sarcini pentru selectarea evaluatorului independent.

În plus, se sugerează utilizarea Comitetului de Coordonare și a grupurilor tehnice de lucru pentru a identifica întrebări de evaluare specifice.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare acceptată în sensul revizuirii informațiilor referitoare la metodologia pentru selectarea evaluatorului independent, precum și a celor referitoare la activitățile care se vor desfășura pentru pregătirea evaluărilor.

3.2.67.067. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului

Data: 02/12/2014

Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

Evaluatorul sugerează, de asemenea, să se extindă experimental costul standard pentru M1 și M2. Mai mult, va fi utilă introducerea unei capacități adminstrative specifice pentru abordarea problemei de simplificare.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

Recomandare partial acceptată pentru M1. În organizarea apelurilor de propuneri de proiecte pentru această măsură, AM va analiza posibilitatea utilizării costurilor standard pentru anumite categorii de cheltuieli.

Referitor la capacitatea administrativă pentru abordarea problemei de simplificare, măsura de Asistență Tehnică prevede acțiuni de întărire a capacității administrative a autorităților responsabile de managementul, implementarea și controlul PNDR pe baza unui Plan de acțiune pentru resurse umane al autorităților beneficare ale măsurii care va include o analiză a nevoilor, acțiuni de întărire a capacității adminstrative și de fidelizare a personalului, precum și acțiuni de monitorizare și evaluare a eficienței implementării planului de acțiune.

3.3. Raport de evaluare ex-ante

A se vedea documentele anexate

4. SWOT ȘI IDENTIFICAREA NEVOILOR

4.1. SWOT

4.1.1. Descriere generală cuprinzătoare a situației actuale a zonei vizate de program, pe baza indicatorilor contextuali comuni și specifici programului și pe baza altor informații calitative actualizate

Teritoriu și populație

RO dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat. Cu o suprafață totală de 238.391 km2 {1}[CI 3] și o populație de 21,356 mil de locuitori (Eurostat 2012) {1}[CI 1], RO este pe locul 7 în UE27 după suprafață (6,0%) și populație (4,25%). Regional se constată o distribuție echilibrată a teritoriului între 6 regiuni (14,33% NV, 14,30% Centru, 15,46% NE, 15% SE, 14,45% S-Muntenia, 12,25% SV-Oltenia, 13,44% V), în timp ce București-Ilfov ocupă doar 0,76% din teritoriul. Pe zone geografice (munte, deal și câmpie) teritoriul RO este repartizat în proporții relativ echilibrate.

Zonele rurale, reprezentative pentru RO, au resurse substanțiale de dezvoltare. În 2012, spațiul rural (cf. def. din cap. 8.1) avea o suprafață de 207 522 km2 (87,1%) {3}[A3] și 45,0% din populația RO {2}[A1]. Populația rurală nu este distribuită uniform, având o pondere ridicată în anumite regiuni (S- Muntenia - 58,6%, NE - 56,8% și SV Oltenia - 51,9%) cu cea mai mare densitate, exceptând regiunea București-Ilfov, în regiunea NE (63,24 loc/km2) și densitate redusă în V (26,51 loc/km2) {2}[A4]. Aceste disparități își pun amprenta asupra dezvoltării socio-economice a zonelor și asupra calității vieții populației rurale.

Populația rurală cunoaște un declin demografic, fiind în continuă scădere și în curs de îmbătrânire. Între 2005-2012, a scăzut cu 65.646 de persoane {2} și conform prognozelor demografice scăderea va continua în ritm moderat, până în 2015, cu un declin accentuat între 2015-2050{5}.

În perioada de referință, la nivel RO, analiza structurii populației pe categorii de vârstă nu arată diferențe semnificative (categoria 0-14 ani a scăzut cu 0,6% ajungând la 15% în 2012, iar 15-64 ani și peste 65 ani au avut un trend ușor ascendent - cu 0,3%, respectiv 0,2%, până la 70%, respectiv 15% în 2012) {1}[CI 2], fenomenul de diminuare și îmbătrânire a populației rurale fiind evident. Categoria 0-14 ani a scăzut (de la 17,8% în 2005 la 16,6% în 2012), iar categoria peste 65 de ani se menține la niveluri ridicate (18,7% în 2005 și 18,3% în 2012) {2}[A2].

Situația generală a economiei RO

În planul dezvoltării economice, RO deține o poziție modestă în UE27, ponderea în PIB-ul UE în 2012 fiind de 1%. Chiar dacă după 2010 PIB-ul pe locuitor (euro) a înregistrat un trend ascendent, raportat la media UE27 în termeni de PPS/locuitor, reprezintă doar 49% {1}[CI 8].

Sectorul agricol și economia rurală, în general, are potențial de creștere substanțial, încă insuficient exploatat. Ca urmare și nivelul investițiilor nete în sector a crescut constant începând cu 2010, înregistrând o valoare de 89.866,5 mil lei (20.194,72 mil euro) în 2012. {4}Agricultura a generat 6.924,752 mil euro valoare adăugată brută (VAB), reprezentând 6,01% din totalul VAB. Evoluția distribuției VAB pe sectoare de activitate relevă scăderea continuă a ponderii agriculturii (9,52 % din VAB total în 2005; 6,0% în 2012) în favoarea sectorului secundar (35,90% în 2005; 42,3% în 2012) și terțiar (54,58 % în 2005; 51,6% în 2012). Deși acest fenomen reflectă un proces de apropiere a structurii economiei RO de cea existentă în restul SM, ponderea sectorului agricol rămâne totuși de peste trei ori mai mare decât în UE27 (1,74% în 2012) {1}[CI 10].

În 2012, productivitatea muncii în agricultură, silvicultură și pescuit a fost de 2464 euro/persoană ocupată, de aprox. 5 ori mai mică decât media RO (12.527 euro/persoană ocupată), iar în sectorul secundar (industrie și construcții) și terțiar, valorile au fost de 1,5 respectiv 1,3 ori mai mari {1}[CI 12].

Dezvoltarea afacerilor la scară mică este sursă importantă de locuri de muncă/obținere de venituri. Dintre IMM-urile active cu profil non-agricol, numai 18,1% figurau în rural în 2011, ceea ce denotă o pondere redusă a celor implicate în desfășurarea acestor activități (industrie, servicii și turism rural). Analiza IMM-urilor din rural arată capacitatea redusă de a genera locuri de muncă pentru populație.

Deși în perioada 2005-2011, numărul IMM-urilor cu profil non-agricol din rural a crescut cu 16%, efectele crizei din ultimii trei ani analizați au dus la o scădere cu 7492, ajungând la 77.315 IMM (sector secundar și terțiar) în 2011 {2} [A24]

Cu toate că microîntreprinderile ce desfășurau activități non-agricole în rural au fost sprijinite și prin PNDR 2007-2013 densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori din rural este mai redusă decât cea la nivel național (9,64 față de 23,66 în anul 2011) {7}[A25].

Privind infrastructura de turism, capacitatea de cazare a înregistrat o creștere de 6,13% în 2012 față de 2005, hotelurile deținând 60% din capacitatea totală. Capacitatea de cazare în pensiunile agroturistice a înregistrat o creștere de 59,4% datorată în mare parte, sprijinului acordat prin FEADR. {4} [A 23]. Cu toate acestea, turismul rural nu are un nivel de dezvoltare satisfăcător privind calitatea infrastructurii de suport și al serviciilor, în special cele de agrement.

Accesul IMM-urilor la finanțare rămâne problematic. Din punct de vedere al teritorialității, serviciile financiare sunt greu accesibile întreprinderilor din rural și sectorului agricol datorită costurilor de creditare ridicate. În 2012, în agricultură au fost acordate 4,0% din totalul creditelor. Conform evaluării ex-ante a instrumentelor financiare în PNDR 2014-2020, creditele acordate agricultorilor au fost de 4 ori mai mici, comparativ cu nivelul înregistrat la nivel UE (281 euro/ha teren arabil în RO și 1.203 euro/ha teren arabil în UE). Deși au existat mecanisme financiare (scheme de garantare), unii beneficiari care au semnat contracte de finanțare în PNDR 2007-2013 nu au reușit să acceseze credite pentru investiții. Principala cauză a fost lipsa unui tip de credit adaptat la specificul agriculturii. Cerințele impuse de instituțiile bancare pentru accesarea fondurilor (de ex. pentru garanții), sunt similare oricărei alte companii sau IMM, fiind dificil de îndeplinit. Insuficienta specializare a serviciilor de creditare s-a reflectat direct asupra sistemului de garantare pentru agricultură nefiind utilizat la capacitatea sa planificată și implicit, în nivelul limitat de accesare al programului și în rata crescută de proiecte reziliate în rândul beneficiarilor selectați.

Reducerea numărului de ateliere de prestări servicii și a unităților cooperației meșteșugărești a generat comprimarea severă a economiei sociale din rural. La nivelul 2010, din 2017 cooperative 42,5% erau cooperative meșteșugărești ce practicau activități tradiționale (meșteșuguri, artizanat) {4}

Educație și formare profesională

Populația rurală din RO, în 2011, are un nivel de instruire scăzut, ponderea cea mai mare a populației între 25 și 64 de ani urmând doar gimnaziul (38,5%). Privind studiile preuniversitare, doar 22,2%, respectiv 17,4% din populație a urmat o școală profesională, respectiv liceu și doar 1,6% studii superioare, {8} [A10].

Rata abandonului școlar este mult mai ridicată în rural decât în urban, dar și în raport cu nivelul național ce înregistrează, în anul școlar 2011/2012, 4,2% în învățământul liceal și profesional. În mediul rural, rata abandonului școlar din sectorul educațional analizat, atingea 5,3%, cu 1,2% peste rata din urban{2} [A11].

În ultimul deceniu, numărul liceelor agricole, agromontane și veterinare a înregistrat o tendință descendentă (cu 40% - în 2011 - doar 67 astfel de licee la nivel național și 44 în rural), cea mai drastică scădere fiind în cazul liceelor agricole (cu 52%) {4} [A12] Scăderea unităților liceale cu profil agricol s-a produs concomitent cu reducerea numărului de absolvenți (cu peste 44% din 2001 până în 2011), în 2011 înregistrându-se un procent de 0,76 % din total absolvenți de liceu, la nivel național. Privind situația mediului rural, la nivelul lui 2011 doar 1,20% din absolvenți finalizau un liceu agricol {4}[A13]. O evoluție pozitivă a reprezentat-o numărul total de absolvenți de studii superioare cu acest profil, crescând cu 27% față de 2005, ajungând în 2012 la 4397 de absolvenți, o oportunitate pentru întinerirea generațiilor de fermieri cu pregătire adecvată{4}. Atractivitatea scăzută a sectorului agricol și scăderea numărului de absolvenți ai școlilor cu profil agricol sunt factori ce au contribuit la scăderea nivelului de instruire a managerilor exploatațiilor agricole.

În RO, formarea profesională pe parcursul întregii vieți se află în stadiu incipient de manifestare, fapt ce reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire. Gradul de participare la educație sau instruire al populației cu vârsta între 25-64 ani a fost de 1.4%, în cazul populației rurale acesta fiind și mai scăzut, respectiv de 0,5% {2}[A17]. O situație similară apare și în cazul M111 din PNDR 2014-2020 fiind formați până la sfârșitul lui 2013 doar 27.237 de fermieri (beneficiari ai M 112 și 141) din targetul de 92.002 {39}. Rata scăzută de realizare (30%), a fost datorata insuficientei coordonare în implementare cu alte măsuri (în special cu cele pentru care formarea era obligatorie) și gradul ridicat de complexitate al procedurilor de atribuire a contractelor, ce a dus la întârzieri semnificative în implementare.

Structura forței de muncă și ocuparea

Urbanizarea populației active. Dezvoltarea economică a sectorului secundar și terțiar a atras în ultimul deceniu populația activă rurală către zonele urbane, în 2012 aceasta fiind cu 11,7% mai mare decât cea din rural (44,6%) {4}.

Deși populația activă din mediul rural înregistrează un trend ușor descendent (cu 1%) între 2005-2012 pe fondul scăderii și îmbătrânirii acesteia, există forță de muncă disponibilă implicată preponderent în agricultura de subzistență și semisubzistență.

Populația ocupată se diminuează la nivel național și în rural. La nivel național, în 2012, rata ocupării, reprezentând gradul de concentrare a populației ocupate în vârstă de 15-64 ani, era de 59,5%, mai mică față de media UE cu 4,7%{1}[CI 5].

Raportat la mediul de rezidență, observăm că în 2012, rata ocupării populației între 15-64 ani în rural (60,7%) este cu 1% mai mare decât cea din urban, ceea ce indică o ocupare insuficientă a forței de muncă din această zonă {2}[A5].

În spațiul rural, se înregistrează o scădere a ratei de ocupare la principala grupă de vârstă, 15-64 ani (61,6% în 2005, comparativ cu 60,7% în 2012) {2}[A5].

În perioada de referință 2005-2012, analiza populației ocupate pe sectoare de activități ale economiei naționale indică scăderea numărului acestora în sectorul primar și secundar (cu 3,2 % în agricultură și 1,7 % în industrie și construcții) și o creștere cu 4,9% în sectorul terțiar{2} [CI 11] .

În spațiul rural, structura populației ocupate indică o pondere mai ridicată în agricultură, de 60,3%, comparativ cu cea din nonagricol (cu 20,1% față de industrie și 19,6 % față de servicii) {2}[A9].

Analizând structura populației ocupate privind statutul profesional, remarcăm că în 2012, lucrătorii pe cont propriu și familiali neremunerați din rural reprezentau 89% din totalul populației încadrată la acest statut profesional, la nivel național. În contextul economiei rurale, ponderea lor este de 57,9% din totalul populației ocupate în rural în 2012, aspect ce este asociat mai curând cu agricultura de subzistență și cu lipsa alternativelor decât cu spiritul antreprenorial {2}[A6].

Șomajul

În contextul în care în 2012 rata șomajului din RO se menține sub media UE (10,5% în UE27 și 7% în RO) {1} [CI 7] o rată de ocupare mai ridicată în rural maschează un șomaj ascuns și subocupare. Rata șomajului în rural este de 5,1% comparativ cu 8,6% în urban. Categoriile cele mai expuse riscului de șomaj sunt tinerii între 15-24 ani. Ponderea șomerilor din această categorie a crescut semnificativ de la 13,9% în 2005 la 15,9% în 2012 {2} [A7]. Rata șomajului pe termen lung în mediul rural a fost în 2012 de 2,0% {4}.

Calitatea vieții în zonele rurale

În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind cu 16,1 pp mai mare decât în UE27 {1}[CI 9]. Aceste diferențe au caracter teritorial, ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din rural reprezentând 54,2% (61,9% în 2007) {2} [A8].

Una dintre cele mai expuse categorii la riscul de excluziune socială este minoritatea romă. Conform Recensământului populației și locuințelor din 2011, 3,09% (621.573) din persoane sunt de etnie romă {2} [A32] din care 63% în rural{40}. Participarea redusă și accesul limitat la piața muncii duc la venituri precare și risc ridicat de sărăcie și excluziune socială. În 2012, la romii din rural între 15 - 64 ani, se înregistra o rată de ocupare de 38 %, fiind cu 28 % sub procentul acestora din urban. {2}. Integrarea romilor rămâne o problemă, în special în zonele rurale. Totuși, rezultatele implementării strategiei adoptate de RO, încurajarea participării la învățământul superior, facilitarea accesului la servicii de sănătate, creșterea gradului de conștientizare privind discriminarea, au îmbunătățit situația existentă, solicitând atenție prin monitorizarea și implementarea planului de măsuri aferent "Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020"{47}

În zonele rurale veniturile sunt relativ scăzute (în 2011 - 503 euro/gospodărie în rural față de 621 euro/gospodărie în urban). Ponderea veniturilor (numerar și în natură) din agricultură reprezintă 42% din venitul total brut/gospodărie în rural, iar salariile sunt în prezent în jurul procentului de 26% {2} .

Zonele rurale din RO sunt afectate de lipsa sau deficiența infrastructurii, ceea ce are un impact negativ asupra dezvoltării economice și a calității vieții.

Deși prin cele 295 de proiecte implementate prin M 322 a PNDR 2007-2013 finalizate până în prezent, au fost realizați sau reabilitați 1563,7 km de drum, 1456,11 km de conducte de alimentare apă și 2035,6 km de conducte de canalizare, infrastructura de bază din mediul rural continuă să fie deficitară și insuficient dezvoltată{41}. Din totalitatea drumurilor comunale cu o lungime de 31.639 km și reprezentând 37,8% din totalitatea drumurilor publice, doar 7% au fost modernizate. 48% sunt pietruite și 29% de pământ, acestea fiind impracticabile în perioadele cu precipitații{9}[A19]. Deși între 2005-2012 lungimea rețelei de distribuție a apei potabile din rural a înregistrat o creștere considerabilă (cu 55,65%), accesul populației la rețea este mai scăzut decât în urban (70,29% localități rurale față de 99% localități urbane). Lungimea rețelei de canalizare a crescut cu 22,68% în perioada analizată dar numărul de localități rurale ce beneficiază de canalizare este cu 75,37% mai scăzut decât în cele urbane (21,53% în rural față de 96,90% în urban) {2}[A20].

Principale dificultăți în realizarea proiectelor pentru infrastructura de bază, în special a celor integrate, au fost: nivel mare de complexitate (inclusiv înțelegerea necorespunzătoare a conceptului de proiect integrat), durata mare de execuție, lipsa reglementărilor clare, inclusiv imposibilitatea beneficiarilor de a susține până la final investiția. Pentru realizarea investițiilor a fost necesară obținerea unui număr mare de autorizații emise de diverse autorități ceea ce a îngreunat implementarea.

Serviciile de bază nu răspund nevoilor populației rurale, iar deficitul condițiilor pentru dezvoltarea spațiului rural din perspectivă socială are un impact negativ asupra dezvoltării economice a zonelor rurale din RO. Infrastructura educațională este insuficientă. Educația antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe) se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește infrastructura. Din 295 creșe în 2011, doar 1% se aflau în rural, unde erau înregistrați 45,5% din totalul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani. Procentul de acoperire a grădinițelor în rural a fost doar de 7,44 % din totalul RO în anul școlar 2012-2013. {2} [A21].

Identitatea culturală a satului românesc reprezintă o importantă sursă de dezvoltare locală și este caracterizată de un patrimoniu cultural material și imaterial divers. În rural, accesul locuitorilor din sate și comune la cultură este limitat, comparativ cu accesul celor din urban. Patrimoniul cultural din zonele rurale arată un grad ridicat de degradare ce impune realizarea investițiilor necesare pentru restaurarea acestora.

O parte integrantă a moștenirii culturale în RO o reprezintă așezămintele monahale. Acestea au ca specific păstrarea identității și tradiționalității naționale prin practicile meșteșugăreși, culinare și agricole și prin conservarea stilurilor arhitecturale specifice regiunilor. Din numărul total de 18.439 unități de cult din RO, doar 1,5% sunt mănăstiri, 0,4% schituri iar 49,3% din mănăstiri și peste 56% dintre schituri sunt monumente istorice. O pondere ridicată a acestor obiective se află într-o stare degradată și necesită investiții de restaurare și conservare pentru a menține valoarea lor culturală {29}.

Accesul la internet în mediul rural, deși în creștere rămâne limitat. În RO doar 42% dintre gospodării au conexiune la internet și doar 23% conexiune broadband. Această rată nesatisfăcătoare de penetrare în zonele rurale se datorează veniturilor scăzute, lipsei calculatoarelor în gospodării, condițiilor de acoperire DSL precare. Internetul wireless aproape inexistent. În 2012 rata de penetrare a internetului în bandă largă la puncte fixe era de 60,28% în urban și doar 23,47% în rural {14} [A18]. Între 2007-2013 această problemă a fost abordată în special prin proiectul RO-NET și submăsura 322e PNDR 2007-2013, ambele având ca obiectiv principal extinderea accesului la servicii în bandă largă pentru cetățenii din rural. Până în prezent au fost identificate prin proiectul RO-NET, 783 de localități "zone albe" unde realizarea de investiții în infrastructura de acest tip ar conduce la crearea de valoare adăugată. În cadrul M 322e au fost contractate spre finanțare 56 proiecte în valoare de 9.3 mil euro, a căror implementare va duce la asigurarea accesului la internet pentru 16.203 gospodării din 193 de sate, respectiv pentru 41.552 de persoane{41}. Cu toate că prin PNDR 2007-2013, în cadrul M322e au fost finanțate investițiile de tip broadband, Agenda digitală 2020 previzionează un nivel minim de 30 Mbps față de viteza preconizată anterior de 1-4 Mbps. La finalul semestrului I 2014, din totalul conexiunilor broadband în rural 15,5% reprezintă conexiuni la viteze mai mari sau egale cu 30 Mbps.

La sfârșitul lui 2011, mai puțin de 33% din persoanele din rural utilizaseră măcar o data un calculator deși 53,9% din gospodării au acces la internet. Una dintre cauzele unui nivel atât de scăzut al indicatorilor de accesare în raport cu infrastructura existenta, este lipsa abilităților necesare (ca efect al gradului scazut de educatie){4} Deși a început să funcționeze în ultima parte a anului 2011, RNDR și-a demonstrat utilitatea, contribuind la schimbul de informații, cunoaștere și experiențe între cei implicați în dezvoltarea comunităților legate și de oportunitățile de finanțare prin PNDR 2007-2013.

Dezvoltare și guvernanță locală

Abordarea LEADER vizează o dezvoltare echilibrată a teritoriilor rurale. În 2012, teritoriul acoperit de GAL-uri este de aprox. 141.398 km2 (1.805 comune și 79 de orașe sub 20.000 locuitori) cu circa 58% din populația eligibilă LEADER, respectiv 6,686 mil persoane {12} [A15, A16]. În perioada 2007-2013 au fost selectate 163 de GAL-uri și până la sfîrșitul lunii august 2013, acestea semnaseră contracte în cadrul sub- măsurii 431.2 și începuseră implementarea activităților. Cu toate că implementarea LEADER s-a demarat cu întârziere, la 31.01.2015 rata de contractare reprezenta 98,98% din alocarea totală. Cu privire la plăți, în ianuarie 2015 nivelul acestora se situa la 32,78% datorită lipsei de experiență a GAL și a autorităților de implementare.

Analiza sectorului agricol

Utilizarea terenurilor agricole

O particularitate a agriculturii RO o reprezintă dualitatea modului de gestionare a suprafeței agricole: jumătate din SAU este gestionată de exploatațiile agricole de tip comercial, eficiente și competitive, iar cealaltă jumătate revine fermelor de subzistență și semi-subzistență.

În RO, suprafața agricolă utilizată (SAU) este în scădere, tendință manifestată și în UE27. Între 2005-2010 SAU a scăzut cu 4,3 % (de la 13,9 mil ha la 13,3 mil ha). În structura pe categorii de folosință cea mai mare pondere o dețin terenurile arabile (62,4 %), urmate de pășuni și fânețe (33,9%). SAU - arabil și culturi permanente a scăzut între 2005-2010 cu 6,3% și respectiv cu 8,2%, în timp ce SAU - pășuni și fânețe s-a menținut constantă {1}{10} [CI 18].

În 2013, plantațiile pomicole acopereau 158,6 mii ha (de la 313,4 mii ha în 1990), aprox. 1.2% din SAU. Majoritatea sunt plantații îmbătrânite, cu potențial redus, în declin (52,4% din total) sau abandonate. Suprafața cu plantații pe rod este de 67 mii ha (42,2% din total) și doar 8,54 mii ha plantații tinere (5,4% din total suprafață){24}. Majoritatea sunt exploatate în sistem extensiv (clasic) și doar 31,6% în sistem intensiv și super-intensiv {24}. Capacitatea de depozitare și stocare este insuficientă, nefuncționă sau depășită tehnologic.

Distribuția regională a SAU diferă în funcție de varietatea reliefului și de condițiile socio-economice. SAU are valori ridicate în special în Regiunile V și S iar terenul arabil predominant în SE (16,5%) și S- Muntenia (17,5%). În Centru și NV pășunile și fânețele dețin mai mult de jumătate din SAU (65,6% și respectiv 52,8% {10}. Suprafața cultivată în ferme ecologice este încă redusă. În 2012, în RO, doar 2,1% din SAU total a fost cultivată în sistem ecologic, comparativ cu 5,8% în UE 27. Din cele 288 mii ha, 64,2% (185 mii ha) erau în conversie și doar 35,8% (103 mii ha) certificate. În 2012 față de 2007, suprafețele cultivate ecologic au crescut de peste 2 ori {2} [CI 19].

Modul de organizarea în agricultură

Gradul de organizare a fermierilor în special privind participarea pe piață rămâne în continuare scăzut, existînd doar 107 grupuri de producători (GP) recunoscute, majoritatea pentru grupele de produse cereale, respectiv lapte și produse din lapte. În sectorul legume-fructe 21 GP recunoscute preliminar și 6 organizații de producători [A28] {41}.

În sectorul cooperatist la nivelul anului 2011 erau 2566 de cooperative din care 52% în rural. Numărul acestora s-a redus cu aproximativ 24% față de 2005. Cea mai mare scădere au înregistrat-o cooperativele din sectorul primar, ajungând aproape la jumătate, de la 1287 la 717 [A29 ] {4}

În conformitate cu Strategia națională de agricultură pe termen mediu și lung, sectorul cooperatist agricol este în continuare insuficient dezvoltat comparativ cu cel național, iar tendința este una de reducere. Spre deosebire de cooperativele din EU, cele din RO își desfășoară activitatea în producție și mai puțin în procesare sau marketing, acolo unde ar putea să răspundă unor provocări legate de structura fragmentată din RO.

Lipsa fondurilor și a slabei reprezentări a GP și cooperativelor, numărul mic al spațiilor de depozitare a devenit o problemă majoră. Mai puțin de 20% din necesarul de depozitare și condiționare pentru producția de legume-fructe și circa 40% pentru cartofi generează pierderi importante de venit.

Dimensiunile fizice și economice ale exploatațiilor agricole

Dimensiunile fizice și economice ale exploatațiilor agricole din RO înregistrează diferențe semnificative față de mediile UE. În 2010, pe teritoriul RO se aflau 32,1% (3.859.040) din totalul exploatațiilor agricole din UE27 (cu 10,0% mai puține față de 2005). Dimensiunea medie a unei exploatații RO (3,4 ha SAU/fermă, în creștere doar cu 0,1 ha SAU/fermă față de 2005) este de 4 ori mai mică decât cea a UE (14,3 ha SAU) {1}, iar gradul de fragmentare este foarte ridicat, suprafața medie a parcelei fiind de 0,45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4,8 parcele {23}. Creșterea lentă a dimensiunii medii este cauzată în special de efectele crizei economice din ultimii ani. În cazul RO, forma predominantă de deținere a terenurilor este în proprietate. 89,8% din exploatații dețin în proprietate 60,4% din SAU și 1,7% din exploatații au în arendă 27,4% din SAU {43}. Un decalaj mare față de UE27 există și în cazul dimensiunii economice/exploatație agricolă, de 9,4 ori mai mică în RO (2.700,2 euro producție standard (SO)/fermă în RO; 25.450,0 euro SO/fermă în UE27 [CI 17] . Conform RGA 2010, față de 2002, la nivel național modificările structurale nu au fost semnificative. Fermele mici, sub 5 ha, reprezintă 93,1% din totalul exploatațiilor și utilizează 29,7% din SAU. Fermele, peste 50 ha, mult mai puține la număr (21.210), gestionează 52% din SAU.

Pentru cea mai mare parte a exploatațiilor agricole RO se înregistrează un nivel scăzut de dezvoltare economică. În categoriile sub 8000 euro SO, se încadrează 96,7% din numărul total de ferme, ce reprezintă 43% din fermele din UE27 din această clasă de mărime. Fermele cu dimensiunea economică începând cu 8.000 euro SO (în număr de 127.100 exploatații, adică 3,29% din totalul exploatațiilor din RO) au cele mai mari șanse de îmbunătățire a performanțelor economice, în special prin creșterea nivelului de comercializare a producției proprii. Dintre acestea, categoria 8.000-12.000 euro însumează aprox. 61.000 exploatații agricole (aproape 48% din total exploatațiilor peste 8.000 euro SO) și reprezintă fermele care la acest moment au caracter de semi-subzistență și potențial ridicat de orientare către piață. Exploatațiile de dimensiuni medii, (12.000 - 250.000 euro SO) reprezentând 50% din total exploatațiilor de peste 8.000 euro SO. Acestea reprezintă segmentul important în care există nevoia de investiții pentru depășirea lacunelor legate de dotare și productivitate. Fermele mari de peste 250.000 euro SO sunt în număr de 2.462.

La nivel regional nu există diferențe semnificative față de situația națională. Excepție face Regiunea V care are un nivel superior de dezvoltare a fermelor, atât din punct de vedere al dimensiunii fizice (6,3 ha SAU/unitate) ce depășește cu 2,9 ha SAU media națională/fermă (3,4 ha), cât și al dimensiunii economice (4.096 SO/fermă) {1} [CI 17].

Forma juridică de organizare a exploatațiilor agricole

Conform RGA 2010, 30,6 mii aveau personalitate juridică. Restul de 99,2% erau organizate sub formă de exploatații agricole individuale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale fără personalitate juridică {11}{10}[ [A27]. Doar 15% din proprietăți sunt înregistrate în prezent în Registrul de Carte Funciară, Oficiul de Cadastru. RO este însă, în plin proces de elaborare a unui sistem coerent de înregistrare a proprietăților urmărindu-se, în primul rând, creșterea acestui procent.

Structura producției agricole

Conform Strategiei naționale de agricultura pe termen mediu si lung (2014), RO se remarcă prin diversitatea condițiilor pedo-climatice, favorabile pentru obținerea de producții agricole diversificate, calitative și cantitative ce pot acoperi un segment important al cererii interne de produse agro-alimentare și nu numai. În ciuda potențialului considerabil, randamentele din agricultura RO sunt modeste, indicând o utilizare a factorilor de producție cu mult sub valorile optime {44}.

Producția medie de cereale la ha a RO, este în continuare cu 30% sub nivelul UE (2013). La o analiza a principalelor categorii de culturi, cele mai mari diferențe privind randamentele se înregistrează la secară (RO se situează la 55%, din media UE). Diferența este mare și în cazul grâului (62% din media UE), orzului (64% din media UE) și a porumbului (66% din media UE). Situația se datorează, în special, lipsei de tehnologii și material biologic adaptate la condițiile pedoclimatice ale RO {48}.

Suprafețele cultivate cu plante oleaginoase au avut evoluții diferite. Dacă în cazul culturii de floarea soarelui acestea au crescut constant începând cu anul 2009 (mai lent în ultimii 3 ani), în cazul culturii de rapiță au existat fluctuații majore. În contextul unei creșteri a cererii în UE pentru produsele din această grupă, în anul 2013 suprafața cultivată cu rapiță, de 276,6 mii ha, se situa la doar 51% din valoarea înregistrată în 2010. O ușoară tendință de diminuare au înregistrat și suprafețele cultivate cu soia. Producțiile totale și medii la ha au oscilat puternic de la un an la altul, în special datorită puternicii dependențe a agriculturii românești de condițiile climatice {4}.

Suprafețele aferente culturii de cartofi, conform APIA, au scăzut constant în ultimii ani astfel că, în 2014 au fost cultivate mai puțin de jumătate (47,5%) față de 2007. Randamentele acestor culturi sunt scăzute, media pe intervalul 2001-2011 situându-se la 54% din media UE 27 {1}.

Suprafața cultivată cu legume s-a diminuat ușor, cu 3%, între 2009-2013 ajungând la 259.029 ha la finalul ultimului an de analiză. Aceeași tendință s-a manifestat și la nivelul suprafețelor aferente serelor și solariilor ce însumează 3780 ha, unde s-a obținut doar 6% din producția de legume. Circa 20% din producție este asigurată de fermele și companiile mari, iar 80% de fermele mici. În acest context, imposibilitatea de a asigura o aprovizionare continuă și o calitate constantă și costurile ridicate de producție ce se reflectă în prețurile mari pentru produsele RO, fac ca mare parte din cererea internă (în jur de 65%) să fie în continuare acoperită din importuri {4}.

Creșterea animalelor este un domeniu cu tradiție în RO, fapt confirmat de preponderența fermelor cu profil de creștere a animalelor și mixte (68% din total) {10}. Efectivele de animale au un nivel redus (4,0% din total UE 27, respectiv 5,4 mil UVM), iar numărul acestora a scăzut într-un ritm mai accelerat în RO decât în UE27, în special la bovine și suine {1} [CI 21]. În 2013 comparativ cu 2009 efectivele de bovine au scăzut cu 20%. Efectivele de porci s-au redus cu 21% în 2013 față de 2009. În cazul scrofițelor de reproducție diminuarea a fost mai drastică, de 33%. Situația s-a reflectat și în producția de carne scăzută, în contextul în care cererea nu s-a modificat, iar RO continuă să fie una dintre cele mai mari consumatoare. Efectivele de ovine și caprine au înregistrat 3 ani consecutivi de creștere. Cu toate acestea, se situează în continuare cu mult sub valorile înregistrate la începutul anilor '90, iar piața pentru produsele aferente este în plină expansiune. Pentru bovine și păsări nu au existat schimbări semnificative {4}. Producțiile medii (carne și lapte) pentru aceste două specii rămân însă modeste. Cu privire la producțiile medii, RO se situează cu 25% sub nivelul înregistrat în UE 27 pentru carnea de oaie și capră și cu 15% în cazul cărnii de pui.{48}

Domeniul apicol este favorizat în RO de condițiile pedoclimatice. În ciuda creșterii numărului de albine începând cu anul 2000 producția de miere a continuat să fluctueze (1.354.218 stupi {4} 26.678 to miere în 2013 {45}; Apicultura ecologică este în curs de dezvoltare, 15% din producția totală de miere este ecologică, iar numărul aferent al apicultorilor crescând în numai un an cu peste 5% (2011 față de 2010) {45}.

Există un potențial de dezvoltare la nivelul tinerei generații de apicultori (în 2012, 84% dintre apicultori sunt < 51 de ani, iar 33% < 35 de ani){37} În plus, apicultura și produsele ecologice au fost identificate ca fiind prioritare în Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030.

Forța de muncă din agricultură

În fermele din RO, în 2010, forța de muncă existentă echivala cu 1,5 mil de Unități Anuale de Muncă (AWU) - 16,7% din total UE 27 {1} [CI 22]. La fel ca în UE 27, în forța de muncă din agricultură predomină bărbații. Majoritatea fermierilor își lucrează individual terenul (52,9% din total AWU). Forța de muncă angajată este doar 4,8% din AWU, nivel cu 11,1 pp mai mic decât în UE 27. În 2010, raportul dintre numărul managerilor de ferme < 35 de ani ce revin la un manager de >55 de ani este apropiat de cel al UE (12:100 în RO, față de 14,2:100 în UE 27) și reflectă gradul de îmbătrânire al forței de muncă din sector, ce se înscrie în tendințele UE. Acest fenomen se reflectă și în ponderea tinerilor fermieri: 7,27% în totalul managerilor de fermă {1}[CI 23].

În RO, comparativ cu alte state ale UE27, forța de muncă din agricultură este încă supradimensionată. În 2012, în RO peste 28,3% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism și 0,7%, în sectorul forestier. Doar în cazul agriculturii există diferențe substanțiale față de UE27 (indicatorul UE fiind de 6 ori mai mic); în restul sectoarelor menționate, RO înregistrează valori apropiate {1}[CI 13]. Rata de ocupare în activități agricole, forestiere și piscicole a fost în ultimii cinci ani relativ constantă, în jurul valorii de 29%, cu mult peste media UE (4,6%). În acest context, nu se prefigurează modificări relevante în evoluția dimensiunii forței de muncă pentru perioada imediat următoare {1},{10}. În profil regional, rata de ocupare în activități agricole, forestiere și piscicole înregistrează cele mai mari valori în Regiunile NE (41,54%) și SV Oltenia (40,09%), unde și caracterul rural este mai pronunțat.

Productivitatea muncii și a factorilor de producție. Există decalaje semnificative între RO și UE27 și în materie de productivitate a muncii în sectorul agricol. Valoarea medie a productivității muncii pentru anii 2010-2012 a fost de patru ori mai mică decât cea înregistrată în UE 27 (4.328,5 euro/AWU, respectiv 14.967,0 euro/AWU) {6}. Indicatorul a avut una dintre cele mai scăzute rate de creștere față de restul SM (0,1%){1}[CI 14]. Diferențe semnificative față de UE au fost legate de intensitatea utilizării forței de muncă în fermă, ca expresie a productivității. AWU/fermă din RO a fost la jumătate din media UE 27 (0,4 AWU/fermă față de 0,8 {6}} [CI 17]. În 2010, doar 2,5% dintre managerii de ferme au absolvit învățământ agricol (educație de bază sau completă) (față de 7,3% în 2005), cu mult sub nivelul UE de 29,6%, iar 97,5% aveau doar experiență practică agricolă {1}[CI 24]. În sectorul de cercetare agricolă, rezultatele slabe se reflectă și prin ponderea scăzută a IMM-urilor din sectorul agricol ce desfășoară activități de cercetare - dezvoltare, respectiv 1,2% din totalul IMM-urilor ce desfășoară astfel de activități {2}[A31].

Sistemul de cercetare agricolă din coordonarea Academiei de Științe Agricole din RO cu peste 50 de ani în domeniu, este în declin și mai deține doar 60 unități de cercetare dezvoltare și inovare de interes public ce administrează un patrimoniu funciar de cca. 30.000 ha, din care activitatea de cercetare agricolă, reprezintă cca. 90%. În rețeaua de interes public activează cca. 530 de cercetători ce acoperă toată plaja de profesiuni specifice și conexe domeniului de cercetare agricolă, zootehnică, piscicolă, silvică și de industrie alimentară{38}.

Cât privește sistemul de consultanță în 2012, numărul total de angajați din rețeaua de consultanță publică era de 850 persoane din care 500 în centrele locale de consultanță agricolă și 350 în camerele agricole județene (ambele funcționând în cadrul Consiliilor Județene) {37}[A14]. Aceștia acoperă doar 25% din unitățile administrative (raportul optim fiind de 1 consultant/ unitate administrativă). În perioada de programare anterioară, acest sistem a fost unul insuficient adaptat din punct de vedere al cerințelor PAC, al calității și al accesului fermierilor la serviciile de consultanță agricolă. Sprijinul prin intermediul M 143 PNDR 2007-2013 a vizat un număr de 15.717 de fermieri beneficiari de servicii de consultanță. Rata scăzută de doar 31,4% de realizare înregistrată la sfârșitul anului 2013, a avut ca principale cauze gradul ridicat de complexitate al procedurilor de atribuire a contractelor dar și o corelare insuficientă cu măsurile a căror beneficiari au fost principalii vizați pentru consultanță {39}.

Contribuția agriculturii la dezvoltarea economiei RO

Ca efect al restructurărilor de producție și a sprijinului comunitar, productivitatea globală a factorilor din agricultură a crescut cu 13% între anii 2009-2011 față de 2005 {1}[CI 27]. În acest context, și venitul sectorului agricol a crescut constant, începând cu 2007 (excepție anul 2011 - atipic), ajungând în 2012 la 1.931,9 euro/AWU, respectiv 19,1% din media UE27 {1}[CI 26]. În RO, veniturile fermierilor se situează la nici jumătate din venitul mediu pe angajat (47,1%). La nivelul UE27 ponderea este și mai mică (37,1%). Analizate valoric, veniturile fermierului RO sunt de 4 ori mai mici decât cele ale fermierilor din UE (1,6 euro/oră în RO față de 6,3 în UE 27 {6}.

În 2012, VAB (la costul factorilor de producție pe AWU) a fost de 2.169,5 euro/AWU, reprezentând doar 17,1% din nivelul UE27. Între 2007-2012 decalajul față de media UE27 a fost aproape același, excepție făcând anul 2011 (23,5%) {1}[CI 25].

Nivelul scăzut al VAB în agricultură a afectat și sumele alocate viitoarelor investiții. Deși, în 2011, 18,9% din VAB din agricultură s-a reîntors în sector sub forma investițiilor, totuși nivelul formării brute de capital fix în agricultură (FBCF) rămâne cu 25% sub media UE {1} [CI 28]. Deși s-au realizat investiții importante în dezvoltarea de noi procese și produse agricole, în special pentru introducerea de tehnologii și tehnici inovative (20.292 proiecte depuse pe M 121, 123 și 312 PNDR 2007-2013 din care 5.577 contractate, cu o valoare publica totală de 1.757 mil euro - la finalul anului 2013){27}, din volumul total al investițiilor realizate în RO în 2011, doar 3,7% au fost în agricultură, procent menținut și în 2012 {4}.

Toate acestea influențează negativ gradul de înzestrare tehnică al exploatațiilor agricole. Dotarea unui agricultor din RO, comparativ cu cea a unuia din UE15, este de cca. 25-26 de ori mai mică (350 euro în imobilizări corporale/fermier RO față de 9.000-9.200 euro în UE15 {5} [A30]. Acest fapt se datorează și dimensiunii fizice și economice reduse a majorității exploatațiilor agricole, lipsei structurilor asociative, dar și sistemul de creditare și garantare deficitar, obținerea creditelor necesare realizării investițiilor și costul ridicat al acestora a reprezentat una dintre problemele majore ale agricultorilor.

Infrastructura de irigații

Lipsa fondurilor a influențat negativ și infrastructura necesară pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice, în condițiile în care agricultura RO este în continuare, dependentă de condițiile meteorologice, ce generează fluctuații mari ale veniturilor fermierilor. Sistemele de irigații existente sunt, în mare parte, degradate și nefuncționale sau neadaptate la tipologia fermelor și cerințele utilizatorilor. Din cauza ineficienței acestor sisteme, utilizarea și întreținerea lor este costisitoare pentru fermieri.

În RO, principalii actori ce acționează în sectorul irigațiilor sunt MADR (prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - ANIF) și Federațiile/Organizațiile de Utilizatori ai Apei pentru Irigații FOUAI/OUAI. Un rol secundar îi revine Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, respectiv Administrației Naționale "Apele Române", care autorizează ANIF și FOUAI, să preia apa din sursă pentru a o livra mai departe către OUAI-uri sau direct către fermieri. În prezent există 422 de OUAI -uri ce acoperă o suprafață totală de 1.044.162 ha. Nu toate desfășoară însă activitate. Investițiile de creare, modernizare și/sau reabilitare a infrastructurii principale sunt în responsabilitatea statului, iar cele legate de infrastructura secundară sunt în responsabilitatea FOUAI/OUAI {46}.

Suprafața agricolă amenajată pentru irigații nu s-a modificat semnificativ în timp, menținându-se aprox 3,1 milioane ha. Suprafața efectiv irigată rămâne însă mică în raport cu nevoia reală (doar 1.2% din SAU în 2012) {4}[CI20]. Astfel, prioritate vor avea investițiile în modernizare și mai puțin în crearea de infrastructură nouă. Conform Strategiei naționale a investițiilor în sectorul irigațiilor, 1.502.251 ha sunt identificate pentru reabilitare și îmbunătățirea consumului de apă în infrastructura existentă prioritar pe termen scurt și mediu. Din această suprafață 823.130 ha au fost declarate de ANIF, prin Proiectul de Reabilitare și Reforma a Sectorului de Irigații viabile din punct de vedere economic {46}. Din cele 823.130 ha, 619.916 ha reprezintă suprafața acoperită de infrastructura viabilă și ultilizată în trecutul recent pentru care sunt necesare investiții de modernizare [A45].

Sistemele de irigații din RO sunt deficitare pe o parte semnificativă a terenurilor. Absența sau gradul mare de degradare al infrastructurii de irigații a făcut ca, aprox. 48% din suprafața agricolă (7,1 mil ha, în 2006) să fie afectată de secetă (în special Câmpia Română, sudul Moldovei și Dobrogea. Volumul total de apă captat în anul 2012 a fost de 6.490.000 mii m2(MMSC - Raport Național Privind Starea Mediului - 2012). Volumul de apă utilizat pentru irigații a crescut cu 52,65%, de la 212.979 mii m2 în 2010, la 325.127 mii m2 în 2012 {2} [CI 39] dar agricultura RO continuă să fie dependentă de factorii climatici. Efectele negative ale secetei se reflectă, în principal, în randamentele scăzute înregistrate la principalele culturi (35-60% din potențial).

Industrie alimentară

După aderarea la UE numărul unităților din industria alimentară a scăzut cu aprox. 13% datorită incapacității de adaptare la standardele UE și lipsei de viabilitate a lanțului de aprovizionare cu materii prime. În 2012 mai funcționau 7.691 de unități (1,6% din totalul IMM-urilor) {4} [A26].

Conformarea la standardele UE de siguranță și calitate a alimentelor a avut impact în industria cărnii și laptelui, unde standadele au fost cele mai severe. {44} Conform situației monitorizate a PNDR 2007-2013, în 2013, din totalul unităților de procesare (în număr de 531) pentru carne roșie, carne de pasăre, lapte și produse lactate și ouă, supuse perioadei de tranziție pentru îndeplinirea standardelor de siguranță alimentară (până la 31.12.2016 în conformitate cu deciziile CE) doar 12,2% au încheiat contract de finanțare pentru investiții necesare îndeplinirii standardelor {41}. În plus, începând cu 2007, prin accesarea FEADR au fost create unități noi, viabile, ce răspund cerințelor pieței comunitare încă de la înființare.

Forța de muncă din industria alimentară înregistra, în 2011, 2,1% (Eurostat) din totalul populației ocupate, procent mai mic cu 34% decât media UE12 situată la 2,8%. Raportul dintre populația ocupată în agricultură și industria alimentară din RO este de 12:1 (cea mai mare din UE), față de media din UE-12, de 5:1{6}.

În contextul în care 70% din producția neprelucrată sau prelucrată primar se comercializează pe piața comunitară și extracomunitară (animale vii, cereale, oleaginoase, tutun, grăsimi și uleiuri vegetale) aceasta este o industrie esențială ce pune la dispoziție posibilități variate pentru valorificarea eficientă a diversității materiilor prime. Gradul relativ scăzut de dotare și tehnologiile depășite utilizate, în majoritatea unităților, se reflectă în nivelul redus al productivității muncii din sector, în 2010 se situa cu 78% sub media UE (40.785euro/persoana în UE27; 9.086,3euro/persoană în RO) {1}[CI 16] și în calitatea produselor. În RO există un potențial încă nevalorificat, de recunoaștere și promovare a mărcilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate UE. În 2013, cele 4.180 produse tradiționale (1535 produse din lapte, 750 produse de panificație și patiserie, 285 băuturi, 193 produse din legume-fructe, 11 produse din pește recunoscute de MADR), relevă experiența pilot în domeniul alimentar{41}. În 2014 există un singur produs recunoscut și protejat la nivel comunitar sub marca IGP, documentațiile pentru alte produse fiind depuse la CE pentru dobândirea protecției denumirilor de origine (DOP){37}. Prin PNDR 2007-2013, au fost promovate produse tradiționale și dezvoltarea activităților meșteșugărești și de artizanat și altor activități tradiționale non- agricole cu specific local. Conform datelor din ultimul Raport de progres, doar 34 de proiecte au fost aprobate pentru acest segment, reprezentând 0,9% din target-ul de 3.806 {39}.

Sectorul forestier

Suprafața pădurilor, ce cuprinde Fondul forestier național (FFN) și Vegetația forestieră din afara fondului forestier național (VFAFFN) s-a menținut la un nivel relativ constant în timp, în 2012 aceasta era de 6.746.906 ha (6.529.100 ha în FFN și 217.806 ha în VFAFFN), reprezentând cca. 28,3% din suprafața totală a fondului funciar național, sub media UE de 37,6% {31}{2}}[CI 29], {2}{4} [A 34] . Între 2006 -2012 suprafața FFN a crescut cu 1.6%. Suprafața pădurilor înregistrează fluctuații anuale, în special datorită scoaterilor sau includerilor unor terenuri din/în FFN și corecțiilor operate prin amenajamentele silvice. Ponderea cea mai mare în suprafeța FFN o au pădurile proprietate publică a statului (50,4%), cele în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice (32,6%) iar cele proprietate a UAT fiind cca.17% {26}. În UE 27, ponderea pădurilor publice este de cca. 33%, iar a celor private de cca. 67%. Pădurile proprietate privată sunt caracterizate de exploatații mici și fragmentate. Mărimea medie a exploatației forestiere este de aproximativ 2,56 ha/proprietate ( cca. 830.000 de proprietari {30}). În conformitate cu legislația silvică, administrarea FFN, indiferent de natura proprietății, trebuie să se realizeze prin ocoale silvice. Până în 2011 au fost autorizate și reautorizate 466 structuri de administrare silvică din care 326 ocoale din structura RNP Romsilva (administratorul legal al pădurilor statului) și 140 ocoale silvice private {26}.

Periodic pădurile sunt afectate de acțiunea negativă a unor factori biotici și abiotici. Se estimează că în medie în RO cca. 1 mil de m2 de lemn este doborât anual de acțiunea vântului și a zăpezii, iar circa 130.000 de ha de păduri din FFN, în principal zonele de câmpie, sunt afectate anual de fenomene de uscare datorate deficitului de apă din sol.

Administrarea eficientă a sectorului forestier întâmpină o serie de impedimente. Rețeaua de drumuri forestiere este slab dezvoltată, densitatea medie a acestora, respectiv de 6,4 m/ha, fiind cu mult sub nivelul altor SM, ce au topografie similară (Austria 36 m/ha, Franța 26 m/ha) {30}. Productivitatea muncii pentru acest sector rămâne cu 14,7% mai mică decât în UE 27(media 2008-2009 fost de 8.383.3 euro/AWU - RO și 10.086,7 euro/AWU, în UE27 {1}[CI 15].

Gestionarea riscurilor în agricultură

Piața asigurărilor agricole din RO funcționează încă de la începutul anilor '90, însă limitat. Suprafața totală asigurată pe piața privată (valori aferente 2011-2012) a fost 34% din totalul terenului arabil din RO. Mai mult de 80% din instrumentele de asigurări agricole, privind suprafața asigurată, au fost emise pentru exploatații agricole mari și asociațiile agricole, restul de 20% fiind emise pentru "micii" fermieri (exploatații sub 10 ha) - Studiul Băncii Mondiale "Evaluarea politicii actuale privind managementul Riscului în RO"- 2013, realizat la nivelul MADR. În general, riscurile acoperite vizează grindina, incendiile, efectele directe ale ploilor torențiale, furtuna, înghețul timpuriu de toamnă sau înghețul târziu de primăvară.

Până în decembrie 2009, conform Tratatului de Aderare a RO și BG, s-au aplicat prevederile Legii nr. 381/2009 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale. Acesta a reprezentat un ajutor direct acordat din bugetul național pentru compensea fermierilor. Din august 2010 până la sfârșitul lui 2014 acest ajutor a fost succedat de o schemă de ajutor de stat implementată prin HG nr. 756/2010 pentru plata primelor de asigurare (70% vegetal și 50% animal).

Analiza de mediu și climă

Mediul natural din RO se caracterizează printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și printr-o remarcabilă diversitate biologică. O parte din resurse sunt supuse unor factori de presiune cu efecte asupra valorii de mediu și a potențialului lor productiv, cantitativ și calitativ. Suprafața fondului funciar național, între 2006 - 2012 a înregistrat o ușoară diminuare a suprafeței agricole (cu 0,79%) și o creștere a terenurilor neproductive și degradate (cu 11,6%) {2}{4} [A 34]. În 2010, peste 1,3 mil ha din suprafața agricolă este neutilizată din cauza precarității factorilor de producție din exploatațiile mici, funcționării necorespunzătoare a piețelor agricole, a restricțiilor datorate factorilor naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.), litigiilor dintre proprietari etc. {1}{10} [CI 18]. În 2010 -55%, respectiv 2,49 mil ha pajiști erau utilizate în regim extensiv (reprezentând 18,7% din SAU). Față de 2007, în 2010, suprafața de pajiști utilizată extensiv a crescut cu cca. 24% {1}{10} [CI 18]{2}[A 35 ].

Biodiversitate și ecosisteme

RO este una dintre cele mai importante țări din UE în ceea ce privește diversitatea biologică. În RO se regăsesc cele mai multe regiuni bio-geografice la nivelul UE, respectiv 5 din cele 9 existente, cu următoarea dispunere: continentală (53% din suprafața țării), alpină (23%), stepică (17%), panonică (6%) și pontică (1%) {13}.

În 2011, siturile Natura 2000 ocupau 5.406.718 ha, 22,7% din fondul funciar (locul 7 în UE-27), din care SPA (Directiva Păsări) - 3.554.250 ha și SCI (Directiva Habitate) - 3.995.251 ha ( Există o zonă mixtă, în care SPA se suprapune cu SCI). 12,5% din SAU și 38,4 % din suprafața FFN se regăsește în siturile Natura 2000 {1} {2} [CI 34].Siturile Natura 2000 se administrează în baza principiilor dezvoltării durabile, cu scopul găsirii unor soluții care să permită desfășurarea activităților economice simultan cu conservarea biodiversității. Conform datelor furnizate de MMSC, la jumătatea lui 2014 existau 10 Planuri de management aprobate pentru cele 383 zone SCI și 148 SPA. Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecție și conservare "in situ" a bunurilor patrimoniului natural, pe lângă sistemul de gestionare instituit prin desemnarea siturilor Natura 2000, RO are un sistem de arii naturale protejate funcțional, cu o suprafață semnificativă (în anul 2012: rezervații ale bioseferei - 664.446 ha; parcuri naționale - 316.782 ha; parcuri naturale - 772.810 ha; rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale - 387.387 ha; zone umede de importanta internationala - 804.497 ha) {4}.

În RO au fost identificate un număr de 783 tipuri de habitate, din care: 196 habitate pajiști, 206 forestiere, 135 specifice celorlalte tipuri de terenuri agricole, 13 habitate de coastă,143 specifice zonelor umede și 90 specifice dunelor și zonelor stâncoase.

Terenuri agricole cu înaltă valoare naturală (habitate și specii)

RO deține una din resursele cele mai bogate de terenuri agricole ce pot fi clasificate cu înaltă valoare naturală (locul 5 în UE-27 cu o suprafață de 5.221.251 ha) {6}. O contribuție ridicată la menținerea biodiversității în RO o au suprafețele de pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV) ce, în 2010 acopereau o suprafață de cca. 2,79 mil ha {2}, reprezentând 21 % din SAU [CI 37] . În această categorie erau încadrate pajiștile permanente. În acestea sunt incluse și livezile tradiționale extensive (incluse în zonele eligibile HNV în RO din 2012) ce prezintă o înaltă valoare naturală, peisajele mozaicate incluzând pajiști, arbori, arbuști și parcele agricole de dimensiuni mici cultivate extensiv în care biodiversitatea, inclusiv fauna sălbatică, este ridicată sau pajiștile aflate în vecinătatea pădurilor. Conform rezultatelor studiilor ({13}{32}) referitoare la valoarea conservativă a habitatelor de pajiști naturale și seminaturale din zona montană s-a constatat că pentru cca. 50 % din habitate sunt necesare măsuri de conservare {2}[CI 36] [A40].

Ecosistemele și peisajele HNV sunt amenințate de abandonul activităților agricole, de transformarea lor în terenuri arabile și de intervenții cu efecte negative. Între 2008 - 2012, fermierii au fost compensați prin PNDR 2007-2013 pentru conservarea biodiversității în zonele HNV pentru o suprafață de cca. 1.1 mil ha {12} din suprafața eligibilă de 2,179 ha. Suprafața HNV eligibilă în urma redesemnării zonelor din cadrul măsurii de agro-mediu și climă pentru 2014-2020 este de cca. 2 mil ha.

Diversitatea ecosistemelor/habitatelor naturale este completată de diversitatea speciilor. În RO, în zonele reprezentative pentru speciile prioritare de păsări sălbatice desemnate ca SPA sunt prezente păsări cu pondere importantă din populația totală la nivel UE - 27, cum ar fi Lanius minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 58%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar în unele dintre SPA sunt prezente și păsări periclitate, vulnerabile sau rare, fiind amenințate de scăderea numărului de exemplare. Suprafața pajiștilor permanente situate în aceste zone este de peste 156 mii ha (Crex crex) și de cca. 410 mii ha (Lanius minor și Falco vespertinus). Suprafața de terenuri arabile situate pe teritoriul IBA's (Important Bird Areas) din zonele reprezentative pentru gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) este de cca. 926 mii ha.

Din cele 54 de specii de păsări specifice terenurilor agricole la nivel UE, în RO au fost evaluate cantitativ și calitativ 20 de specii dar și speciile prioritare din măsura de agro-mediu {19}{17}. Valoarea de referință pentru calcularea indexului populațiilor de păsări specifice terenurilor agricole a fost calculată pentru prima data în anul 2010 (considerat anul de bază) aceasta fiind de 100 {17}[CI 35]. În 2007-2013 au fost alocate fonduri FEADR prin M 214 pentru conservarea speciilor prioritare, în 2012 acestea acoperind o suprafață de cca. 85.000 ha {12}. Pajiștile permanente din zona Clujului și în județul Suceava sunt importante pentru conservarea speciilor prioritare de fluturi Maculinea sp., suprafața eligibilă fiind de cca. 23.000 ha. Implementarea angajamentelor din perioada 2007-2013 încheiate în cadrul M 214- P7 se continuă pe 3.600 ha. În plus, implementarea M10 vine în sprijinul acțiunilor de protecție a speciilor și habitatelor, acoperind o pondere semnificativă a siturilor Natura 2000 desemnate în RO.

În cadrul sectorului agricol, Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din RO include 2.118 soiuri (anul 2008){21}.

Rase in pericol de abandon

Mărimea populațiilor de animale de fermă din rase autohtone (indigene) adaptate la condițiile locale este în scădere, conducând la pericolul consangvinizării și la deriva genetică. Pe baza dinamicii efectivelor de femele adulte de reproducție din rase autohtone, înregistrate în registre genealogice ale raselor, ANZ a identificat 21 rase locale, din cele 29 rase autohtone, din 5 specii în pericol de abandon utilizate în agricultură, aflate în diferite grade de risc (anul 2014). Deși potențialul genetic autohton este ridicat, programele elaborate și implementate până în prezent au fost insuficiente pentru abordarea acestei provocări.

Biodiversitatea ecosistemelor forestiere

Conform sistemului românesc de clasificare, pădurile cu funcții speciale de protecție, dețin o pondere de 53,3% din suprafața totală a FFN, din care: 43% pentru protecția solului; 31% pentru protecția apelor; 11% pentru recreere; 10% cu funcții științifice de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier; 5% pentru protecție contra factorilor climatici și industriali{4}{26}[A 38]. Factorii naturali și umană generează apariția unor fenomene de risc, precum incendiile. In 2007, 2529 ha padure erau afectate de incendii si 373 ha în 2008 [A 41]

Zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (zone defavorizate)

Aceste zone au o pondere însemnată în suprafața totală a RO cu caracteristici nefavorabile de mediu, ca urmare a unor factori bio-fizici (climatici, edafici, relief) ce limitează activitatea agricolă uzuală prin obținerea de producții reduse, scurtarea perioadei de vegetație, creșterea costurilor de producție etc. Conform R(CE) nr. 1257/1999, în 2010, 30,7% din SAU era încadrată ca zonă defavorizată, împărțită în: zone montane (18,3%); zone semnificativ defavorizate (1,2%); zone defavorizate de condiții naturale specifice (11,2%) {1}{2}. Ponderea ridicată a suprafețelor HNV sau a altor zone importante pentru conservarea speciilor prioritare sau a habitatelor importante, în zonele defavorizate (ex. ZM este acoperită în proporție de peste 90% de HNV) susțin importanța lor pentru mediu. În urma redefinirii zonelor defavorizate conform R(UE) 1305/2013, ce se aplică din 2015, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale vor acoperi cca. 50,0 % din SAU, din care, zonele montane defavorizate cca. 15,4% din SAU, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative cca. 33,3% din SAU și zonele care se confruntă cu constrângeri specifice cca. 1,3% din SAU [CI 32].

Resursele de apă

Resursele de apă dulce ale RO sunt reduse și distribuite neuniform, RO fiind în categoria țărilor cu resurse sărace de apă. Rețeaua hidrografică este de 78.905 km și volumul râurilor interioare de 40 miliarde m2{4}, cantitatea medie de apă/locuitor fiind de 2.100 m2 apă/loc/an, jumătate din media EU (4.230 m2 apă/loc/an). Acest potențial nu ține cont și de potențialul hidrologic al Dunării (62% din total țară), deoarece se poate exploata economic doar parțial (20-30 km2/an), din cauza costurilor mari de pompare și alți factori ce îngreunează gestionarea. Strategia și politica națională în domeniul gospodăririi apelor are ca scop o politică de gospodărire durabilă a apelor conform directivelor UE văzîndu-se următoarele obiective specifice:

• Îmbunătățirea stării apelor de suprafață și a celor subterane prin implementarea planurilor de management ale bazinelor hidrografice în vigoare, conform Directivei Cadru Apă a UE;
• Implementarea Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații și realizarea măsurilor specifice, conform Directivei Inundații;
• Elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosințele de apă, pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale;
• Implementarea Planului de protecție și reabilitare a țărmului românesc al Mării Negre, inclusiv implementarea prevederilor Master Planului - Protecția și reabilitarea zonei costiere;
• Întărirea parteneriatului transfrontalier și internațional, pentru monitorizarea stadiului de implementare al înțelegerilor internaționale și promovării de proiecte comune.

RO a elaborat în 2009 și implementat în 2012 Planul Național de Management, împreună cu 11 Planuri de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice în baza DCA.

De asemenea, RO a elaborat Planul național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al Dunării pe teritoriul RO {33}. Conform planului, 97,4% din suprafața RO face parte din districtul hidrografic internațional al Dunării (DHID), reprezentând 29% din suprafața acestuia. Partea RO a DHID cuprinde 11 sub-bazine hidrografice.

O parte semnificativă din suprafață agricolă a RO resimte efectele negative ale secetei, ale rezervelor de apă insuficiente.

Calitatea apelor din punct de vedere chimic este moderată, bună și foarte bună. Doar pentru 2% din acestea s-a indicat o stare ecologică slabă sau proastă, 91,6% au fost evaluate în 2010 ca având o calitate bună privind poluarea cu nitrați, circa 8,4% având o calitate moderată, evaluările indicând că nu au fost identificate o calitate scăzută a acestora. În privința calității apelor subterane, 84,4% au fost identificate ca având o calitate ridicată, 6,7% moderată și 8,9% scăzută {1} [CI 40].

În privința zonelor vulnerabile la nitrați, de la prima desemnare (2003) s-a înregistrat creștere de la 8,64% din total RO, la 57,7% în 2008. În 2013 RO a decis aplicarea programului național de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Faptul că cca. 80% din animale: bovine, ovine, porcine, păsări se găsesc în gospodării individuale, ce nu sunt condiționate de obținerea acordului de mediu și nu au facilități de stocare a gunoiului de grajd, constituie factor de risc nu doar pentru poluarea punctiformă a apei ci și pentru creșterea nivelului de emisii GES.

În RO, presiunea exercitată asupra solului și apei de fertilizanți și pesticide este scăzută, dar utilizarea fertilizanților chimici în agricultură are o tendință de creștere în 2012 cu 13% față de 2007 (INS) {4}[A 39].

Ca efect al practicilor agricole de utilizare a input-urilor agro-chimice, între 2005-2008, RO a înregistrat un surplus în bilanțul azotului (ca sursa difuză de poluare) de 6,8kg/ha, în timp ce fosforul din sol a fost deficitar (-1,3kg/ha) {1} [CI 40].

RO dispune de soluri de bună calitate amenințate de fenomene negative. Potențialul de producție al terenurilor agricole stabilit pe baza notelor de bonitare le grupează în 5 clase de calitate, cls. I cuprinzând terenurile de cea mai bună calitate. Cea mai mare suprafață a arabilului din RO se încadrează în cls. II și III. Eroziunea solului prin acțiunea apei este una dintre cele mai mari probleme, afectând 769.400 ha (5,6% din suprafața agricolă, aproape de media UE27 de 6%), din care 95% sunt terenuri arabile {1} [CI 42]. În 2006, eroziunea solului prin acțiunea apei avea o valoare de 2,6 to/ha/an, cu 0,6% mai puțin decât în media UE27 - 2,76 to/ha/an {1} [CI 42]. Între 2005 - 2012 suprafața amenajată pentru combaterea eroziunii solului a crescut de la 2.281.995 ha la 2.286.221 ha {4} [A42]. Fenomenele de deșertificare afectează cca. 2,9 mil ha terenuri agricole, în principal în zonele de S și SE.

Consumul de energie și eficiența

Consumul total de energie în agricultură și silvicultură a înregistrat un trend crescător între 2007 - 2011 (de la 260 kTOE la 433 kTOE), în timp ce, consumul de energie în industria alimentară a scăzut cu aprox. 22% (de la 722 kTOE în 2007 la 564 kTOE în 2011) {2} [CI44]. Conform strategiei energetice a RO, așa cum este precizat și în AP potențialul de eficiență energetică în sectoarele agricol și forestier este de 2,5%. Eficiența energetică în agricultură se obține în principal prin investiții în modernizarea echipamentelor de irigații.

Energia regenerabilă

Până în 2020, RO trebuie să dețină o pondere a energiei din SER în consumul final brut de energie de 24%, biomasa acoperind circa 50% din potențialul de SER al RO {16}. Producția și utilizarea energiei din surse regenerabile din agricultură (SER) sunt scăzute, doar 2,5% din producția totală în RO a provenit în 2011 din agricultură, comparativ cu 9,8% în UE27. În schimb, cca. 69,1% din energia regenerabilă la nivel național în 2011 a provenit din sectorul forestier, comparativ cu 48,3% la nivelul UE 27 {6} [CI 43]. Între 2009 - 2011, producția de energie verde provenită din agricultură și silvicultură a scăzut cu 6,8% (de la 3.864 kTOE la 3.601 kTOE) {6} [CI 43]. RO dispune de o varietate de SER dar capacitatea de valorificare este redusă ca urmare a limitărilor tehnologice, a eficienței economice și a restricțiilor de mediu{16}.

Emisiile GES din agricultură și activitățile rurale

Emisiile GES din agricultură sunt reduse înregistrând o scădere de 6,4% în 2011 (18.941,5 Gg echivalent CO2) față de 2007 (20.236,9 Gg echivalent CO2) și de 48,4% față de referință - 1990, cu nivel scăzut comparativ cu celelalte SM (locul 24 la nivelul UE-27 la emisii GES/ha de SAU). Ponderea GES din agricultură (incluzând emisiile/sechestrarea carbonului din/în solurile terenurilor cultivate și pajiștilor) în total emisiilor este de 16,2% în 2011 {34} [CI 45] . Motivele ce au dus la scăderea substanțială față de 1990 sunt: diminuarea efectivelor de animale, scăderea suprafețelor cu orez, scăderea nivelului de producție/ha pentru principalele culturi de câmp și scăderea volumului utilizat de fertilizanți pe bază de azot. Sursele ce au contribuit în 2011 la emisiile anuale cumulate de GES din agricultură sunt: fertilizanți pe terenurile agricole (47,9 %), fermentarea enterică (41,6 %), arderea reziduurilor din agricultură (0,9%), cultivarea orezului (0,1%) și managementul gunoiului de grajd (9,5%) {34}[A33]. Efectele schimbărilor climatice sunt resimțite în RO, existând o tendința de creștere a temperaturilor și scădere a nivelului precipitațiilor în ultimii ani. Primele 5 cele mai călduroase și mai secetoase luni iulie din ultimii 61 de ani au fost înregistrate în ultimele 2 decenii {36}.

Calitatea aerului

Conform raportului național privind starea mediului, analiza tendințelor în evoluția măsurărilor indicatorilor se constată menținerea calității aerului înconjurător sub valorile limită pentru protecția sănătății umane.

În RO "calitatea aerului" este reglementată prin Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE. Prin Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului se asigură cadrul de cooperare a autorităților și instituțiilor cu competențe în domeniu în scopul evaluării și gestionării calității aerului înconjurător, pe teritoriul RO și informarea populației și organismelor europene și internaționale privind calitatea aerului înconjurător. Acesta cuprinde, ca părți integrante, Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului și Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici. Datele de calitate a aerului pot fi obținute prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

În privința emisiilor de amoniac (NH3), se constată o reducere cu 22% (de la 201,9 to în 2007 la 157,8 to în 2012), activitățile agricole generând 91,2% din aceste emisii în 2007 și 88% în 2012. Emisiile de pulberi înregistrează în 2012 un nivel de 128.033 to, reprezentând o ușoară creștere (de 0,1%) din 2007. Cu toate acestea, ponderea sectorului agricol în aceste emisii a scăzut semnificativ, de la 5,5% în 2007 (7040 to) la 4,6% în 2012 (5944 to) [A43]. Emisiile de oxizi de azot calculate în 2012, au înregistrat scăderi față de 2005, iar valorile din arderi în sectorul rezidențial erau doar 7,81%.

4.1.2. Puncte tari identificate în zona vizată de program

Situația socio-economică a mediului rural

• Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național
• Patrimoniu cultural și natural bogat și divers

• Performanțe relativ bune în aplicarea și implementarea măsurii "Servicii de bază în zonele rurale" PNDR 2007-2013,
• Pondere ridicată a populației active în mediul rural

Nivel sectorial

• Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil
• Jumătate din suprafața agricolă este utilizată în exploatații comerciale mari, orientate către piață
• Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari
• Materii prime agricole și non-agricole de calitate
• Tendință de creștere a sectorului de produse ecologice
• Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel național
• Interes ridicat al tinerilor pentru sectorul apicol
• Existența unui cadru adecvat de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul forestier cu largă acoperire
• Tradiție puternică în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic
• Număr în creștere de absolvenți ai universităților cu profil agricol precum și a celor de științe complementare domeniului agricol și silvic
• Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor minime obligatorii pentru alimente
• Experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare și non-alimentare de calitate

Mediu și climă

• Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV) gestionate în mod tradițional, care contribuie la conservarea biodiversității
• Existența unor rase adaptate la condițiile locale
• Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecției mediului (arii naturale protejate, situri Natura 2000) din perspectiva managementului durabil al terenurilor agricole și forestiere
• Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare

• Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și pesticide) la nivel național
• Nivel bun al calității resurselor de apă din punct de vedere chimic și ecologic
• Suprafață semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu prin care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului.
• Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură
• Pondere ridicată a pădurilor care au fost desemnate a avea funcții de protecție, fiind administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor compatibile cu cele recunoscute la nivel european
• Performanțe bune în aplicarea și implementarea măsurilor de mediu din cadrul PNDR 2014-2020
• Gamă variată de surse de energie regenerabilă.

4.1.3. Puncte slabe identificate în zona vizată de program

Situația socio-economică a mediului rural

• Trend demografic negativ - populație rurală în scădere (în special tineri) și în curs de îmbătrânire
• Slaba dezvoltare a activităților non-agricole și locurilor de muncă generează dependența populației rurale de agricultura de subzistență
• Nivel scăzut al productivității muncii
• Nivel scăzut de instruire în zonele rurale
• Rata crescută de abandon școlar în învățământul liceal și profesional din mediul rural față de rata din mediul urban și media națională
• Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoștințelor manageriale de bază
• O participare scăzută a rezidenților din zona rurală la programe de instruire pentru dobândirea de noi competențe în activități non agricole
• Nivel scăzut al venitului pe gospodărie
• Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale
• Infrastructură de bază și servicii rurale de bază slab dezvoltate
• Acces la rețelele de alimentare în sistem centralizat cu apă potabilă și canalizare în zonele rurale, limitat comparativ cu mediul urban

• Pondere crescută a populației rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială, în special in rândul populației de etnie romă
• Degradarea așezărilor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice
• Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori și a noilor inițiative de afaceri în mediul rural
• Costuri mari ale produselor de creditare
• Slaba capacitate a GAL-urilor de atingere a obiectivelor din strategiile de dezvoltare locale
• Nivel scazut de cunoștințe TIC
• Conectare limitată la internet in banda largă al populatiei rurale și, mai ales, conectare limitată la o viteză ridicată (AGU)

Nivel sectorial

• Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o mare pondere din SAU și o mare parte din forța de muncă
• Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere
• Procent mare al fermierilor în vârstă
• Productivitate agricolă scăzută
• Tendințe de scădere a suprafețelor cultivate cu legume
• Randamente scăzute la culturile de câmp in raport cu potențialul de producție și variații mari ale productivității în cazul anumitor specii pe suprafețele cultivate
• Apreciere scăzută pentru serviciile publice de mediu furnizate de fermieri (de ex.peisaj, biodiversitate)
• Programe insuficient adaptate pentru valorificarea potențialului genetic autohton
• Diminuarea efectivelor de animale și a producțiilor aferente în special bovine, și suine
• Scăderea suprafețelor și îmbătrânirea plantațiilor pomicole
• Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competențe profesionale în rândul fermierilor
• Număr scăzut de programe de pregătire profesională (cursuri ad-hoc și pregătire pe tot parcursul vieții) pentru fermieri

• Structuri și sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare
• Capacitate redusă a activităților de cercetare, în special a sectorului privat, de a răspunde nevoilor sectorului agro-alimentar
• Dotări tehnice deficitare și insuficiente în agricultură și silvicultură
• Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri și procesatori
• Vulnerabilitatea crescută a micilor fermieri din punct de vedere economic
• Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole
• Slaba cooperare între fermieri, reflectată într-un grad scăzut de asociere cu implicații în viabilitatea exploatațiilor
• Procent redus de produse cu valoare adăugată ridicată comercializate ca produse finale
• Acces redus la sistemul de creditare pentru sectorul agricol
• Tendința de scădere a unităților de procesare în industria alimentară determinată de slaba capacitate de adaptare la standardele UE și productivitate scăzută.
• Un singur produs tradițional recunoscut la nivelul UE, ceea ce conduce la limitarea valorii adăugate a produselor agricole românești
• Sisteme de productie colectare și depozitare slab dezvoltate, în special pentru fructe, legume și cartofi
• Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze potențialele riscuri agricole
• Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim recomandat de comunitatea științifică și academică din România
• O pondere ridicată a suprafețelor agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivități reduse ale terenurilor
• Slaba adaptare a fermelor în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse de mediu
• Slaba organizare și promovare a lanțurilor alimentare integrate și a lanțurilor scurte de aprovizionare în domeniul agroalimentar.
• Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a rețelei de drumuri forestiere

Mediu și climă

• Slaba eficiență economică a practicilor agricole extensive/mixte tradiționale și prietenoase cu mediul

• Nivel redus al biodiversității pe terenuri arabile
• Abandonul activităților agricole datorat în special reducerii numărului de animale pe suprafețele de pajiști naturale și seminaturale situate în zone afectate de constrângeri naturale.
• Gestionarea inadecvată a deșeurilor rezultate din activitățile agricole, în special în fermele de mici dimensiuni.
• Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru măsurile de agromediu și climă
• Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă pentru provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea) cu practica agricolă.
• Număr in scadere de animale din rase adaptate la condițiile locale și care contribuie la diversitatea genetică, datorată, în general, productivității scăzute a animalelor din aceste rase
• Insuficiența personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate utilizării durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de agro-mediu și climă
• Suprafețe agricole extinse afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren, deșertificare, etc.)
• Sisteme de irigare, în mare parte, degradate și ineficiente
• Nivelul de producere și utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul agricol și silvic este scăzut
• Intervențiile frecvente cu lucrări silvotehnice pe suprafețele forestiere, cu impact asupra biodiversității și solului
• Resurse de apă limitate și distribuite inegal, asociate cu creșterea apariției fenomenului de secetă
• Insuficiența sistemelor administrative de gestionare a zonelor Natura 2000.

4.1.4. Oportunitățile identificate în zona vizată de program

Situația socio-economică a mediului rural

• Practici tradiționale insuficient exploatate în zonele rurale ca bază pentru dezvoltarea de produse cu înaltă valoare adăugată
• Disponibilitatea unei piețe aflată în plină dezvoltare, atât pe plan intern cât și extern, care ar putea fi exploatată
• Investitiile în infrastructura de bază si servicii vor crește atractivitatea zonelor rurale
• Revenirea persoanelor care au activat pe piețe de muncă externe și au dobândit cunoștințe și capital necesare dezvoltării de activități economice
• Accesul populației rurale la programele de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale

• Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini dezvoltarea rurală și a depăși provocările impuse de distanță.
• Creșterea cererii interne și externe pentru zonele în care se practică turismul rural și ecoturismul în zone cu resurse culturale și naturale locale bogate.
• Păstrarea și promovarea identității locale
• Accesul antreprenorilor la instrumente financiare
• Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală
• Îmbunătățirea infrastructurii agro-turistice și a celei de agrement pentru consolidarea investițiilor realizate prin PNDR 2007-2013 ca precondiție a atractivității zonelor rurale

Nivel sectorial

• Parteneriate pentru inovare, creare de baze de cunoștințe și de noi metode în agricultură.
• Servicii de formare și consultanță care să conducă la îmbunătățirea competențelor și a profesionalismului la nivelul unei părți cât mai importante din sectorul agricol,
• Sprijin semnificativ pentru investiții din partea UE care să contribuie la modernizarea și restructurarea sectorului agricol, în vedrea îmbunătățirii productivității și competitivității.
• Cererea mondială de alimente determinată de creșterea populației, creșterea economică și de urbanizare
• Interesul generațiilor tinere în a practica activități agricole orientate către piață, în special în domeniul apicol
• Creșterea cererii pentru produsele agro-alimentare cu valoare adăugată
• Marjă largă a capacității de producție neexploatată, în special la culturile de câmp care să acopere lacunele pieței interne și europene.
• Utilizarea de tehnologii inovative care să asigure un management eficient al resurselor naturale și depășirea riscurilor asociate schimbărilor climatice
• Lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro-alimentare și rețelele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv să asigure o legătură mai bună între zonele rurale și urbane
• Dezvoltarea cooperativelor, a grupurilor de producători și a lanțului alimentar integrat, pentru creșterea competitivității, valorii adăugate și a veniturilor.
• Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de informații, să încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele mai bune practici inovative
• Utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru atenuarea riscurilor economice în agricultură
• Numărul mare de gospodării individuale care cresc animale, având posibilitatea reorientării spre creșterea raselor autohtone

Mediu și climă

• Creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la legătura dintre alimente, mediu și sănătate.
• Atractivitatea zonelor rurale (în special a zonelor HNV, Natura 2000), în perspectiva creșterii investițiilor în serviciile publice de mediu
• Atractivitatea zonelor rurale din perspectiva disponibilității și calității bune a resurselor naturale (biodiversitate, apă, sol, peisaj)
• Oportunitatea oferită de sprijinul UE pentru conservarea biodiversității, peisajelor, precum și a resurselor naturale valoroase
• Oportunitatea creată de sprijinul UE pentru măsuri care să conducă la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă și adaptarea la efectele schimbărilor climatice (împăduriri, management al gunoiului de grajd, etc.)
• Punerea în aplicare în continuare a obiectivelor europene și naționale de mediu în ceea ce privește calitatea aerului, solului, apei și biodiversitatea
• Accesul la scară largă la tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile
• Susținerea crescândă a politicilor publice pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale

4.1.5. Amenințări identificate în zona vizată de program

Situația socio-economică a mediului rural

• Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate, îndeosebi în zonele afectate de constrângeri naturale și sociale
• Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din perspectiva calității vieții
• Dezvoltarea limitată a oportunităților alternative de ocupare, contribuie la menținerea unui nivel crescut în sectorul agricol Pierderi materiale și umane cauzate de vulnerabilitatea comunităților rurale în fața manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme
• Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale
• Întârzierea depunerii de proiecte de către potențialii beneficiari identificate în cadrul strategiile de dezvoltare locală ai unui GAL
• Capacitate și experiență scăzută a parteneriatelor locale în implementarea strategiilor de dezvoltare locală
• Riscul dezangajării fondurilor din cauza capacității limitate a autorităților publice și potențialilor beneficiari privați de a realiza investiții

Nivel sectorial

• Scădere continuă a capacității de cercetare în sectorul agro-alimentar. Menținerea unui grad ridicat de disociere a activităților de cercetare de latură aplicativă și cererea din piată

• Neadaptarea capacității serviciilor de consultanță, din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor
• Volatilitatea în creștere a prețurilor pentru produse agricole
• Desființarea cotelor de lapte ale UE în 2015 poate genera o presiune mai mare asupra micilor producători și procesatori
• Creșterea ponderii suprafețelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive
• Destabilizarea pieței lemnului și afectarea sănătății ecosistemelor forestiere, ca urmare a manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvență și intensitate crescută (secetă, vânt puternic, viituri etc.), cauzate de schimbările climatice
• Menținerea unui grad mare de fărâmițare a exploatațiilor agricole, cu implicații în performanța globală la nivelul fermelor
• Creșterea prețurilor la energie și inputuri

Mediu și climă

• Creșterea impactului negativ asupra mediului al activităților agricole ca rezultat al intensivizării agriculturii (în special pe terenurile agricole cele mai productive)
• Abandonul activităților agricole, cu influențe negative în conservarea biodiversității, calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale
• Pierderea resurselor genetice asociate raselor locale în pericol de abandon
• Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării unor tehnologii neperformante sau neadaptate condițiilor locale
• Schimbarea condițiilor climatice poate conduce la creșterea atacurilor de dăunători și boli, precum și la scăderea productivității naturale a terenurilor agricole și forestiere
• Riscul poluării punctiforme a apei, eutrofizării habitatelor umede și a creșterii emisiilor de GES, ca urmare a creșterii numărului de animale din gospodăriile individuale și a numărului redus de facilități și echipamente de gestionare a gunoiului de grajd
• Manifestarea accentuată a fenomenelor de degradare a solului în lipsa extinderii suprafețelor împădurite în zonele cu risc ridicat
• Manifestarea accentuată a fenomenelor asociate schimbărilor climatice în lipsa dezvoltării sistemelor de perdele forestiere

4.1.6. Indicatori comuni de context

I Situația socio-economică și rurală
1 Populație
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 21.355.849 Inhabitants 2012 p
rural 45 % of total 2012 p
Comment: indicatorul a fost adaptat la definiția naționala specifica programului
intermediar 0 % of total 2012 p
urban 55 % of total 2012 p
2 Structura pe vârste
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total < 15 ani 15 % of total population 2012 p
total 15-64 de ani 70 % of total population 2012 p
total > 64 de ani 15 % of total population 2012 p
rural < 15 ani 15,6 % of total population 2012 p
rural 15-64 de ani 68,7 % of total population 2012 p
rural > 64 de ani 15,7 % of total population 2012 p
3 Teritoriu
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 238.391 Km2 2012
rural 59,8 % of total area 2012
intermediar 39,4 % of total area 2012
urban 0,8 % of total area
4 Densitatea populației
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 93 Inhab / km2 2011
rural 71,3 Inhab / km2 2011
5 Rata ocupării forței de muncă
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total > -64 de ani 59,5 % 2012
bărbați (15-64 ani) 66,5 % 2012
femei (15-64 ani) 52,6 % 2012
* rurale (slab populate) (15-64 de ani) 60,2 % 2012
total (20-64 ani) 63,8 % 2012
bărbați (20-64 de ani) 71,4 % 2012
femei (20-64 de ani) 56,3 % 2012
6 Ponderea activităților independente
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total (15-64 de ani) 18,1 % 2012
7 Rata șomajului
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total (15-74 de ani) 7 % 2012
tineri (15-24 de ani) 22,7 % 2012
* rurale (slab populate) (15-74 de ani) 5 % 2012
tineri (15-24 de ani) 15,4 % 2012
8 PIB pe cap de locuitor
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 49 Index PPS (EU-27 = 100) 2012
* rural 33 Index PPS (EU-27 = 100) 2010
9 Rata de sărăcie
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 40,3 % of total population 2011
* rurale (slab populate) 47,4 % of total population 2011
10 Structura economiei (VAB)
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 115.220,5 EUR million 2012
primar 6 % of total 2012
secundar 42,3 % of total 2012
terțiar 51,6 % of total 2012
rural 32,7 % of total 2010
intermediar 42,1 % of total 2010
urban 25,1 % of total 2010
11 Structura angajărilor
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 9.197,9 1000 persons 2012
primar 30,6 % of total 2012
secundar 28,7 % of total 2012
terțiar 40,8 % of total 2012
rural 41,8 % of total 2012
intermediar 46,2 % of total 2010
urban 12 % of total 2010
12 Productivitatea muncii pe sectoare economice
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 12.526,8 EUR/person 2012
primar 2.464 EUR/person 2012
secundar 18.497,3 EUR/person 2012
terțiar 15,9 EUR/person 2012
rural 9.460,8 EUR/person 2010
intermediar 11.034,7 EUR/person 2010
urban 25.164,9 EUR/person 2010
II Agricultură/analiză sectorială
13 Ocuparea forței de muncă pe activitate economică
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 9.262,8 1000 persons 2012
agricultură 2.619,1 1000 persons 2012
agricultură 28,3 % of total 2012
silvicultură 61,5 1000 persons 2012
silvicultură 0,7 % of total 2012
industria alimentară 191,7 1000 persons 2012
industria alimentară 2,1 % of total 2012
turism 185,9 1000 persons 2012
turism 2 % of total 2012
14 Productivitatea muncii în agricultură
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 4.328,5 EUR/AWU 2010 -2012
15 Productivitatea muncii în sectorul forestier
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 8.383,3 EUR/AWU 2008 -2009
16 Productivitatea muncii în industria alimentară
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 9.086,3 EUR/person 2010
17 Exploatații agricole (ferme)
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 3.859.040 No 2010
dimensiunea fermei < 2 ha 2.866.440 No 2010
dimensiunea fermei 2-4,9 ha 727.390 No 2010
dimensiunea fermei 5-9,9 ha 182.440 No 2010
dimensiunea fermei 10-19,9 ha 43.610 No 2010
dimensiunea fermei 20-29,9 ha 9.730 No 2010
dimensiunea fermei 30-49,9 ha 8.210 No 2010
dimensiunea fermei 50-99,9 ha 7.480 No 2010
dimensiunea fermei >100 ha 13.730 No 2010
dimensiunea economică a fermei <2 000 Producție standard (PS) 2.816.460 No 2010
dimensiunea economică a fermei 2 000 - 3 999 PS 602.470 No 2010
dimensiunea economică a fermei 4 000 - 7 999 PS 313.000 No 2010
dimensiunea economică a fermei 8 000 - 14 999 PS 78.460 No 2010
dimensiunea economică a fermei 15 000 - 24 999 PS 22.240 No 2010
dimensiunea economică a fermei 25 000 - 49 999 PS 13.370 No 2010
dimensiunea economică a fermei 50 000 - 99 999 PS 6.450 No 2010
dimensiunea economică a fermei 100 000 - 249 999 PS 4.120 No 2010
dimensiunea economică a fermei 250 000 - 499 999 PS 1.450 No 2010
dimensiunea economică a fermei > 500 000 PS 1.010 No 2010
dimensiune fizică medie 3,4 ha UAA/holding 2010
dimensiune economică medie 2.700,23 EUR of SO/holding 2010
dimensiune medie în unități de forță de muncă (persoane) 1,9 Persons/holding 2010
dimensiune medie în unități de forță de muncă (AWU) 0,4 AWU/holding 2010
18 Terenuri agricole
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
SAU totală 13.306.130 ha 2010
arabil 62,4 % of total UAA 2010
pajiști permanente și fânețe 33,9 % of total UAA 2010
culturi permanente 2,3 % of total UAA 2010
19 Suprafața agricolă inclusă în agricultura ecologică
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
certificate 103.093 ha UAA 2012
în conversie 185.168 ha UAA 2012
Parte din suprafața agricolă utilizată (certificată și în conversie) 2,1 % of total UAA 2012
20 Terenuri irigate
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 133.460 ha 2010
cota de SAU 1 % of total UAA 2010
21 Unități vită mare
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 5.444.180 LSU 2010
22 Forța de muncă agricolă
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total forță de muncă agricolă regulată 7.156.930 Persons 2010
total forță de muncă agricolă regulată 1.501.000 AWU 2010
23 Structura pe vârste a administratorilor de ferme
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
număr total de administratori de ferme 3.859.040 No 2010
cotă de < 35 de ani 7,3 % of total managers 2010
raport <35 / >= 55 de ani 12 No of young managers by 100 elderly managers 2010
24 Pregătirea agricolă a administratorilor de ferme
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
pondere a totalului de administratori cu pregătire de bază și completă în domeniul agriculturii 2,5 % of total 2010
pondere a administratorilor în vârstă de < 35 de ani cu pregătire de bază și completă în domeniul agriculturii 2,9 % of total 2010
25 Venit al factorului agricol
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 2.169,5 EUR/AWU 2012
total (indice) 113,3 Index 2005 = 100 2012
26 Venit al întreprinderilor agricole
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
Nivelul de trai al agricultorilor 1.931,9 EUR/AWU 2012
Nivelul de trai al agricultorilor ca pondere din nivelul de trai al persoanelor angajate în alte sectoare 47,1 % 2012
27 Factor de productivitate totală în agricultură
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total (indice) 113 Index 2005 = 100 2009 -2011
28 Formare brută de capital fix în agricultură
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
FBCF 1.499,54 EUR million 2011
cota de VAB în agricultură 18,9 % of GVA in agriculture 2011
29 Păduri și alte terenuri împădurite (PATI) (000)
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 6.747,9 1000 ha 2012
cota suprafeței totale a terenurilor 28,3 % of total land area 2012
30 Infrastructura turistică
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
număr de locuri în unități de cazare colective 278.503 No of bed-places 2011
rural 31,3 % of total 2011
intermediar 61,1 % of total 2011
urban 7,6 % of total 2011
III Mediu/climă
31 Acoperirea terenurilor
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
ponderea terenurilor agricole 56,8 % of total area 2006
ponderea pășunilor și fânețelor naturale 1,3 % of total area 2006
ponderea terenurilor forestiere 29,4 % of total area 2006
ponderea terenului de tranziție împădurit cu arbuști 2,4 % of total area 2006
ponderea terenurilor naturale 1,9 % of total area 2006
ponderea terenurilor artificiale 6,3 % of total area 2006
ponderea altor zone 1,9 % of total area 2006
32 Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 50,1 % of total UAA 2015
zone muntoase 15,4 % of total UAA 2015
altele 33,2 % of total UAA 2015
specifică 1,3 % of total UAA 2015
33 Intensitate agricolă
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
intensitate redusă 71,5 % of total UAA 2007
intensitate medie 22,5 % of total UAA 2007
intensitate ridicată 6 % of total UAA 2007
pășunat 38,9 % of total UAA 2010
34 Zone incluse în Natura 2000
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
cotă din teritoriu 22,7 % of territory 2011
ponderea SAU (inclusiv pășuni și fânețe naturale) 12,5 % of UAA 2011
cota din suprafața totală a pădurilor 38,4 % of forest area 2011
35 Indicele privind păsările domestice (IPD)
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total (indice) 100 Index 2000 = 100 2010
Comment: Valoarea de referință a indexului a fost calculată pentru prima data în anul 2010 (considerat anul de bază) de Societatea Ornitologică Română, aceasta fiind de 100. O valoare actualizată a indexului va fi furnizată până la finalul anului 2015.
36 Stadiul de conservare a habitatelor agricole (pășuni și fânețe)
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
favorabil NA % of assessments of habitats
nefavorabil - neadecvat NA % of assessments of habitats
nefavorabil - rău NA % of assessments of habitats
necunoscut NA % of assessments of habitats
37 Agricultura în zone cu valoare naturală importantă
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 15,1 % of total UAA 2013
38 Zonă forestieră protejată
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
clasa 1.1 NA % of FOWL area
clasa 1.2 NA % of FOWL area
clasa 1.3 NA % of FOWL area
clasa 2 44,4 % of FOWL area 2011
39 Captarea apei în agricultură
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total 325.127 1000 m3 2012
40 Calitatea apei
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
Eventual excedent de azot pe terenuri agricole 6,8 kg N/ha/year 2005 - 2008
Eventual excedent de fosfor pe terenuri agricole -1,3 kg P/ha/year 2005 - 2008
Nitrați în apa dulce - Ape de suprafață: Calitate ridicată 91,6 % of monitoring sites 2010
Nitrați în apa dulce - Ape de suprafață: Calitate moderată 8,4 % of monitoring sites 2010
Nitrați în apa dulce - Ape de suprafață: Calitate slabă 0 % of monitoring sites 2010
Nitrați în apa dulce - Ape subterane: Calitate ridicată 84,4 % of monitoring sites 2010
Nitrați în apa dulce - Ape subterane: Calitate moderată 6,7 % of monitoring sites 2010
Nitrați în apa dulce - Ape subterane: Calitate slabă 8,9 % of monitoring sites 2010
41 Materia organică din sol din terenurile arabile
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
Estimări totale ale conținutului de carbon organic 2.300 mega tons 2010
Conținut mediu de carbon organic NA g kg-1
42 Eroziunea solului cauzată de apă
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
Rata pierderii de terenuri prin eroziune provocată de apă 2,6 tonnes/ha/year 2006
suprafața agricolă afectată 769,4 1000 ha 2006 - 2007
suprafața agricolă afectată 5,6 % of agricultural area 2006 - 2007
43 Producția de energie regenerabilă care provine din agricultură și din sectorul forestier
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
din agricultură 124,9 kToe 2011
din silvicultură 3.476 kToe 2011
44 Consumul de energie în agricultură, silvicultură și industria alimentară
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
agricultură și silvicultură 432 kToe 2011
utilizare pe ha (agricultură și silvicultură) 20,9 kg of oil equivalent per ha of UAA 2011
industria alimentară 564 kToe 2011
45 Emisii de gaze cu efect de seră provenind din agricultură
Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
total agricultură (CH4 și N2O și emisii/ieșiri din sol) 15.874,6 1000 t of CO2 equivalent 2011
ponderea din emisiile totale de GES 16,2 % of total net emissions 2011

4.1.7. Indicatori contextuali specifici programului

Sectorul Codul Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul
I Situația socio-economică și rurală Rata șomajului Total - Rural 5.1 % 2012
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Dotarea tehnică a fermelor Total 350 EUR/fermier 2013
Comment: Cadrul Național Strategic Rural. Comisia Prezidențială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, București 2013
III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Protectia împotriva factorilor dăunători 173805 Ha 2011
Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 5%
Tempo-online-serii date, INS - Raport privind starea pădurilor în anul 2011
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura rutieră (drumuri comunale) Total 31639 Km 2011
Comment: Lungimea căilor de transport
I Situația socio-economică și rurală Populația de etnie romă Total 621573 No. 2012
Comment: Recensământul populației
III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Păduri constituite ca arii protejate și de interes științific 347612 Ha 2011
Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 10%
Tempo-online-serii date, INS - Raport privind starea pădurilor în anul 2011
I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Secundar din care rural 92222 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană Nr. de habitate cu valoare conservativă redusă 24 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Instituții de învățământ cu profil agricol Total 67 No. 2011
Comment: Tempo Online – serii de data INS
III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Protecția apelor 1077597 Ha 2011
Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 31%
Tempo-online-serii date, INS - Raport privind starea pădurilor în anul 2011
I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate pe sectoare-rural Terțiar 19.6 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate pe sectoare-rural Primar 60.3 % 2012
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Grupuri de producători 107 No. 2014
Comment: MADR
III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica suprafeței agricole -0.79 % 2012
Comment: Calcule dupa Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Acces la servicile de sănătate Număr de locuitori/doctor în rural 1722 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Populația din teritoriile GAL Total 6686000 No. 2012
Comment: Raportul de progrese al PNDR 2012, MADR
II Agricultură/analiză sectorială IMM in industria alimentara Total 7691 No. 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate Rural 45.22 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Formare continuă -gradul de participare la procesul educațional sau de instruire al populației între 25-64 ani Rural 0.5 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Primar din care rural 15124 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Total 2566 No. 2011
Comment: Tempo Online -serii de date, INS
I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Școala profesională 22.2 % 2011
Comment: Situația socio-economică din România 2010 - 2011, INS
III Mediu/climă Cantitatea de îngrășăminte chimice și pesticide aplicate pe terenuri agricole Cantitatea de îngrășăminte chimice 437972 tone substanță activă 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica fondului forestier național (FFN) și a vegetație forestiere din afara FFN -0.12 % 2012
Comment: Calcule după INS, Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Număr de consultanți publici în agricultură Total 850 No. 2012
Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Industrie Alimentară
I Situația socio-economică și rurală Populația Rural 45 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Acces la serviciile de sănătate Dispensare medicale 187 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) - Nr. structuri primire 5821 No. 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
II Agricultură/analiză sectorială Structura pe vârste a plantațiilor pomicole > 25 Ani 73.8 % 2013
Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Politici Agricole si Sectoriale
I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Învățământ gimnazial 38.5 % 2011
Comment: Situația socio-economică din România 2010 - 2011, INS
III Mediu/climă Emisii în sectorul agricol Amoniac 138.9 Tone 2012
Comment: Eurostat
III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Cultivarea orezului 0.1 % 2011
Comment: EEA GHG viewer
I Situația socio-economică și rurală Instituții de învățământ cu profil agricol Rural 44 No. 2011
Comment: Tempo Online - serii de data INS
III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica suprafețelor ocupate cu ape și bălți -0.6 % 2012
Comment: Calcule după Studiu CNPS
III Mediu/climă Total exploatații agricole Total 3859040 No. 2010
Comment: Eurostat
III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Protecția terenurilor și solurilor 1494731 Ha 2011
Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 43%
Tempo-online-serii date, INS - Raport privind starea pădurilor în anul 2011
I Situația socio-economică și rurală Absolvenți din instituțiile de învățământ cu profil agricol (agricultură, agromontan și veterinar) Național 0.76 % 2011
Comment: Tempo-online-serii date, INS
II Agricultură/analiză sectorială Structura pe vârste a plantațiilor pomicole 1-10 ani 7.5 % 2013
Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Politici Agricole si Sectoriale
I Situația socio-economică și rurală
Rata de abandon școlar în învățământul liceal și profesional
Rural 5.3 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Rata sărăciei Rural 54.2 % 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Acces la serviciile de sănătate Dispensare medicale în rural 14 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Managementul gunoiului de grajd 9.5 % 2011
Comment: EEA GHG viewer
III Mediu/climă Cantitatea de îngrășăminte chimice și pesticide aplicate pe terenuri agricole Cantitatea de pesticide 6419 tone substanță activă 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de învățământ preșcolar / antepreșcolar în zona rurală Grădinițe 7.44 % din total 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Rata de abandon școlar în învățământul liceal și profesional Național 4.2 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Liceu 17.4 % 2011
Comment: Situația socio-economică din România 2010 - 2011, INS
II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Organizatii de producători 6 No. 2014
Comment: MADR
I Situația socio-economică și rurală Rata șomajului 15-24 ani Rural 15.9 % 2012
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Structura pe vârste a plantațiilor pomicole 10-25 ani 18.7 % 2013
Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Politici Agricole și Sectoriale
I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate pe sectoare-rural Secundar 20.1 % 2012
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Situația fermelor în funcție de forma juridică Cu statut juridic 0.8 % 2010
Comment: Recensământul General Agricol 2010, INS
III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica terenurilor neproductive și degradate 11.16 % 2012
Comment: Calcule după Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Rata de penetrare a internetului în bandă largă la puncte fixe, la 100 gospodării Rural 23.47 % 2012
Comment: ANCOM, Raport de date statistice privind serviciile de comunicații electronice, semestrul I, 2012
I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Învățământ post-universitar 3 % 2011
Comment: Situația socio-economică din România 2010 - 2011, INS
II Agricultură/analiză sectorială Suprafață totală livezi Total 158632.57 Ha 2013
Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Politici Agricole si Sectoriale
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de apă/ apă uzată în zona rurală Rețea canalizare 5189.1 Km 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Rata dezvoltării activității independente Lucrător familial neremunerat - rural 26.4 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Formare continuă -gradul de participare la procesul educațional sau de instruire al populației între 25-64 ani Național 1.4 % 2012
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Grupuri de producători recunoscute preliminar 23 No. 2014
Comment: MADR
II Agricultură/analiză sectorială Număr de IMM-uri care inovează Din nr. total de IMM-uri 1.2 % 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Rata de ocupare a populației cu vârste între 1564 ani Rural 60.7 % 2012
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Păduri cu funcții de recreere 382373 Ha 2011
Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 11%
Tempo-online-serii date, INS - Raport privind starea pădurilor în anul 2011
I Situația socio-economică și rurală Densitatea populației Rural 46.4 % 2011
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Suprafața amenajată pentru combaterea eroziunii solului Total 2286221 Ha 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) - Nr. locuri de cazare existente 301109 No. 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Densitate IMM Național 23.66 Nr. IMM/1000 pers. 2011
Comment: INS, REGIS- Registrul statistic al întreprinderilor
I Situația socio-economică și rurală Rata dezvoltării activității independente Lucrător pe cont propriu - rural 31.5 % 2012
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Sectorul secundar 445 No. 2011
Comment: Tempo Online -serii de date, INS
I Situația socio-economică și rurală Teritoriu Rural 207522 Km2 2012
Comment: INS - cercetare statistică a fondului funciar
II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Sectorul primar 717 No. 2011
Comment: Tempo Online -serii de date, INS
III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Soluri agricole 47.9 % 2011
Comment: EEA GHG viewer
II Agricultură/analiză sectorială Situația fermelor în funcție de forma juridică Fără statut juridic 99.2 % 2010
Comment: Recensământul General Agricol 2010, INS
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) -Nr. structuri primire 27453 No. 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană Nr. de habitate cu valoare conservativă mare 12 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană Nr. de habitate cu valoare conservativă moderată 9 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Absolvenți din instituțiile de învățământ cu profil agricol (agricultură, agromontan și veterinar) Rural 1.2 % 2011
Comment: Tempo-online-serii date, INS
II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Rural 1326 No. 2011
Comment: Tempo Online -serii de date, INS
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) - Nr. locuri de cazare existente 9 % 2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Terțiar din care rural 336809 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica suprafeței artificiale 7.1 % 2012
Comment: Calcule după Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Sectorul terțiar 1404 No. 2011
Comment: Tempo Online -serii de date, INS
I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Total/Sectoare 444155 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Rata de penetrare a internetului în bandă largă la puncte fixe, la 100 gospodării Urban 60.28 % 2012
Comment: ANCOM, Raport de date statistice privind serviciile de comunicații electronice, semestrul I, 2012
III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Arderea resturilor vegetale 0.9 % 2011
Comment: EEA GHG viewer
I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Învățământ primar 17.3 % 2011
Comment: Situația socio-economică din România 2010 - 2011, INS
I Situația socio-economică și rurală Suprafața acoperită de GAL-uri Total 141398 Km2 2012
Comment: Raportul de progrese al PNDR 2012, MADR
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de învățământ preșcolar / antepreșcolar în zona rurală Creșe 0.7 % din total 2011
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Fermentarea enterică 41.6 % 2011
Comment: EEA GHG viewer
I Situația socio-economică și rurală Structura pe vârste - rural > 65 ani 18.3 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Structura pe vârste - rural < 15 ani 16.6 % 2012
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica FFN 1.6 % 2012
Comment: Calcule după Tempo-online-serii date, INS
III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Suprafața din fondul forestier național cu funcții prioritare de protecție 3476119 Ha 2011
Comment: % din suprafața FFN = 53,3% Tempo-online-serii date, INS - Raport privind starea pădurilor în anul 2011
I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Învățământ universitar 1.6 % 2011
Comment: Situația socio-economică din România 2010 - 2011, INS
I Situația socio-economică și rurală Densitate IMM Rural 9.64 Nr. IMM/1000 pers. 2011
Comment: INS, REGIS- Registrul statistic al întreprinderilor
III Mediu/climă Suprafața de pajiști utilizate extensiv Total 2.49 mil. ha 2010
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Emisii în sectorul agricol Pulberi 5944 Tone 2012
Comment: Eurostat
I Situația socio- Structura pe vârste - rural 15-64 ani 65.1 % 2012
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Organizații de producători 6 No. 2014
Comment: MADR
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de apă/ apă uzată în zona rurală Rețea distribuție apă potabilă 40619.1 Km 2012
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană Nr. de habitate cu valoare conservativă foarte mare 2 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
III Mediu/climă Păduri incendiate Total 373 Ha 2008
Comment: Eurostat
II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Total 236 No. 2014
Comment: MADR

4.2. Evaluarea nevoilor

Titlul (sau referința) operațiunii P1 P2 P3 P4 P5 P6 Obiective transversale
1A 1B 1C 2A 2B 2C+ 3A 3B 4A 4B 4C 5A 5B 5C 5D 5E 6A 6B 6C Mediu Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea Inovare
001. Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor X X X X X X X X X X X X X X
002. Servicii de consiliere și consultanță agricolă adecvate și de calitate X X X X X X X X
003. Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor X X X X X X
004. Nivel adecvat de capital și tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne X X X X
005. Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la standardele UE X X X X
006. Reîntinerirea generațiilor de fermieri X X X X
007. Restructurarea și modernizarea fermelor mici, în ferme orientate către piață X X X
008. Înființarea de grupuri și cooperative de producători X X X
009. Lanțuri alimentare integrate X X X X
010. Managementul riscului în agricultură X X X
011. Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, procesatori, a micilor antreprenori din zonele rurale X X X
012. Menținerea diversității biologice și a valorii de mediu a terenurilor agricole și forestiere X X X X X X
013. Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor X X X
014. Creșterea suprafețelor împădurite X X X
015. Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă X X X
016. Protecția și îmbunătățirea resurselor de sol X X X
017. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice X X X X
018. Nivel redus de emisii GES din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon X X X X X X
019. Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială X X X
020. Infrastructura de bază și servicii adecvate în zonele rurale X X X
021. Creșterea și diversificarea numărului de locuri de muncă în zonele rurale X X X
022. Patrimoniu local conservat X X X
023. Dezvoltare locală prin abordarea LEADER X X X X
024. Îmbunătățirea colaborării între actorii din mediul rural X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
025. Accesul la infrastructura modernă TIC X X X X
026. Modernizarea infrastructurii de învățământ agricol X

4.2.1.001. Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor

Priorități/domenii de interes

• 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale
• 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier
• 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole
• 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor
• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
• 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor
• 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene;
• 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor;
• 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului
• 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură
• 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
• Inovare

Descriere

Majoritatea fermierilor din România, în special cei ce dețin exploatații de dimensiuni mici și mijlocii, nu dispun de cunoștințe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor și standardelor moderne de producție, în special în sectorul zootehnic și horticol, axându-se preponderent pe experiența practică tradițională. De asemenea, nivelul de conștientizare, cunoștințe și abilități a acestora cu privire la metode moderne și inovative de procesare și marketing al produselor agricole, inclusiv în contextul lanțurilor scurte de aprovizionare, este insuficient pentru a putea răspunde cererii pieței și a îndeplini standardele la nivel european. În plus, aceștia nu dețin suficiente cunoștințe cu privire la practicile de mediu care conduc la conservarea biodiversității și protecția resurselor de sol, un management eficient al apei și nu dețin informații privind practicile agricole care contribuie la o mai bună adaptare la efectele schimbărilor climatice în zonele cu risc și la reducerea emisiilor de GES și amoniac. Evoluția în sectorul agro-alimentar din România necesită un nivel ridicat de instruire tehnică, economică și de management al afacerii la nivel de fermă, pentru a îndeplini cu succes standardele UE (siguranță alimentară, sănătatea animalelor, norme de mediu, etc.) și de a face față unui mediu concurențial.

Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și aptitudini a fermierilor va contribui la restructurarea/modernizarea fermelor (de dimensiuni mici și mijlocii), diversificarea gamei de produse, orientarea către piață a fermelor mici, adoptarea de tehnologii inovative și bune practici, în special de către fermierii tineri și crearea de lanțuri scurte de aprovizionare. De asemenea, va fi încurajat managementul sustenabil al resurselor naturale și adaptarea la schimbările climatice.

4.2.2.002. Servicii de consiliere și consultanță agricolă adecvate și de calitate

Priorități/domenii de interes

• 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale
• 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole
• 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor
• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
• 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
• Inovare

Descriere

Serviciile de consultanță agricolă din RO sunt insuficiente și nu răspund cerințelor pieței. Situația afectează în special tinerii fermieri care vor să se instaleze ca șefi de exploatație, care au un potențial mai mare de dezvoltare și micii fermieri. Ei au nevoie de acces la servicii de consultanță de calitate și adaptate cerințelor lor cu privire la dezvoltarea planurilor de afaceri, fermei, inovare, adaptarea la standarde și la cerințele pieței, orientarea spre piață, crearea de forme asociative, promovarea antreprenoriatului. Exploatațiile agricole necesită servicii de consultanță care să le sprijine în îmbunătățirea activităților agricole din punct de vedere al performanțelor economice și din punct de vedere al practicilor de mediu care aduc beneficii biodiversității, solului și apei și care contribuie la o mai bună adaptare la efectele schimbărilor climatice în zonele cu risc și la reducerea emisiilor de GES și amoniac. Nevoile specifice, generate în principal de fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole și de lipsa formelor asociative, au perpetuat fenomenul de dualitate a fermelor mici și a fermelor comerciale, cu nevoi diferite de servicii de consultanță. În plus, populația din mediul rural are nevoie de consultanță specifică cu privire la inițierea de activități economice în mediul rural, în domenii non-agricole.

Furnizarea de consiliere specifică pentru fermierii tineri și mici urmărește creșterea gradului de penetrare pe piață a micilor fermieri, creșterea viabilității economice a exploatațiilor conduse de fermierii tineri dar și la diversificarea activităților la nivel de fermă, cu efecte ulterioare asupra competitivității exploatațiilor. Consilierea pe aspecte particulare ale procesului de constituire și dezvoltare a formelor asociative va stimula formarea grupurilor de producători și îi va ajuta în fazele de dezvoltare efectivă și de implementare a proiectelor de investiții. Consultanța acordată inițierii de noi afaceri la scară mică în mediul rural va contribui la stimularea spiritului antreprenorial și la dezvoltarea economică a zonelor rurale. În plus, consultanța acordată va urmări promovarea unui management sustenabil al resurselor naturale, adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea emisiilor GES și amoniac și conformarea la obligațiile specifice măsurilor PNDR.

4.2.3.003. Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor

Priorități/domenii de interes

• 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale
• 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite

• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
• Inovare

Descriere

În România, sectorul de cercetare-inovare nu este suficient de adaptat nevoilor specifice ale fermierilor, și procesatorilor. Problemele structurale ale agriculturii din România, provocările referitoare la protecția mediului, efectele schimbărilor climatice și gradul scăzut de adaptare la cerințele pieței sunt aspecte ce mențin un decalaj ridicat între cerințele pieței, în contextul schimbărilor climatice și al impactului asupra protecției mediului și posibilitățile reale de producție și procesare și comercializare. Colaborarea modestă între fermieri și actorii ce promovează cercetarea-inovarea a condus la limitarea transferului de cercetare- inovare dinspre furnizorii de CDI către fermieri pe problematici punctuale. Este astfel necesar ca fermierii, consultanții, unitățile de cercetare și alte părți interesate, să conlucreze la identificarea soluțiilor inovative la problemele specifice cu care se confruntă sectorul, cum ar fi folosirea practicilor prietenoase cu mediul, optimizarea utilizării resurselor și factorilor de producție. Implementarea de tehnologii și procese inovatoare, dezvoltate și sprijinite prin activități de cercetare-inovare, identificate de fermieri și care găsesc în furnizorul de cercetare, dezvoltare inovare un partener în abordarea problematicilor sale, va genera efecte socio-economice și de mediu pozitive, precum: creșterea producției, dezvoltarea și promovarea de produse alimentare de calitate, stimularea creării de lanțuri scurte de aprovizionare, scăderea consumului de combustibil și îmbunătățirea condițiilor de lucru ale fermierilor.

Colaborarea dintre fermieri, mediul de afaceri și cercetători pentru inițiative de cercetare prin intermediul grupurilor operaționale este importantă în special pentru sectorul pomicol, întrucât restructurarea și modernizarea acestui sector necesită atât noi soiuri, cât și noi tehnici de management.

4.2.4.004. Nivel adecvat de capital și tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne

Priorități/domenii de interes

• 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole
• 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură

Obiective transversale

• Mediu
• Inovare

Descriere

Agricultura RO are un nivel insuficient de dotare cu utilaje/echipamente, uzate fizic/moral cu impact negativ în productivitate. Mulți fermieri au sistemele de producție bazate pe o mecanizare învechită, de calitate slabă și clădiri/facilități de depozitare inadecvate. Activele corporale nu sunt adaptate condițiilor de producție, mai ales în perioadele de vârf. Multe ferme au dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza mijloacelor financiare proprii insuficiente și accesului redus la finanțare. Fermele mici și mijlocii, au nevoie de sprijin pentru valorificarea potențialului și pentru a deveni competitive. Au nevoie de investiții în modernizare și construcții de facilități, echipamente, mașini, spații post-recoltare și condiționare, sisteme de sortare, calibrare, mijloace de producție, etc. Există nevoia prioritizării sub-sectoarelor agricole cu tendințe de diminuare a efectivelor, în special bovine și suine, pentru că RO are o tradiție privind consumul de carne, iar potențialul de creștere economică poate fi exploatat în aceste sectoare, și în sectorul păsări, unde producția se confruntă cu o competitivitate în creștere. Sectorul culturilor de câmp are un randament sub potențialul agricol. Fermele mari au un deficit semnificativ legat de aplicarea ultimelor tehnici și tehnologii ce permit o dezvoltare competitivă cu un impact redus asupra mediului. Abordând aceste nevoi, fermele vor îmbunătăți eficiența costurilor și productivitatea muncii, diversifica veniturile și standardele - inclusiv cele de protecția mediului, igiena și bunăstarea animalelor.

Abordarea nevoilor fermelor zootehnice pentru îmbunătățirea accesului la instalații și echipamente adecvate privind managementul gunoiului de grajd, le va permite îmbunătățirea standardelor și reducerea emisiilor GES. Fermele vor fi încurajate să utilizeze tehnologii ce contribuie la un bun management al solului/apei, vor fi adaptate la efectele schimbărilor climatice în contextul tendințelor de scădere a suprafețelor cultivate cu legume și fluctuațiilor majore pentru anumite specii. Va exista o orientare mai bună către sisteme de irigații performante ce contribuie la eficiența utilizării apei, dotări/echipamente care conduc la scăderea consumului de energie și echipamente de producție/utilizare a energiei regenerabile în ferme.

4.2.5.005. Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la standardele UE

Priorități/domenii de interes

• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
• 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Obiective transversale

• Mediu
• Inovare

Descriere

În România, sectorul de procesare a produselor agricole are nevoie de investiții pentru crearea de capacități noi de procesare, de echipamente și tehnologii modernizate, de fluxuri tehnologice care să permită respectarea noilor standarde comunitare și îmbunătățirea productivității. De asemenea, pentru a absorbi o parte din forța de muncă excedentară din agricultura de (semi)subzistență și pentru a valorifica potențialul de creștere al sectorului agro-alimentar, este nevoie de creare de locuri de muncă în acest sector. Aceste nevoi evidențiază fapul că industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce privește valoarea adăugată a produselor agricole în raport cu capacitatea de producție a produselor agricole autohtone.

Astfel este necesară concentrarea sprijinului pe acele produse agro-alimentare pentru care oferta internă este relativ redusă comparativ cu potențialul existent. În mod specific nevoia de investiții în spații de producție și tehnologii moderne, dezvoltarea de noi produse, aplicarea practicilor și tehnologiilor inovative este mare în industria laptelui și a produselor lactate, în procesarea produselor horticole, în industria cărnii, dar și a produselor cu înaltă valoare adăugată. Progresele ce vor fi realizate în aceste domenii vor crește numărul unităților noi de procesare care respectă standardele UE (siguranță alimentară și trasabilitate) și ponderea pe piață a produselor autohtone cu valoare adăugată, vor echilibra nevoia de procesare în raport cu producția internă cu efecte pozitive asupra balanței comerciale. Crearea de noi unități de procesare va avea ca efect direct crearea de locuri de muncă contribuind la promovarea ocupării forței de muncă și la reducerea decalajului între cerere și ofertă. De asemenea, unitățile de procesare își vor putea eficientiza activitatea prin reducerea consumului de energie și prin producerea și utilizarea energiei regenerabile în propriile unități.

4.2.6.006. Reîntinerirea generațiilor de fermieri

Priorități/domenii de interes

• 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
• Inovare

Descriere

Sectorul agricol se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire în rândul proprietarilor și managerilor de ferme. Această stare generează un efect negativ asupra nivelului de dezvoltare, modernizare și implicit competitivitate și asupra bunelor practici de mediu în cadrul fermelor. Fermele gestionate de fermierii în vârstă prezintă de cele mai multe ori o slabă orientare spre piață, o slabă adoptare a tehnicilor și tehnologiilor moderne și de implementare a standardelor comunitare, dar și o deschidere limitată spre restructurare, divesificare, menținând astfel un decalaj crescut în raport cu posibilitatea de creștere a competitivității. Există nevoia de prioritizare a instalării tânărului fermier în următoarele sub-sectoare: apicol, ovine și caprine fiind mai adecvat aplicabile pentru investiții la scară redusă, care au în continuare potential de creștere, pentru care sunt mai potrivite investițiile la scară mică, inclusiv creșterea valorii producției proprii comercializate. Sectorul bovine necesită susținere, dat fiind declinul cu care se confruntă conform analizei socio-economice, din care rezultă și nevoia de sprijin pentru sectorul vegetal în special pentru legume, inclusiv material semincer și săditor și analiza aferentă sectorului pomicol. Nevoia de atenuare și adaptare la schimbările climatice prin utilizarea de resurse regenerabile, scăderea emisiilor de dioxid de carbon și conștientizarea efectelor negative ale abandonării terenurilor agricole asupra dezvoltării economice a zonelor rurale sunt aspecte ce au o perspectivă limitată în rândul fermierilor mai în vârstă.

RO are nevoie de un număr mai mare de tineri fermieri care să preia managementul fermelor, inclusiv deja existente, să îmbunătățească productivitatea fermelor și să crească accesul pe piață al acestora.

Creșterea semnificativă a ponderii proprietarilor/managerilor tineri de exploatații agricole cu un nivel adecvat de cunoștințe va conduce la îmbunătățirea capacității tehnice și a potențialului de inovare, va genera un management sustenabil prin îmbunătățirea performanței globale a exploatațiilor și o mai bună integrare a acestora pe piață. Tinerii fermieri vor putea să investească și în alte active corporale precum teren agricol, construcții, echipamente, utilaje, facilități de post-recoltare, mijloace de producție, etc.

4.2.7.007. Restructurarea și modernizarea fermelor mici, în ferme orientate către piață

Priorități/domenii de interes

• 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

În România există un număr mare de ferme mici, de subzistență și semi-subzistență, care utilizează o parte semnificativă a suprafeței agricole. La momentul de față, unele exploatații datorită dimenisunii economice sunt vulnerabile, multe dintre acestea au perspective limitate de a-și îmbunătăți performanța economică și de a se îndrepta către piață. Aceste ferme au o productivitate scăzută, o dotare tehnică deficitară, sunt de cele mai multe ori afectate de un grad ridicat de fragmentate, aplică practici agricole tradiționale cu eficiență economică slabă și, astfel, întâmpină dificultăți în procesul de adaptare la noile tehnologii. Prin urmare, fermele mici au nevoie de un sprijin conjugat atât pentru realizarea de mici investiții dar și de sprijin în elaborarea și dezvoltarea unui plan de afaceri pentru a se orienta pe piață și, a-și îmbunătăți managementul fermei. De asemenea micile exploatații zoothenice au nevoie de sprijin pentru a investi în facilități indviduale de depozitare a gunoiului de grajd pentru a se alinia cerințelor minime obligatorii de mediu. De asemenea, este nevoie de modernizarea fermelor de subzistență și semi-subzistență prin încurajarea acestora de a se asocia sub formă de cooperative sau grupuri de producători.

Fermierii cu parcele agricole fragmentate au nevoie de sprijin pentru a-și comasa parcelele pentru a ajuta la îmbunătățirea eficienței și randamentului exploatațiilor agricole, atât din punct de vedere al productivității cât și al protecției mediului. Comasarea va permite un acces mai bun și o mai bună eficiență a utilajelor, îmbunătățirea opțiunilor de producție ale exploatației și managementului, va contribui la o piață funciară operațională și va îmbunătăți viabilitatea generală a exploatațiilor.

Abordarea acestei nevoi specifice României va asigura noi oportunități pentru facilitatea restructurării fermelor, integrarea femelor mici pe piață, creșterea producției.

Acest sprijin va crea premisele ulterioare îmbunătățirii performanțelor economice prin modernizarea fermelor mici prin investiții în active fizice.

4.2.8.008. Înființarea de grupuri și cooperative de producători

Priorități/domenii de interes

• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Obiective transversale

• Inovare

Descriere

Fermierii români, în special micii fermieri, sunt încă reticenți în fața conceptului de cooperare, în ciuda avantajului reciproc al unei astfel de cooperări.

De aceea, este necesară o abordare a acestui concept de cooperare mai intensă atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul grupurilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, cantitate și calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare). Este necesar sprijin specializat pentru a informa și stimula fermierii să se implice în aceste structuri/grupuri și pentru a le face să funcționeze eficient, în beneficiul membrilor. Această nevoie ar trebui să fie abordată inclusiv printr-o politică fiscală care să stimuleze înființarea și funcționarea de forme asociative în agricultură. Nevoile menționate mai sus există în toate sectoarele agricole, inclusiv si in sectorul pomicol caracterizat de lipsa asociațiilor, ceea ce contribuie, de asemenea, la nivelul slab de competitivitate al producătorilor primari.

Prin asociere în activitățile de afaceri, fermierii își vor consolida puterea de negociere, pot cumpăra echipamente agricole, tehnologii și alte inputuri agricole la prețuri convenabile, pot avea acces mai ușor la credite și pot introduce inovații și idei noi de management. Grupurile de producători pot juca un rol important în rezolvarea problemelor de management cu care se confruntă fermele și în construirea de mijloace de creștere a venitului acestora. Sprijinul pentru înființarea de grupuri de producători în sectorul pomicol va contribui la reducerea dezavantajelor structurale și la consolidarea poziției pe piață a fermierilor din acest subsector.

4.2.9.009. Lanțuri alimentare integrate

Priorități/domenii de interes

• 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale
• 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite
• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale

Obiective transversale

• Inovare

Descriere

Existența și promovarea de lanțuri alimentare integrate, la nivelul fermei, cunoaște în momentul de față un decalaj major în termeni de metode de organizare și promovare care să permită producătorului creșterea valorii adăugate a producției sale agricole prin integrarea producției de materie primă cu procesarea și comercializarea și o relație cât mai directă cu consumatorul. Astfel, nevoile de creare și promovare a lanțurilor -alimentare sunt complexe, iar complexitatea acestora este dată chiar de necesitatea unui sprijin concentrat pe intreg lanțul valoric dar și nevoia de acompaniere a acestora cu informare, conștientizare și promovare dar și de cooperarea fermierilor în cadrul formelor associative. În prezent, toate aceste elemente privite individual par a avea potențial, dar nevoia majoră survine în integarea acestora în cadru organizat cu sprijin concentrat.

Acest sprijin, pentru dezvoltarea lanțului alimentar integrat, va permite fermierilor din România să își diversifice și își crească sursele de venit, pentru a dezvolta legături durabile cu consumatorii, promovând în același timp rolul important deținut de agricultură în cadrul societății. În contextul unor experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare de calitate și a existenței de materii prime de calitate, crearea de lanțuri alimentare integrate va deschide oportunități de piață pentru fermieri și alți antreprenori din mediul rural, pentru diversificarea gamei de produse, promovarea și vânzarea produselor pe piețele locale sau aproape de sursa de producție, fie individual, fie în comun.

4.2.10.010. Managementul riscului în agricultură

Priorități/domenii de interes

• 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

În România, în general, resursele naturale sunt în stare bună, însă sistemele de management al riscului și serviciile prin care riscurile climatice și sanitare potențiale pot fi aplanate sunt insuficiente. Chiar și fermele comerciale au, în mare parte, o bază de active insuficientă și sunt inadecvat dotate pentru a face față riscurilor climatice și evenimentelor climatice nefavorabile.

Este necesar ca fermierii să gestioneaze mai bine riscul în cadrul propriei afaceri, deoarece pe termen mediu și lung se preconizează un impact mare al schimbărilor climatice asupra producției primare. Posibile riscuri sunt cele de scădere a activității economice cauzate de incidente de mediu, dezastre naturale și efectele schimbărilor climatice (precum inundații persistente, alunecări de teren, eroziune, pagube cauzate de furtuni, secetă, focare de boli, lipsa accesului la resurse de apă).

În situația existenței de sisteme și fonduri de sprijin pentru gestionarea și aplanarea implicațiilor economice ale acestor riscuri, fermierii ar minimiza efectele evenimentelor catastrofice, schimbărilor climatice, care pot afecta producția, viabilitate generală a afacerii și siguranța gospodăriei și asigurarea surselor de hrană și de venit.

4.2.11.011. Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, procesatori, a micilor antreprenori din zonele rurale

Priorități/domenii de interes

• 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole
• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
• 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Obiective transversale

Descriere

Fermierii și întreprinderile non-agricole din spațiul rural au nevoie de acces facil la surse de finanțare (inclusiv din punctul de vedere al costurilor, al perioadei de rambursare și al garanțiilor) pentru a investi în afacerile lor. Situația este cu totul diferită în momentul de față, deoarece în România instrumentele financiare sunt mai puțin accesibile întreprinderilor din zonele rurale (în special celor nou înființate) și sectorului agricol în general. În ciuda mecanismelor financiare stabilite în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, problema accesului la împrumuturile bancare este în continuare una dificilă in principal, din cauza lipsei garanțiilor, dar si a politicii de creditare extrem de prudente a bancilor comerciale față de sectorul agricol și IMM-urile din rural.

Îmbunătățirea accesului la sursele de finanțare ar sprijini fermele în procesul de modernizare și de orientare mai intensă înspre piață, inclusiv de participare la lanțuri scurte de aprovizionare, în procesul de achiziționare mai competitivă a input-urilor, de diversificare a producției și de îmbunătățire a operațiunilor și a viabilității generale. Instrumentele financiare sunt importante în mod specific atunci când fermele încep proiecte de dezvoltare rurală precum și în cazul inițiativelor antreprenoriale în spațiul rural care necesită co- finanțare, având în vedere dificultatea acestor categorii de beneficiari de a-și asigura cofinanțarea privată datorită nivelului scăzut de lichidități la care se adaugă lipsa garanțiilor necesare pentru accesarea ȋmprumuturilor.

4.2.12.012. Menținerea diversității biologice și a valorii de mediu a terenurilor agricole și forestiere

Priorități/domenii de interes

• 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene;
• 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului
• 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
• Inovare

Descriere

Mediul natural din RO se caracterizează, în general, printr-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și o remarcabilă diversitate biologică. Cu toate acestea, riscul intensivizării și abandonării activităților agricole, exercită o presiune ridicată asupra biodiversității.

Este necesară încurajarea fermierilor pentru a deservi societatea ca întreg, prin continuarea practicării activităților agricole prietenoase cu mediul, promovarea practicilor agricole tradiționale, extensive, pe pajiști și livezi tradiționale (HNV, pajiști importante pentru păsări, pajiști importante pentru fluturi) și a practicilor bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, cu efecte benefice asupra mediului, pe pajiști și pe terenuri arabile (ex. culturi verzi, adaptarea la efectele schimbărilor climatice, terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu), menținându-se în același timp peisajul și caracteristicile sale, calitatea resurselor naturale, inclusiv calitatea solului și încurajarea utilizării în agricultură a raselor locale de animale în pericol de abandon.

Pentru acoperirea acestor nevoi, fermierii trebuie sprijiniți să aplice metode de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea calității mediului, ce implică pierderi de venit și costuri suplimentare, față de metodele convenționale de producție agricolă. Pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu specifice ecosistemelor forestiere, în completarea măsurilor de protecție a mediului prevăzute de legislația națională, este necesară aplicarea unor măsuri restrictive a intervențiilor silvotehnice, care presupun pierderi de venit pentru care deținătorii de păduri trebuie să fie compensați.

Măsurile menționate au ca scop, conservarea speciilor sălbatice și habitatelor naturale pe terenurile agricole și forestiere, inclusiv pe terenurile agricole cu înaltă valoare naturală și la menținerea și creșterea valorii naturale a acestora. Se urmărește menținerea raselor locale de animale în pericol de abandon. Astfel, se va asigura dezvoltarea durabilă a sectoarelor agricol și forestier, răspunzând cererii din ce în ce mai mari a societății pentru servicii de mediu și totodată promovând produsele tradiționale și diversificarea activităților prin turism durabil.

4.2.13.013. Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor

Priorități/domenii de interes

• 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

Pădurile din România, indiferent de natura proprietății, sunt administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă compatibile cu cele recunoscute la nivel european, printr-un cadru de reglementare și un sistem de planificare unitar la nivel național. Acest cadru este orientat în mod deosebit către asigurarea funcțiilor de protecție pe care pădurile le îndeplinesc. Cu toate acestea, gestionarea resurselor forestiere din punct de vedere al producției este îngreunată de gradul scăzut de accesibilizare al pădurilor, precum și de dotarea tehnică insuficientă, învechită și puțin diversificată a firmelor care activează în domeniul forestier.

Astfel, este necesară sprijinirea diferiților actori din sectorul forestier pentru modernizarea și construirea de drumuri forestiere. De asemenea, trebuie încurajată utilizarea practicilor tradiționale în activitatea de exploatare forestieră, cu impact redus asupra factorilor de mediu.

Prin creșterea accesibilizării pădurilor se urmărește îmbunătățirea condițiilor pentru executarea lucrărilor silvoculturale, prevenirea și stingerea incendiilor și pentru exploatarea pădurilor în condiții ecologice și de rentabilitate. Utilizarea practicilor tradiționale, va avea impact pozitiv asupra mediului, prin reducerea nivelului de degradare a solului, de poluare a aerului și apelor, prin reducerea emisiilor de GES și a consumului de energie.

4.2.14.014. Creșterea suprafețelor împădurite

Priorități/domenii de interes

• 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

În România, ponderea suprafeței împădurite este mai mică decât media UE și sub pragul minim recomandat de comunitatea științifică națională pentru România. Totodată, suprafețele împădurite sunt repartizate în mod inegal pe principalele forme de relief, astfel că, în zona de câmpie, afectată în mod deosebit de schimbările climatice, se regăsesc numai 11% din totalul suprafeței împădurite. De asemenea, în zonele de deal și munte, pe terenurile agricole și neagricole, se manifestă fenomene de degradare a solului și inundații.

Creșterea suprafețelor împădurite și dezvoltarea de sisteme de perdele forestiere constituie o necesitate din perspectiva îndeplinirii obiectivelor globale și naționale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 și adaptarea la efectele schimbărilor climatice, precum și a obiectivelor de reducere a degradării solului, a atenuării riscului la inundații și a reducerii efectelor negative ale viiturilor. Pe lângă acestea, împădurirea terenurilor agricole și neagricole va contribui la creșterea biodiversității locale, prin refacerea habitatelor și ecosistemelor și crearea de zone de tranziție propice dezvoltării populațiilor de insecte, păsări și mamifere. Prin funcțiile de natură ecologică, socială și economică, pădurile furnizează și alte bunuri și servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase și nelemnoase, spațiu de recreere, înfrumusețarea peisajului.

4.2.15.015. Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă

Priorități/domenii de interes

• 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor;

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

Cea mai mare parte a resurselor de apă în România se încadrează în clase de calitate bună și foarte bună. Deși agricultura nu reprezintă, în prezent, un factor poluator major al apelor de suprafață și subterane (cu fertilizanți, pesticide, nitrați și nitriți), pe fondul cererii din ce în ce mai ridicate de produse alimentare, presiunea intensivizării agriculturii va reprezenta un risc important pentru creșterea poluării apelor, asociat și cu aplicarea inadecvată a tehnologiilor agricole.

În acest sens, este necesară menținerea unui nivel redus de poluare a apelor din surse agricole, prin promovarea unor practici și facilități agricole cu impact redus asupra calității apei.

Aplicarea de practici specifice agriculturii ecologice prin care se interzice utilizarea celor mai multe îngrășăminte și produse de protecție a plantelor are ca scop cresterea calitatii apelor. În plus, aplicarea de practici agricole extensive și gestionarea adecvată a gunoiului de grajd, contribuie la menținerea și îmbunătățirea calității apelor.

4.2.16.016. Protecția și îmbunătățirea resurselor de sol

Priorități/domenii de interes

• 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

În ciuda stării bune, în general, a resurselor naturale, a tendinței de creștere a suprafeței pe care se practică agricultura ecologică, a ponderii ridicate a suprafețelor gestionate în mod durabil, care promovează agricultura extensivă cu impact scăzut asupra mediului, în România există mari suprafețe agricole afectate de diverse fenomene de degradare a solului.

Manifestarea din ce în ce mai frecventă a fenomenelor climatice extreme, abandonarea activităților agricole, intensificarea activităților agricole în anumite zone, precum și utilizarea unor tehnologii inadecvate pe terenurile agricole și forestiere, cresc riscul de degradare a solului prin: eroziunea cauzată de apă și de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, reducerea biodiversității solului și reducerea materiei organice. În unele regiuni, aceste amenințări contribuie din ce în ce mai mult la un risc de scădere a productivității și chiar de marginalizare a suprafețelor agricole și abandonare a activităților agricole.

Pentru reducerea riscului de degradare a solului este necesară încurajarea fermierilor și a deținătorilor de păduri în vederea aplicării de practici de management care asigură protecția resurselor de sol și continuării activităților agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, precum și încurajarea acestora în vederea utilizării de tehnologii cu impact redus asupra solului.

Un prim set de măsuri importante pentru protecția solului este cel al normelor privind ecocondiționalitatea, a căror aplicare în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice reprezintă, în sine, continuarea activităților agricole. De asemenea, promovarea măsurilor de gestionare a terenurilor, care depășesc standardele minime de întreținere a terenului, va contribui suplimentar la reducerea proceselor de degradare a solului. În plus, aplicarea de metode specifice agriculturii ecologice, precum și împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare, pot veni în sprijinul protecției resurselor de sol.

4.2.17.017. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice

Priorități/domenii de interes

• 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură
• 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

În contextul scenariilor climatice pe termen mediu și lung, conform cărora se așteaptă creșteri ale temperaturii medii anuale, se vor amplifica fenomenele climatice extreme (secetă, inundații etc.). În plus, infrastructura de irigații existentă în România este depășită din punct de vedere al eficienței utilizării resurselor. Modificarea condițiilor climatice poate conduce la creșterea incidenței atacurilor dăunătorilor și bolilor și la reducerea productivității naturale a terenurilor agricole și forestiere.

În vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice și îmbunătățirea rezilienței mediului la acestea, este necesară înființarea, extinderea și/sau modernizarea instalațiilor eficiente de irigații, promovarea de tehnologii și practici noi de management agricol pentru gestionarea fenomenului de creștere al incidenței atacurilor dăunătorilor și bolilor, adoptarea de măsuri pentru managementul riscului, înființarea de perdele forestiere de protecție a câmpului și informarea fermierilor cu privire la cele mai bune practici agricole, spre exemplu cu privire la soiurile utilizate sau consumul de apă.

Aceste acțiuni urmaresc atenuarea efectelor secetelor excesive și a manifestării atacurilor dăunătorilor și a bolilor ameliorarea climatului local, acoperirea pierderilor cauzate de vulnerabilitatea comunităților rurale față de efectele schimbărilor climatice, precum și eficientizarea utilizării resurselor de apă dulce.

4.2.18.018. Nivel redus de emisii GES din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon

Priorități/domenii de interes

• 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului
• 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei
• 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură
• 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au scăzut cu 53% din 1989. Această reducere a emisiilor este asociată cu declinul economic al agriculturii din 1989, inclusiv cu numărul redus de animale și cu folosirea scăzută a fertilizanților minerali. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din depozitarea și aplicarea în teren a gunoiului de grajd sunt în continuare foarte ridicate din cauza facilităților inadecvate de depozitare și din cauza echipamentelor învechite folosite pentru aplicarea în teren.

Cu toate că RO dispune de o varietate de surse de energie regenerabilă, totuși producția și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul agricol sunt încă scăzute. Valorificarea resurselor regenerabile este redusă ca urmare a limitărilor tehnologice, a ineficienței economice și a restricțiilor de mediu.

Pentru a menține un nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, este necesară sprijinirea fermierilor pentru a menține solul acoperit, a utiliza tehnici de management al terenului care contribuie la menținerea carbonului în sol, precum și pentru crearea de facilități și utilizarea de echipamente moderne pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd, inclusiv încurajarea producției și utilizării energiei regenerabile. De asemenea, creșterea suprafețelor împădurite pentru creșterea sechestrării carbonului și dezvoltarea de sisteme de perdele forestiere de protecție constituie o necesitate din perspectiva îndeplinirii obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Aceste acțiuni urmaresc menținerea unui nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură.

4.2.19.019. Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială

Priorități/domenii de interes

• 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;
• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Obiective transversale

• Inovare

Descriere

În zonele rurale din România există o serie de decalaje majore în ceea ce privește calitatea vieții în mediul rural. Acestea se reflectă prin prisma tuturor componentelor sale socio-economice: economie rurală, servicii, formare și educație (rată ridicată de abandon școlar), capacitate administrativă, potențial demografic, sănătate, cultură, etc.

Astfel în mod specific, mediul rural este caracteriazat de decalaje importanate față de mediul urban în ceea ce privește serviciile de bază, oportunități de angajare și antreprenoriat, guvernanță locală, acces la credite pentru investiții. Aceste disparitati genereaza nevoia de scaderea riscului de saracie si exluziune sociala in randul populatiei rurale cat si in randul minoritatii rome a carui risc de saracie este ridicat.

Totodată este din ce in ce mai evidentă nevoia unei abordări locale integrate, participative, de jos în sus, pentru a dezvolta comunitățile rurale cu posibilitatea de a identifica nevoile locale și a găsi soluții viabile și inovatoare pe care o abordare convențională de sus în jos nu o poate realiza.

Astfel, nevoia de a facilita creșterea accesului la locuri de muncă, antreprenoriat, sănătate, educație, cultură, generare de venituri alternative, și creșterea calitatății a vieții în mediul rural, va fi acoperită prin măsuri de dezvoltare rurală adecvate.

4.2.20.020. Infrastructura de bază și servicii adecvate în zonele rurale

Priorități/domenii de interes

• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Descriere

Infrastructura și serviciile de bază în comunitățile rurale sunt neadecvate atât din punct de vedere al calității dar mai cu seamă a functionalității acestora. Acestea reprezintă principalele elemente care mențin un decalaj accentuat între zonele rurale și zonele urbane din România și cu atât mai mult, o piedică în calea egalității de șanse și a dezvoltării socio-economice a zonelor rurale.

Astfel dezvoltarea și modernizarea de sisteme de apă/apă uzată adaptată la standarde, rețele de drumuri de interes local, pentru îmbunătățirea conectivității, servicii de sănătate, reprezintă nevoi de bază pentru populația rurală. Accesul limitat la acestea este reflectat într-un grad redus de atractivitate a spațiului rural atât pentru antreprenori dar și pentru tinerii din aceste zone. Deficiențele ce decurg dintr-o infrastructură locală slab dezvoltată determină de asemenea decalaje de accesibilizare a formelor educaționale.

O infrastructură de bază îmbunătățită, va crea condiții de viață adecvate, o dezvoltare și revitalizare a economiei rurale asigurând totodată accesul la sănătate, servicii sociale dar și educație.

În mod specific o infrastructură de apă/apă uzată în sistem centralizat va îmbunătăți accesul la apă potabila si va creste conditiile de igiena, în timp ce drumurile locale îmbunătățite vor spori accesul la toate celelalte servicii.

4.2.21.021. Creșterea și diversificarea numărului de locuri de muncă în zonele rurale

Priorități/domenii de interes

• 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Obiective transversale

• Mediu
• Inovare

Descriere

În prezent, în România, oportunitățile de angajare sunt reduse, în special în sectorul non-agricol. Populația din zonele rurale depinde în principal de activitățile agricole acestea oferindu-le condiții de viață de subzistență. Decalajul dintre mediul rural și cel urban este redat de nivelul scăzut de venituri și de rata de angajare. Nevoia obținerii de venituri suplimentare pentru populația ocupată în agricultura de subzistență și semisubzistență este absolut necesară, mai ales în contextul tendinței de depopulare. Totodată nevoia de stimulare a antreprenoriatului în mediul rural este ridicată și este în rezonanță cu nevoia de creștere a valorificării potențialului comunităților rurale din perspectiva pesiajului, culturii, activităților tradiționale dar și a resurselor locale.

Dezvoltarea activităților afacerilor la scară mică de către fermieri și alții în domenii non-agricole poate contribui la obținerea de locuri de muncă și venituri suplimentare și la menținerea populației în mediul rural.

4.2.22.022. Patrimoniu local conservat

Priorități/domenii de interes

• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Obiective transversale

• Mediu
• Inovare

Descriere

Caracterizate de o capacitate slabă de a dezvolta și implementa în mod eficient proiecte de dezvoltare locală sustenabilă, de o calitate slabă a infrastructurii turistice, de degradarea așezămintelor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice, satele românești cu o bogată moștenire au nevoie de o mai bună organizare pentru a asigura conservarea resurselor culturale unice și utilizarea acestora în scopul dezvoltării socio-economice.

Tradițiile rurale, etno-folclorice, culturale, ecologice, gastronomice și caracteristicile locale de mediu sunt insuficient valorificate pentru dezvoltarea turismului, pentru crearea de locuri de muncă, pentru generarea de venit și pentru asigurarea unui impact pozitiv asupra sentimentului de demnitate și mândrie al comunităților locale.

Sprijinul acordat în cadrul unui proces integrat și echilibrat de dezvoltare teritorială, inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală, va conduce la păstrarea și conservarea patrimoniului local, iar acțiunile de marketing aferente pot genera valoarea adăugată pentru produsele autohtone.

Prin acțiuni inovative de punere în valoare a patrimoniului local se poate realiza, de asemenea, creșterea atractivității zonelor rurale, atât pentru populația rurală cât și pentru turiști. O mai bună recunoaștere și protecție a moștenirii culturale și naturale ar duce la intensificarea gradului de identificare al populației rurale cu zonele în care trăiesc și a dorinței acestora de a rămâne în spațiul rural, diminuând astfel dorința de a emigra către zonele urbane.

4.2.23.023. Dezvoltare locală prin abordarea LEADER

Priorități/domenii de interes

• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
• Inovare

Descriere

Este necesară promovareadezvoltării locale prin instrumentul LEADER pentru promovarea de jos în sus a inițiativelor și activităților de dezvoltare de către comunitățile locale, având ca punct de plecare nevoile și potențialul endogen, identificate la nivel local. Nevoia de dezvoltare într-o manieră integrată și inovativă a problematicilor de importanță locală, de dezvoltare echilibrată a comunităților locale este vitală pentru accelerarea evoluției structurale a acestor comunități.

De asemenea, nevoia întăririi guvernanței locale în termeni de capacitate de gestionare trebuie să fie sporită, ca actorii interesați din zonele rurale să fie mai bine informați și stimulați în legătură cu posibilitatea de a se implica în mai mare măsură în procesul de dezvoltare a propriilor comunități locale.

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea zonelor în care activează, va contribui la realizarea unei dezvoltări dinamice sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată și implementată local și administrată de reprezentanți ai GAL.

Inovarea în cadrul abordării LEADER va conduce la adaptarea nevoilor la cerințele contextului local.

4.2.24.024. Îmbunătățirea colaborării între actorii din mediul rural

Priorități/domenii de interes

• 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale
• 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite
• 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier
• 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole
• 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor
• 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor
• 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale
• 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor
• 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene;
• 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor;
• 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului
• 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură
• 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar
• 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei
• 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură
• 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură

• 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;
• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale
• 6C) Sporirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele rurale

Obiective transversale

• Inovare

Descriere

Implementarea cu succes a PNDR 2014-2020 nu va depinde numai de existența sprijinului financiar, implementărea unor măsuri bine structurate ci și de diseminarea informațiilor, a modelelor de succes, a metodelor și practicilor inovative pentru proiecte care să promoveze dezvoltarea afacerilor rurale și a comunităților rurale într-o abordare coerentă. Astfel, este necesară îmbunătățirea cooperării într-o gamă largă de actori (autorități publice, commune, fermieri, ONG-uri, etc.) care sunt interesați și pot contribui la dezvoltarea zonelor rurale din România. Rețeaua națională de dezvoltare rurală prin specificul activităților desfășurate ar trebui să acopere această nevoie stringentă, existentă la nivelul tuturor actorilor implicați în dezvoltarea rurală.

O rețea de dezvoltare rurală consolidată va asigura interconectarea actorilor locali, diseminarea cunoștințelor și noilor metode inovative și animarea actorilor comunităților locale, lucruri esențiale pentru un spațiu rural activ.

4.2.25.025. Accesul la infrastructura modernă TIC

Priorități/domenii de interes

• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Obiective transversale

• Mediu
• Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
• Inovare

Descriere

În prezent există o conectivitate slabă la internet în bandă largă în zonele rurale, atât în ceea ce privește acoperirea cât și viteza (acces redus la viteză broadband) cauzată atât de lipsa unei infrastructuri moderne TIC cât și de veniturile slabe ale populației rurale care se confruntă, implicit, cu un nivel scăzut de aptitudini TIC .

Există necesitatea dezvoltării unei rețele de comunicații în zonele rurale, inclusiv a unor servicii de internet în bandă largă în principalele puncte de interes precum centre comunale, librării, administrații locale, care să permită îmbunătățirea informării, un schimb mai bun de cunoștințe și o inovare intensificată în ferme și în exploatațiile forestiere.

Modernizarea infrastructurii TIC și a serviciilor de comunicații în comunitățile locale va facilita o participare mai intensă a populației din spațiul rural la procesul de creștere economică, ducând astfel la reducerea disparităților legate de calitatea serviciilor dintre zonele rurale și centrele urbane.

Prin intermediul unei astfel de infrastructuri, spațiul rural va deveni mai atractiv pentru dezvoltarea socio- economică, inclusiv pentru inițierea și consolidarea afacerilor, pentru crearea de parteneriate pentru inovare în sensul facilitării schimbului de informații și a creării unei baze de cunoștințe comune, pentru activități de comunicații, analiză și planificare strategică, coeziune socială (instaurarea interesului social și a grupurilor culturale), pentru servicii de sănătate și de învățământ, on line.etc. Astfel, este posibilă diminuarea tendinței de scădere a populației rurale, în special a tinerilor și a persoanelor cu diferite specializări care vor fi motivați să rămână în spațiul rural în contextul îmbunătățirii condițiilor de viață.

4.2.26.026. Modernizarea infrastructurii de invățământ agricol

Priorități/domenii de interes

• 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Obiective transversale

Descriere

În zonele rurale din România, infrastructura pentru învățământul agricol este insuficient dezvoltată pentru acoperirea nevoilor de predare și punere în practică a cunoștințelor agricole. Migrația tinerilor din mediul rural este un fenomen generat de gradul limitat de oportunități pentru tânăra generație de a se dezvolta pe plan profesional în zonele rurale. Printre cauzele migrației tinerilor din mediul rural către mediul urban se numără și nivelul scăzut de atractivitate al spațiului rural din punct de vedere socio-economic, precum și nivelul scăzut al abilităților dobândite prin educație.

De asemenea, gradul încă redus de educație în domeniul agricol (în ciuda trendului crescător al absolvenților de școli cu profil agricol) este provocat inclusiv de lipsa sau proasta calitate a facilităților în acest sector. Aceasta cauzează un management neperformant al fermelor și implicit, contribuie la adâncirea gradului de sărăcie în mediul rural.

Nevoia creșterii profesionalismului în sectorul agricol depinde de o bună educație și de oferirea serviciilor de traning, cu o curiculă educativă adaptate specificului rural precum științele agricole. Astfel, abordarea nevoii legate de o educație adpatată și adecvată în domeniul agricol, va conduce la stabilizarea tinerilor în mediul rural și cresterea competitivității a sectorului agricol.

Prin îmbunătățirea infrastructurii de învățământ agricol se poate construi o bază solidă pentru furnizarea de cunoștințe și de servicii adecvate care să asigure educația viitoarei generații din domeniul agricol. Prin urmare, investițiile în infrastructura de învățământ agricol ar putea reprezenta o soluție pentru formarea de noi generații de tineri bine pregătiți care să răspundă nevoilor de dezvoltare al sectorului agro-alimentar.

5. DESCRIEREA STRATEGIEI

5.1. O justificare a nevoilor selectate pentru a fi abordate prin programul de dezvoltare rurală, precum și alegerea obiectivelor, priorităților, domeniilor prioritare și stabilirea obiectivului pe baza probelor din SWOT și a evaluării nevoilor. Dacă este relevant, o justificare a subprogramelor tematice incluse în program. Justificarea va trebui, în special, să demonstreze cerințele menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctele (i) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013

RO întâmpină dificultăți în atingerea potențialului socio-economic al sectorului agro-alimentar și zonelor rurale. Analiza SWOT identifică provocări ale agriculturii și spațiul rural caracterizate de: structura duală a exploatațiilor, productivitate agricolă redusă, populație numeroasă în agricultura de (semi)subzistență cu nivel scăzut de pregătire agricolă și antreprenorială, pondere scăzută a produselor agroalimentare cu valoare adăugată, procent ridicat al fermierilor în vârstă, dotări deficitare la nivelul exploatațiilor, acces la servicii de bază și infrastructură sub nivelul zonelor urbane, dezvoltare insuficientă a economiei rurale non-agricole cu efecte la nivel de ocupare, pondere mare a populației cu risc de sărăcie și excluziune socială, riscuri climatice și de mediu ce reprezintă o amenințare pentru aceste zone și pentru potențialul de dezvoltare.

PNDR 2014-2020 reprezintă o oportunitate de abordare a punctelor slabe, prin consolidarea punctelor tari și utilizarea oportunităților, în baza lecțiilor învățate și progreselor PNDR 2007-2013. Acestea au vizat modernizarea exploatațiilor și a unităților de procesare agro-alimentare, întinerirea generațiilor de fermieri, practici și investiții prietenoase cu mediul, economii locale diversificate și dezvoltare a infrastructurii locale, dar insuficiente raportate la nevoile identificate. Din 2007, au fost puse bazele utilizării durabile a terenurilor agricole și forestiere, creându-se premisele menținerii și conservării patrimoniului natural rural.

PNDR 2014-2020 continuă eforturile pentru dezvoltarea rurală, prin următoarele obiective strategice:

i) restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole; ii) gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; iii) diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, conform Acordului de Parteneriat. Obiectivele sunt în concordanță cu Strategia națională de dezvoltare a sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung 2020-2030 ce vizează: i) accelerarea tranziției structurale spre o agricultură viabilă economic în paralel cu aplicarea practicilor agricole prietenoase cu mediul și ii) creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator agroalimentar net iii) limitarea amprentei de carbon a agriculturii și promovarea agriculturii rezistente la schimbările climatice iv) îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale v) dezvoltarea parteneriatelor pentru educație/consiliere, TIC, CDI și îmbunătățirea performanței administrației agricole.

Obiectivele PNDR concordă cu prioritățile PAC și Strategia Europa 2020 cu accent pe creșterea competitivității și diversificarea locurilor de muncă în rural. Măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor, se subordonează principiilor și obiectivelor stabilite în convențiile internaționale aferente, legislația UE/națională, pentru conservarea biodiversității, habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, protecției împotriva poluării cu nitrați, managementul apelor, utilizării pesticidelor, menținerii calității aerului și solului, precum și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și adaptării la efectele schimbărilor climatice.

Îndeplinirea obiectivelor se va realiza în 2014-2020 prin cele 6 priorități (P) ale UE din cadrul R.(UE)1305/2013 (Fig. 5.1-1 - Priorități și OT din AP).

Prioritățile transpuse prin domenii de intervenție (D.I.) facilitează și realizarea obiectivelor transversale privind inovarea, protecția mediului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptare la acestea.

Urmare SWOT și identificării nevoilor au fost selectate toate cele 26 de nevoi la care va răspunde PNDR 2014-2020. Acestea vor fi soluționate prin intermediul a 17 DI - 16 din cele 18 ale UE, plus DI național adițional 2C, privind îmbunătățirea performanțelor economice în sectorul forestier.

DI 5B si 6C nu au fost selectate, deoarece PNDR contribuie secundar la eficientizarea utilizării energiei și investițiile TIC. Acestea reprezintă interes pentru fondurile regionale prin POR și competitivității prin POC. Sprijinul TIC prin FEADR va fi acordat prin LEADER, programat sub DI 6B.

P1 contribuie transversal prin DI 1A, B, C. Intervențiile prin P1 duc la reducerea decalajelor de cunoștințe, informații și servicii de consiliere pentru fermieri, corelarea cercetării cu practica și conectarea actorilor rurali, la nivel de cultură antreprenorială și în privința dependenței de activități agricole. Va fi abordată nevoia de reducere a decalajelor de cunoștințe și informații a fermierilor în general, și practici de mediu benefice biodiversității și ecosistemelor, solului și apei pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice și la reducerea GES și amoniacului. Interconectarea actorilor rurali, împreună cu P1 și facilitarea schimbului de cunoștințe va fi sprijinită prin RNDR -N. 1-3, 12, 15-18, 24.

Nevoile abordate prin P 2-6 sunt:

i) Obiectivul de restructurare si creștere a viabilității exploatațiilor agricole (Fig. 5.1 - i)

Creșterea competitivității agriculturii, silviculturii și sectorului alimentar, este esențială pentru dezvoltarea economică rurală și crearea de locuri de muncă, fiind elementul central al acestei strategii. Există potențial pentru creșterea productivității, integrarea facilă pe piață a fermierilor, satisfacerea cererii de produse cu valoare adăugată și modernizarea sectorului de procesare alimentar. Beneficii pot fi obținute și prin sporirea competitivității sectorului pomicol, aflat în declin de 25 de ani, prin prisma suprafețelor cultivate și productivității, căruia i se va adresa un subprogram tematic dedicat, destinat eliminării problemelor structurale ce afectează competitivitatea, plasarea pe piața de fructe proaspete sau materia primă pentru procesare. Sprijinul permite identificarea nevoilor specifice, în urma analizei sectorului, zonarea intervenției, adresarea eficientă a acestora pe tot lanțul producție - procesare - comercializare și sporirea interesului beneficiarilor prin conștientizarea oportunităților oferite de acest sector. Acest lucru va fi realizat și prin accesarea unor măsuri de protecția mediului care va proteja și menține totodată și starea ecologică a zonelor agricole.

Obiectivul i) PNDR 2014-2020 va răspunde N 1-13 selectate, prin P2, P3 și prioritatea orizontală P1 astfel:

• P2 prin DI 2A, B, C va duce la reducerea decalajelor de capital și tehnologie în fermă; promovarea fermelor restructurate, modernizate și orientate către piață; acces facil la instrumente financiare, generații tinere de fermieri, susținerea managementului durabil al pădurilor (N. 4, 6, 7, 11, 13);
• P3 prin DI 3A, B va duce la reducerea decalajelor de modernizare și productivitate în sectorul agro- alimentar, promovarea de noi unități de procesare adaptate la standardele UE, sprijinirea grupurilor de producatori și integrarea fermierilor și a activităților de procesare în lanțurile scurte de aprovizionare și gestionarea riscului în agricultură (N. 5, 8, 9, 10);

P 1, 2 și 3 și DI aferente asigură abordarea nevoilor selectate.

Datorită nivelului slab de dotare, polarizarea excesivă a exploatațiilor și accesul dificil la investiții, abordarea N 4, 6, 7 și 11 concentrează intervenția prin modernizarea sectorului agricol, a fermelor mici, mijlocii și de familie, asigurând consolidarea structurală prin creșterea productivității, calității materiei prime și adaptării la cerințele pieței și standardele UE. Crearea de oportunități pentru cooperative dă posibilitatea femelor mici și mijlocii să se asocieze pentru producție și comercializare în comun și să atingă economii de scală. Atenție va fi acordată și instalării tinerilor fermieri și restructurării fermelor mici și mijlocii.

Pentru scăderea vulnerabilității la efectele negative ale fenomenelor climatice, sanitare și de mediu, se va asigura accesul fermierilor la sisteme și fonduri de sprijin pentru gestionarea riscurilor.

Creșterea ponderii de produse procesate și comercializate pe piață, inclusiv a celor cu înaltă valoare adăugată, va fi asigurată prin N 5, 8, 9. Dezvoltarea de forme asociative pentru comercializare în comun reduce deficiențele legate de volumul redus și fragmentarea ofertei de produse a fermelor mici și mijlocii, consolidându-le poziția pe piață.

În contextul scăderii numărului unităților de procesare și a nevoii de conformare cu standardele UE, sprijinirea investițiilor de modernizare în unități va duce la creșterea ofertei de produse agro- alimentare locale, generând valoare adăugată cu efecte pozitive asupra balanței comerciale. Stimularea creării de lanțuri alimentare va deschide oportunități de piață și va consolida legăturile dintre producători și consumatori.

Nivelul scăzut de instruire și slaba capacitate managerială a tinerilor fermieri și a fermierilor mici vor fi ameliorate prin servicii de instruire și consiliere pentru îmbunătățirea productivității, creșterii valorii adăugate și managementul riscurilor. Lipsa de adaptare a cercetării la nevoile sectorului agro-alimentar va fi abordată prin crearea de grupuri operaționale (GO) formate din actori relevanți.

Astfel, sprijinul prin PNDR va viza:

• Înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor alimentare, etc.);
• Investiții în procesare și comercializare, depozitare, condiționare, etc;
• Restructurarea fermelor, în special a celor mici și întinerirea generațiilor de fermieri;
• Gestionarea riscurilor în sectorul agricol;
• Activități de consiliere și formare în domeniul agro-alimentar, managementul resurselor naturale și adaptarea la standarde;

ii) Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice (Fig. 5.1 - ii)

Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice sunt esențiale pentru abordarea obiectivelor transversale de protecție a mediului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Acțiunile promovate prin PNDR legate de protecția mediului și schimbările climatice vor contribui la atingerea obiectivelor și țintelor politicilor europene/naționale referitoare la conservarea biodiversității și a ecosistemelor, protecția solui și a apei, și la reducerea emisiilor GES și amoniac și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. PNDR 2014-2020 propune menținerea unei valori naturale înalte și stare bună a resurselor naturale prin promovarea utilizării durabile ce contribuie la atingerea obiectivului național de menținere a unui nivel redus de emisii GES în sectorul agricol și adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Amenințările cu care se confruntă mediul natural, pentru evitarea cărora se propun măsuri în PNDR, vizează riscurile asociate schimbărilor climatice, manifestate prin apariția frecventă a fenomenelor extreme, abandonarea terenurilor în anumite zone, intensificarea activităților agricole în altele, și poluarea din surse agricole.

Obiectivul ii) PNDR 2014-2020 va fi atins prin abordarea P1, P4 și P5, ce răspund N.1, 2, 12-18 selectate astfel:

• Abordarea P4 prin DI 4A, B, C, va duce la conservarea diversității biologice pe terenurile agricole și forestiere, protecția și îmbunătățirea resurselor de apă și sol (N.12, 13, 15, 16, 18);
• Abordarea P5 prin DI 5A, C, D, E, va duce la eficientizarea utilizării apei în agricultură, creșterea producerii și utilizării de energie verde, reducerea emisiilor GES din agricultură, promovarea sechestrării și conservării carbonului și adaptarea la efectele schimbărilor climatice (N.12, 14, 17, 18).

Prin abordarea N12 va fi încurajată menținerea unor practici agricole extensive, cu inputuri și impact redus asupra factorilor de mediu, la scară largă. Pe termen scurt și mediu, se asigură consistența cu strategiile UE și naționale de conservare a speciilor importante (inclusiv menținerea raselor locale în pericol de abandon) și a habitatelor prioritare, menținerea biodiversității pe terenurile agricole, în siturile Natura 2000, chiar în lipsa planurilor de management. Pentru asigurarea unui sprijin adecvat pentru proprietarii de terenuri în ariile protejate, este avută în vedere implementarea M Natura 2000, pe baza unei analize comparative între măsurile obligatorii și voluntare (agro-mediu) cu luarea în considerare a numărului și calității planurilor de management aprobate și puse în aplicare și a resurselor financiare implicate. Se urmărește atingerea obiectivului de creștere a contribuției agriculturii și silviculturii la menținerea și sporirea biodiversității din Strategia aferentă UE pentru 2020. Aceasta are o deosebită importanță, în contextul intensivizării activităților agricole. Prin N16 se va promova continuarea utilizării terenurilor din zone mai puțin atractive pentru agricultură și aflate în risc de abandon, pentru menținerea peisajelor tradiționale rurale și a managementului durabil al resurselor naturale, în special a solului. Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă de calitate (N15) va fi urmărită prin promovarea de practici extensive, specifice agriculturii ecologice și promovarea managementului adecvat al gunoiului de grajd, contribuind la atingerea obiectivelor Directivelor Nitrați, Cadru Apă și Pesticide. Extinderea zonelor forestiere și sprijinirea rolulului multifuncțional al pădurilor, prin împădurire și limitarea lucrărilor silvotehnice, va răspunde nevoilor identificate pentru P 4 (N12, N13, N16) și a P 5 (N14). Pentru abordarea nevoilor legate de schimbările climatice și calitatea aerului (P5) se impune promovarea practicilor agricole ce conduc la adaptarea la schimbările climatice (N17), promovarea unui management adecvat al gunoiului de grajd și reducerea inputurilor (N18), eficientizarea utilizării apei în sectorul agricol în acord cu Planurile de management ale bazinelor hidrografice (N17) sau promovarea producerii și utilizării energiei verzi (N18). Abordarea acestor nevoi contribuie și la gestionarea riscului de inundații (P4, P5).

Pentru a răspunde interesului în creștere a societății pentru servicii de mediu sprijinul PNDR va viza:

• încurajarea deținătorilor de terenuri să adopte sau să mențină practici extensive, de menținere a zonelor cu înaltă valoare naturală (HNV), zonelor importante pentru specii sălbatice de păsări și fluturi, practice agricole bazate pe reducerea inputurilor, pentru protecția solului (cu caracter antierozionale) și a apei (pentru reducerea poluării cu nitrați proveniți din surse agricole) sau de adaptare la efectele schimbărilor climatice;
• încurajarea continuării activității agricole, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și alte constrângeri specifice;
• încurajarea adoptării sau menținerii agriculturii ecologice;
• încurajarea împăduririi terenurilor agricole și non-agricole;
• încurajarea adoptării unor practici de gestionare durabilă a pădurilor, pentru conservarea biodiversității și protecției solului;
• investiții în utilaje, echipamente și facilități pentru îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd și reducerii emisiilor de amoniac în ferme zootehnice;
• accesarea serviciilor de consiliere și transfer de cunoștințe legate de protecția mediului, managementul durabil al resurselor naturale, reducerea emisiilor și adaptarea la efectele schimărilor climatice.

iii) Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale (Fig. 5.1 - iii)

Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în RO reprezentând o mare pondere din suprafața totală de zone locuite de aproape jumătate din populația țării. Acestea pot beneficia de o bună dezvoltare a mediului de afaceri și pot oferi noi locuri de muncă pentru populația activă.

Obiectivul iii) PNDR 2014-2020 va răspunde nevoilor selectate prin P6, respectiv prioritatea orizontală P1, astfel:

• P6 prin DI 6A, B va duce la reducerea decalajelor legate de: gradul de sărăcie și risc de excluziune socială, locuri de muncă, infrastructură de bază și servicii, infrastructură de învățământ agricol; conservarea patrimoniului local și dezvoltare locală și nivel de calitate a vieții în mediul rural (N.5, 11, 19-23, 25, 26).

Abordarea N19-23 sprijină schimbarea structurii ocupaționale prin stimularea unei economii care să ofere oportunități de diversificare a veniturilor și reducerea gradului de sărăcie. Aceasta conduce la crearea de șanse egale între populația rurală și urbană prin furnizarea de condiții de viață adecvate, inclusiv pentru educație, servicii de sănătate și sociale.

Creare de noi microîntreprinderi și întreprinderi mici va genera noi locuri de muncă și absorbția forței excedentare din agricultură. Înființarea unor întreprinderi neagricole, sau dezvoltarea celor existente, inclusiv turism rural, dar și menținerea moștenirii culturale și naturale vor spori atractivitatea spațiului rural, diminuând astfel tendința locuitorilor de a emigra către urban.

LEADER contribuie major la rezolvarea nevoile specifice comunităților locale, iar investițiile în infrastructură modernă TIC presupun abordarea N 25. N 26 conduce la o bază solidă pentru furnizarea de cunoștințe și servicii adecvate viitoare generațiilor din agricultură pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a sectorului agro-alimentar.

Astfel, sprijinul prin PNDR va viza:

• Investiții în microîntreprinderi și întreprinderi mici non-agricole în rural;
• Îmbunătățirea infrastructurii locale, educaționale și sociale, sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale;
• Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural;
• Strategii generate la nivel local, pentru dezvoltare prin abordări integrate;
• Servicii de consiliere pentru dezvoltarea afacerilor în spațiul rural.

Măsurile ce contribuie la abordarea nevoilor stabilite în cadrul P 2-6 vor fi susținute în mod sinergic de măsurile-suport stabilite sub DI din cadrul P1.

În urma evaluării ex-ante privind necesitatea și oportunitatea aplicării de instrumente financiare, îndeplinirea obiectivelor PNDR va fi susținută de facilitarea accesului la finanțare prin intermediul unui instrument de garantare. Sprijinul va fi orientat către măsurile de investiții în ferme, unități de procesare și microîntreprinderi și întreprinderi mici non-agricole din zonele rurale. Un suport adițional, posibil a fi implementat într-o etapă ulterioară a Programului, îl reprezintă instrumentul de creditare.

Fig. 5.1 - i

Fig. 5.1 - ii

Fig. 5.1 - iii

Fig. 5.1 - 1 - Cele 6 priorități ale UE și Obietivele Tematice din Acordul de Parteneriat al României la care va contribui FEADR

5.2. Combinarea și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală pentru fiecare arie de intervenție, inclusiv justificarea alocărilor financiare pentru măsuri și caracterul adecvat al resurselor financiare în raport cu țintele stabilite, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Combinarea măsurilor incluse în logica de intervenție se bazează pe dovezi rezultate din analiza SWOT și pe justificarea și stabilirea unei ordini a priorităților în privința nevoilor menționate la punctul 5.1

5.2.1.P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale

5.2.1.1.1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale

5.2.1.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M16 - Cooperare (articolul 35)

5.2.1.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Conform SWOT, populația rurală din RO are un nivel scăzut de informare și inovare, fenomen reflectat mai ales în rândul fermierilor mici și mijlocii. Situația se accentuează în contextul unor programe de pregătire profesională insuficiente și capacității serviciilor de consiliere și inițiativelor de cercetare-inovare neadaptate fermierilor. Lipsa lanțurilor scurte accentuează legăturile deficitare dintre producători și consumatori fiind întreținută de o slabă promovare și organizare.

Pentru încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale, sunt stabilite măsurile M01, M02 și M16.

Formarea profesională va sprijini măsurile de restructurare și modernizare a exploatațiilor în vederea creșterii competitivității, productivității și protecției mediului. SM 1.2 va sprijini încurajarea inovării și consolidării cunoștințelor fermierilor în teme de interes, metode și practici inovative și în practici ce conduc la protecția mediului și adaptarea la schimbările climatice. Prin SM 1.2, fermierii vor avea acces la cunoștințe și informații pentru un management mai bun al riscurilor la care sunt expuse exploatațiile.

Serviciile de consiliere vor însoți sprijinul acordat restructurării și modernizării exploatațiilor, reînnoirii generațiilor de fermieri, diversificării activităților economice din mediul rural și organizării lanțului agro- alimentar prin consilierea și introducerea în planurile de dezvoltare a afacerilor de metode și practici noi. Vor fi consiliați și fermierii ce își asumă angajamente de agro-mediu și agricultură ecologică. Facilitarea accesului fermierilor la lanțul valoric și promovarea cooperării va fi sprijinită prin SM 16.4 si 16.4a pentru sectorul pomicol. Încurajarea inovării în sectorul agro-alimentar și a creării unei baze de cunoștințe va fi susținută prin SM 16.1. prin diseminarea rezultatelor grupurilor operaționale (16.1a va viza în special sectorul pomicol).

Înființarea RNDR prin asistență tehnică, va crește gradul de informare al actorilor din sectorul agro- alimentar și mediul rural prin activități de diseminare precum conferințe, seminarii, newslettere, etc.

Alegerea și combinarea acestor măsuri vor completa sprijinul public național de formare profesională și consiliere și va promova utilizarea metodelor și tehnicilor inovative.

5.2.1.2.1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite

5.2.1.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M16 - Cooperare (articolul 35)

5.2.1.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

În România, activitățile de cercetare-inovare nu sunt suficient adaptate la nevoile sectorului agro-alimentar. În plus, există o slabă diseminare a rezultatelor cercetării în rândul fermierilor și silvicultorilor ca urmare a canalelor și legăturilor insuficient dezvoltate între cercetare și practică. Aceste dificultăți au un impact negativ asupra productivității și competitivității, inclusiv în contextul performanței de mediu.

În vederea consolidării legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite, este programată M16.

Pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii inovatoare în sectoarele agricol, alimentar și forestier, vor fi stimulate crearea și consolidarea interacțiunilor dintre cercetători, fermieri, proprietari de păduri, procesatori, prin intermediul submăsurii 16.1 care va acorda sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, agro-alimentar și forestier.

5.2.1.3.1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier

5.2.1.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)

5.2.1.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Conform analizei SWOT, populația rurală din România are un nivel scăzut de instruire, iar majoritatea fermierilor și mai ales managerii exploatațiilor mici și mijlocii, nu au competențe suficiente în contextul nevoii de performanță în agricultură. Această situație se accentueaza in contextul unor programe adecvate de pregătire profesională insuficiente și a unei capacitati a serviciilor de consiliere și inițiative de cercetare- inovare neadaptate la cerințele fermierilor. Lipsa lanțurilor scurte accentuează legăturile deficitare dintre producători și consumatori și este întreținută de o slabă promovare și organizare.

În vederea încurajării învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectorul agricol a fost programată M01.

Formarea profesională va sprijini măsurile de restructurare și modernizare a exploatațiilor în vederea creșterii competitivității și productivității. De asemenea, aceste acțiuni, precum și cele demonstrative și de informare (SM 1.1 și 1.2), vor sprijini un management bun al exploatațiilor conduse de tinerii fermieri, fermierii mici si cei de familie și adoptarea de practici prietenoase cu mediul. Prin SM 1.2, fermierii vor avea acces la cunoștințe și informații pentru un management mai bun al riscurilor la care sunt expuse exploatațiile.

5.2.2.P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor;

5.2.2.1.2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole

5.2.2.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M04 - Investiții în active fizice (articolul 17)
• M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19)

5.2.2.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Slaba orientare către piață a fermelor mici/mijlocii, nivelul inadecvat de dotare/adaptare a producției la piață, nivelul redus al cunoștințelor fermierilor și accesul scăzut la consiliere sunt obstacole pentru competitivitate.

Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării/modernizării fermelor, este realizată prin M01, M02, M04 și M06.

Raportat la nevoi, resursele DI vizează intervențiile M04/M06, acestea fiind investiții structurale costisitoare pentru îndeplinirea standardelor de mediu, igienă, producție. Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

Creșterea performanței exploatațiilor, în special a fermelor de familie și medii, fermele din forme asociative, va fi sprijinită prin SM 4.1 și 6.3, cu aplicarea măsurilor de protecție a mediului.

SM 4.1 vizează sectoarele prioritare din analiză: suine, bovine, păsări, culturi de câmp, legumicultură în spații protejate și producerea de material săditor. Principiul asocierii este abordat sinergic contribuind la consolidarea poziției pe piață a fermelor mici/mijlocii. Sinergic, la restructurarea/creșterea competitivității fermelor contribuie SM 1.2.

SM 6.3 contribuie la restructurarea/integrarea fermelor mici pe piață prin orientarea micilor producatori spre piață prin îmbunatățirea performanțelor acestora și comercializarea producției.

Intervențiile pretabile fermelor mici, prin structura acestora vor prioritiza sectorul zootehnic (bovine, apicultură, ovine și caprine) și vegetal (legumicultura, pomicultură, producerea de sămânță și material săditor). Sinergic, va fi sprijinită elaborarea planurilor de afaceri pentru restructurarea/consolidarea fermei mici prin M02.

Sprijinul pentru cedarea permanentă a exploatațiilor în schimbul unei plăți unice va consolida și comasa exploatațiile agricole prin SM 6.5.

O abordare integrată a pomiculturii presupune investiții în modernizare, procesare și reconversie a plantațiilor.

Alegerea și combinarea acestor măsuri sub DI 2A duce la restructurarea/modernizarea fermelor, creșterea orientării pe piață și consolidarea fermelor mici, restructurarea/consolidarea fermelor de familie și creșterea competitivității fermelor medii prin sinergii la nivelul DI.

5.2.2.2.2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor

5.2.2.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19)

5.2.2.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Creșterea performanței și competitivității sectorului agricol din RO este legată de reîntinerirea generațiilor în exploatațiile agricole. Există un nivel înalt de îmbătrânire a proprietarilor și managerilor fermelor și reticență în a ceda aceste exploatații, agricultura fiind de cele mai multe ori principala sursa de venit. Aceasta are efect negativ asupra modernizării, competitivității și aplicării bunelor practici de mediu ale fermelor deoarece fermierii în vârstă sunt, în general, mai puțin înclinați către inovare, investiții în tehnologii noi și eficientizarea producției.

Pentru facilitarea reînnoirii generațiilor de fermieri, sunt programate M01, M02 și M06.

Raportat la nevoi, resursele acestui DI sunt concentrate majoritar în intervențiile M06, pentru acoperirea costurilor cu instalarea tinerilor fermieri și a investițiilor prevăzute de aceștia prin planurile de afaceri pentru atingerea obiectivelor vizate. Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

Pentru susținerea formării unei noi generații de fermieri, SM6.1 va viza furnizarea de lichidități pentru a-i sprijini în implementarea planurilor de afaceri pentru dezvoltarea fermelor, ceea ce ar putea include investiții pentru modernizarea exploatațiilor și utilizarea eficientă a resurselor, conformarea cu cerințele de protecția mediului și eficiența utilizării resurselor, igiena și bunăstarea animalelor, siguranța la locul de muncă. Așa cum s-a identificat și la nivelul nevoilor se va acorda prioritate, comasării exploatațiilor agricole și anumitor sectoare prioritare (bovine, apicultură, ovine, caprine, legumicultură, pomicultură, material săditor, producție sămânță) activități pretabile pentru ferme de dimensiuni relativ reduse.

Sinergic, se va sprijini elaborarea de planuri de afaceri realiste și adaptate la nevoile tinerilor fermieri prin M02. M01 va contribui la consolidarea cunoștințelor tinerilor fermieri în sectorul agro-alimentar, pentru dezvoltarea activităților în fermă și pentru a practica o agricultură prietenoasă față de mediu și climă.

Alegerea și combinarea acestor masuri va crea acele sinergii necesare reînoirii generației și utilizării cunoștințelor și abilităților tinerilor fermieri în scopul creșterii competitivității.

5.2.2.3.2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor

5.2.2.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M04 - Investiții în active fizice (articolul 17)

5.2.2.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Gestionarea resurselor agricole și forestiere este îngreunată de gradul scăzut de accesibilizare al fermelor și pădurilor și dotare tehnică inadecvată.

Creșterea performanței și competitivității sectorului forestier din România este strâns legată de gradul de accesibilizare la suprafețele forestiere. Există un nivel ridicat de fragmentare și un număr crescut de proprietăți forestiere de mici dimensiuni, fapt ce conduce la o administrare ineficientă a acestora. Totodată, o problemă majoră în gestionarea eficientă a sectorului este slaba dezvoltare a rețelei de drumuri forestiere, mult sub nivelul altor țări europene cu topografie similară.

Pentru facilitarea accesibilizării exploatațiilor forestiere, este programată M04.

Date fiind nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui domeniu de intervenție sunt concentrate în intervențiile măsurii 4, pentru acoperirea costurilor cu dezvoltarea și adaptarea infrastructurii forestiere. Alocarea financiară în raport cu indicatorii țintă considerăm a fi adecvată, fiind justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

În vederea accesibilizării fondului forestier, pentru eficientizarea exploatărilor forestiere și reducerea eroziunii solului (ca urmare a distanțelor lungi de colectare a lemnului), SM 4.3 va viza investiții pentru înființarea, extinderea și modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier.

5.2.3.P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

5.2.3.1.3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale

5.2.3.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M04 - Investiții în active fizice (articolul 17)
• M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27)
• M14 - Bunăstarea animalelor (articolul 33)
• M16 - Cooperare (articolul 35)

5.2.3.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Competitivitatea agro-alimentară a RO este legată de o bună integrare în lanțul valoric. Fermele, în special cele mici, au dificultăți în integrarea pe piață și asigurarea standardelor obligatorii. Unitățile de procesare resimt uzura echipamentelor, lipsa spațiilor de producție și conformarea cu regulile de igienă.

Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agro-alimentar este realizată prin M01, M02, M04, M09, M14 și M16.

Resursele acestui DI sunt concentrate în intervențiile M14 și SM 4.2, dată fiind valoarea angajamentelor curente deschise între 2007 - 2013 și investițiilor complexe ce duc la crearea lanțurilor alimentare și creșterea valorii adăugate a produselor agricole. Resursele M16 și M09 sunt necesare în contextul costurilor asociate înființării și funcționării GO și lanțurilor scurte. Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

M14 (tranzitorie) vizează asigurarea de standarde superioare de bunăstarea animalelor în fermele de porci și păsări, răspunzând nevoilor privind siguranța alimentară și asigurarea calității produselor alimentare.

M09 ajută fermierii să valorifice în comun producția, cu o poziție de negociere mai puternică, și să furnizeze procesatorilor materia primă. Sprijinul se completează prin susținerea consilierii pentru întocmirea și managementul implementării planului de afaceri pentru înființarea GO (SM 2.1). SM 16.4 și SM 16.4a vor întări rolul fermelor în lanțul de aprovizionare prin lanțuri scurte. SM 16.1 si 16.1a vor dezvolta proiecte- pilot, noi produse, practici și tehnologii prin intermediul GO.

Investițiile în dotări de post-recoltare până la procesare și pentru asigurarea calității produselor în contextul respectării standardelor europene vor genera creșterea valorii adăugate a produselor agricole, (SM 4.2 și SM 4.2.a). Se va acorda prioritate în special produselor cu înaltă valoare adăugată (produse ecologice, tradiționale, produse care participă la scheme de calitate, etc.) și formelor asociative care vizează crearea/modernizarea de unități de colectare, depozitare, procesare,etc. Fermierii care completează activitățile de producție primară cu cele de procesare, vor beneficia de informare prin SM 1.2.

5.2.3.2.3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor

5.2.3.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M17 - Gestionarea riscurilor (articolele 36-39)

5.2.3.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

În contextul schimbărilor climatice, a riscurilor cu privire la boli de animale și plante și incidente de mediu, producția primară pe termen mediu și lung este amenințată, putând influența în mod negativ performanța sectorului agro-alimentar. Lipsa cunoștințelor în domeniu și slaba informare cu privire la riscurile existente accentuează vulnerabilitatea producției.

În vederea sprijinirii gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor, nevoia fermierilor de a avea acces la fonduri de compensare a pierderilor economice generate în acest context va fi abordată cu ajutorul M17 și susținută prin intermediul M01.

Date fiind nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui domeniu de interventie sunt concentrate în primul rând în intervențiile M17, în raport cu multitudinea de riscuri la care sunt expuși fermierii și nivelul compensării pierderilor în cadrul exploatațiilor agricole. Alocarea financiară în raport cu indicatorii țintă considerăm a fi adecvată, fiind justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

În mod practic, acest sprijin va permite fermierilor să acceseze și să contribuie la fonduri mutuale care vor fi folosite pentru a restaura potențialul de producție și pentru a compensa pierderile de venit. Managementul riscului la nivel de fermă, poate presupune, de asemenea, îmbunătățirea cunoștințelor și informațiilor disponibile. Astfel de activități vor fi sprijinite prin SM 1.2 prin acțiuni de informare.

5.2.4.P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură

5.2.4.1.4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene;

5.2.4.1.1. Măsuri pentru terenurile agricole

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M10 - Agromediu și climă (articolul 28)
• M 11 - Agricultură ecologică (articolul 29)
• M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (articolul 31)

5.2.4.1.2. Măsuri pentru terenurile forestiere

• M15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34)

5.2.4.1.3. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Pe termen mediu și lung, biodiversitatea este amenințată de o serie de riscuri, cele mai importante fiind reprezentate de intensivizarea activităților agricole, abandonarea raselor locale de animale de fermă în pericol de abandon, dar importante din punct de vedere al conservării resurselor genetice, sau, deși în secundar, abandonarea activităților agricole în zonele mai puțin productive. Tehnologiile performante, specifice agriculturii moderne tind să înlocuiască practicile agricole extensive, tradiționale, datorită randamentului mult mai ridicat.

O atenție deosebită trebuie acordată zonelor cheie pentru unele speciile importante ca indicatori biologici ai calității mediului sau habitatelor prioritare, pentru care vor fi promovate măsuri de management extensiv al terenurilor agricole.

În sectorul forestier, aplicarea unor restricții suplimentare practicilor obligatorii, va avea un impact pozitiv în zonele de liniște create în scopul conservării biodiversității. De asemenea, pe lângă aceste amenințari de origine antropică, fenomenele asociate schimbărilor climatice pot avea un impact negativ asupra diversității biologice.

Pentru conservarea diversității biologice pe terenurile agricole și forestiere și mentinerea animalelor din rase locale în pericol de abandon, sunt programate măsuri de tip compensatoriu, respectiv M10 și M15. Consistența angajamentelor de agromediu și climă va putea fi asigurată prin creșterea accesului beneficiarilor la măsuri de transfer de cunoștințe și acțiuni de informare (M01) sau servicii de consiliere (M02).

În raport cu nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui DI sunt distribuite în principal pentru acțiunile prevăzute prin M10, inclusiv sumele pentru angajamentele curente pe 5 ani aferente PNDR 2007-2013 care vor contribui de asemenea la obiectivele M10. Sunt alocate resurse bugetare pentru acțiuni de conservare a biodiversitatii pe terenurile forestiere, prin M15. Indicatorii țintă pentru M10 au fost stabiliți avându-se în vedere, în principal, performanțele în implementarea măsurii de agromediu din perioada de programare anterioară. În cazul M15, stabilirea indicatorilor țintă, a avut în vedere, în principal, suprafețele de fond forestier vizate. Alocarea financiară în cadrul ambelor măsuri a avut în vedere atingerea țintelor stabilite.

5.2.4.2.4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor;

5.2.4.2.1. Măsuri pentru terenurile agricole

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M10 - Agromediu și climă (articolul 28)
• M 11 - Agricultură ecologică (articolul 29)
• M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (articolul 31)

5.2.4.2.2. Măsuri pentru terenurile forestiere

• M15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34)

5.2.4.2.3. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Cea mai mare parte a resurselor de apă din România se încadrează în clase de calitate bună și foarte bună. Deși agricultura nu reprezintă, în prezent, un factor poluator major al apelor de suprafață și subterane (cu fertilizanți, pesticide, nitrați și nitriți), presiunea intensivizării agriculturii, asociată cu aplicarea inadecvată a tehnologiilor agricole, ar putea conduce la creșterea riscului poluării apelor.

Pentru ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor pe terenurile agricole sunt programate măsurile M01, M02 și M11.

În raport cu nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui domeniu de intervenție sunt distribuite în cea mai mare măsură pentru actiunile prevazute prin M11. Indicatorii țintă în cazul M11 au fost stabiliți avându- se în vedere, în principal, performanțele în implementarea pachetului de agricultură ecologică din cadrul măsurii de agromediu din perioada de programare anterioară și rezultatele implementării schemei anterioare de ajutor specific pentru conversia către agricultură ecologică sub Pilonul 1 PAC. Alocarea financiară în cadrul măsurii a avut în vedere atingerea țintelor stabilite, justificarea acestora regăsindu-se și în Anexa explicativă a planului de indicatori.

Pentru îmbunătățirea cunoștințelor, în vederea aplicării în mod adecvat a practicilor agricole specifice măsurii de de agricultură ecologică, fermierii vor beneficia de acțiuni de informare, consiliere și conștentizare prin M01 și M02.

5.2.4.3.4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului

5.2.4.3.1. Măsuri pentru terenurile agricole

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M10 - Agromediu și climă (articolul 28)
• M 11 - Agricultură ecologică (articolul 29)
• M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (articolul 31)

5.2.4.3.2. Măsuri pentru terenurile forestiere

• M15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34)

5.2.4.3.3. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Suprafețe largi ale României prezintă limitări naturale ale productivității agricole care conduc la riscul de abandon al activităților agricole, limitări care se datorează unor condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole.

Manifestarea din ce în ce mai frecventă a fenomenelor climatice extreme, riscul de abandon al activităților agricole și utilizarea unor tehnologii inadecvate pe terenurile agricole și forestiere pot conduce la degradarea solului prin eroziune, salinizare/alcalinizare, compactare, reducerea biodiversității solului și reducerea materiei organice.

Pentru prevenirea eroziunii și ameliorarea gestionării solului pe terenurile agricole și forestiere sunt programate măsuri de tip compensatoriu, respectiv M10, M13 și M15. Aceste măsuri vor fi susținute prin intermediul M01 și M02.

Prin compensarea fermierilor pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate ca urmare a aplicării unor condiții speciale de management a solului, respectiv continuarea utilizării de culturi verzi, M10 va contribui la ameliorarea gestionării solului. De asemenea, M13 va contribui la ameliorarea gestionării solului prin încurajarea menținerii activităților agricole în zonele eligibile, compensând fermierii pentru dezavantajele întâmpinate în desfășurarea acestor activități, diminuându-se în același timp riscul de abandon al terenurilor agricole.

Totodată, M15 va contribui la prevenirea eroziunii solului pe terenurile forestiere prin promovarea utilizării de tehnologii cu impact redus asupra solului.

Sprijinul acordat acțiunilor de informare, consiliere și conștentizare prin M01 și M02 va susține îmbunătățirea cunoștințelor în vederea aplicării în mod adecvat a practicilor agricole necesare protecției solului.

În raport cu nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui domeniu de intervenție sunt distribuite în cea mai mare măsură pentru acțiunile prevăzute prin M13. Indicatorii țintă în cazul M13 au fost stabiliți avându-se în vedere, în principal, performanțele în implementarea măsurilor 211 și 212 din perioada de programare anterioară. Alocarea financiară în cadrul măsurii a avut în vedere atingerea țintelor stabilite, justificarea acestora regăsindu-se și în Anexa explicativă a planului de indicatori.

5.2.5.P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

5.2.5.1.5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură

5.2.5.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)

• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M04 - Investiții în active fizice (articolul 17)
• M10 - Agromediu și climă (articolul 28)

5.2.5.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Datorită scenariilor climatice pe termen mediu/lung și amplificării fenomenelor climatice extreme sunt necesare soluții tehnologice și practici agricole, ce asigură alternative la combaterea secetei prin metode clasice de irigații, pentru adaptarea la schimbările climatice. Sunt probleme cu infrastructura de irigații în mare parte nefuncțională, iar cea funcțională este ineficientă ca și consum de apă, energie și capacitate de irigare.

Eficientizarea utilizării apei în agricultură este realizată prin M01, M02, M04 și M10.

Raportat la nevoi, resursele DI sunt concentrate în intervențiile M04 pentru investițiile complexe ale infrastructurii secundare de irigații și cerințelor ce decurg din utilizarea eficientă a resurselor de apă. Resurse vor fi alocate M10, ce are în vedere în zonele eligibile identificate, promovarea de practici agricole adaptate la schimbările climatice.

Bugetul M10 urmărește atingerea țintelor pentru pachetul privind adaptarea la schimbările climatice, justificarea acestora fiind în Anexa explicativă a PI. Pentru M04, alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în aceeași anexă.

Modernizarea infrastructurii de irigații și promovarea de practici agricole durabile contribuie la eficientizarea utilizării apei în agricultură și la adaptarea la schimbările climatice. Sunt vizate investiții în infrastructura secundară de irigații conforme cu Strategia investițiilor în sectorul irigațiilor, ce respectă planul de management al bazinului hidrografic, ce contribuie la economisirea apei și scăderea costurilor asociate consumului de apă. Adoptarea de practici agricole adaptate la schimbările climatice, bazate pe utilizarea unor soiuri de plante adaptate la variabilitatea climei și fenomenelor extreme, asigură pe termen lung adaptarea practicilor agricole aplicate în ferme și o mai bună utilizare a inputurilor, în lipsa sistemelor de irigații la scară largă.

Fermierii vor avea acces la sesiuni de instruire/consiliere/activități demonstrative privind utilizarea irigațiilor și a practicilor și metodelor agricole ce permit aplicarea unui management eficient al resurselor de apă în ferme și o mai bună rezistență la impactul schimbărilor climatice. Implementarea acestor măsuri contribuie la combaterea secetelor și ameliorarea climatului local.

5.2.5.2.5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar

5.2.5.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

5.2.5.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Nu a fost selectat.

5.2.5.3.5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei

5.2.5.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19)

5.2.5.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

În contextul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile constituie una din modalitățile de reducere a emisiilor de GES. România deține o gamă variată de resurse de energie regenerabilă care pot fi valorificate în cadrul acțiunilor propuse în proiectele de dezvoltare rurală prevăzute în PNDR.

Furnizarea și utilizarea surselor regenerabile de energie va fi susținută prin M06 - SM 6.4.

Resursele bugetare alocate acestui domeniu de intervenție sunt concentrate exclusiv în intervențiile SM6.4, pentru sprijinirea dezvoltării la scară mică în domeniul producerii de combustibil din biomasă. Relevanța alocării financiare în raport cu indicatorii țintă este justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

Aceasta va oferi sprijin pentru microintreprinderi si intreprinderi mici din spațiul rural în scopul producerii de combustibili din biomasă în scopul furnizării către piață a surselor regenerabile de energie.M4 (SM 4.1. și 4.2 vor avea de asemenea, o contribuție secundară, deoarece proiectele de investiții pot fi sprijinite în cazul producției de energie din surse regenerabile pentru utilizare în ferme sau în unitați de procesare ca o componentă a unui proiect mai larg de investiții.

5.2.5.4.5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură

5.2.5.4.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)
• M04 - Investiții în active fizice (articolul 17)

5.2.5.4.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

În România, deși nivelul emisiilor de GES și amoniac provenite din agricultură s-a redus în ultimii ani, sunt
necesare eforturi pentru menținerea unui nivel scăzut al acestora, pe măsură ce investițiile și producția agro-alimentară din sector vor crește. Cu toate acestea, emisiile de GES și amoniac din sectorul zootehnic sunt în continuare ridicate din cauza facilităților inadecvate de depozitare a gunoiului de grajd și a echipamentelor învechite folosite pentru aplicare în teren a acestuia.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură va fi susținută prin SM 4.1 care va sprijini investițiile în facilități și echipamente moderne pentru managementul gunoiului de grajd, precum și prin M01.

Resursele bugetare alocate acestui domeniu de interventie sunt concentrate majoritar în intervențiile SM 4.1, pentru sprijinirea inființării și dezvoltării de ferme zootehnice ce impun investiții specifice în managementul adecvat al gunoiului de grajd. Alocarea financiară în raport cu indicatorii țintă considerăm a fi adecvată, fiind justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

Pentru asigurarea unei implementări eficace a sprijinului descris mai sus, în tematicile informărilor realizate prin măsura de transfer de cunoștințe vor fi incluse și subiecte privind metode și practici agricole care să contribuie la reducerea emisiilor GES (SM 1.2).

5.2.5.5.5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură

5.2.5.5.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (articolele 21-26)

5.2.5.5.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Pentru a contribui la obiectivul global de reducere a emisiilor de GES, România, pe lângă alte măsuri pe care le adresează acestui domeniu, va implementa și o măsură dedicată sechestrării carbonului, respectiv M08, sub-măsura de împădurire și crearea de suprafețe împădurite.

Resursele bugetare alocate acestui domeniu de interventie sunt concentrate exclusiv în intervențiile SM 8.1, in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera prin stocarea carbonului atmosferic in biomasa noilor plantatii forestiere. Alocarea financiară în raport cu indicatorii țintă consideram a fi adecvata, fiind justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

5.2.6.P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

5.2.6.1.6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

5.2.6.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)
• M04 - Investiții în active fizice (articolul 17)
• M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19)

5.2.6.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Conform SWOT, zonele rurale au dificultăți privind riscul de excluziune socială, numărul redus al locurilor de muncă, gradul ridicat de sărăcie, accesul scăzut la finanțare, slabele abilități antreprenoriale ale populației rurale, etc.

Obiectivele DI 6A sunt realizate prin M02, M04 și M06.

Resursele acestui DI sunt concentrate în intervențiile SM 4.2, pentru înființarea de noi unități procesatoare pentru produse agro-alimentare, ce necesită investiții consistente raportat la cerințele obligatorii conform normelor în vigoare și care vor genera locuri de muncă în zonele rurale. Vor fi alocate resurse pentru M06, pentru înființarea și dezvoltarea de mici afaceri non-agricole rurale. Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori.

Un rol important în acest DI îl are diversificarea activităților din zonele rurale și crearea de alternative de venit care vor fi stimulate prin SM 6.2 și 6.4. Sprijinul va fi acordat pe baza unui plan de afaceri și va fi direcționat către inființarea de noi activități non agricole în scopul creării de locuri de muncă (SM 6.2).

Sprijinul se va axa pe activități de productie, meșteșugărești, agro-turistice și prestarea de servicii. Pentru crearea de venituri alternative, fermierii/membrii familiei acestora vor fi incurajați să își diversifice activitatea către sectorul nongricol.

SM 6.4 va viza stimularea mediului de afaceri rural, în special privind crearea de activități productive (inclusiv în sectoare cu potential de creștere) și furnizarea de servicii primare pentru populație.

Beneficiarii acestei măsuri vor fi sprijiniți în elaborarea și implementarea planurilor de afaceri prin M02. Pentru facilitarea accesului la finanțare, micro-întreprinderile și întreprinderile mici non-agricole vor avea acces la instrumente financiare.

Măsurile, atât la nivel de investiții pentru întreprinderi, cât și cele suport, vor asigura sinergic un nivel de viață mai ridicat, creșterea gradului de incluziune pe piața muncii și dezvoltarea economică în mediul rural.

Alegerea și combinarea acestor măsuri crează sinergiile prin care structura ocupațională a populației rurale va tinde să se echilibreze, va crește condițiile de viață a populației rurale, conducând la o revitalizare a economiei rurale românești.

5.2.6.2.6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

5.2.6.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

• M 07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (articolul 20)
• M19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) (art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013)

5.2.6.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

SWOT arată că zonele rurale au decalaje față de zonele urbane privind infrastructura, serviciile și calitatea vieții. Satele au o bogată moștenire culturală insuficient exploatată. Aceste provocări sunt amplificate de slaba implicare a comunităților locale în dezvoltarea zonelor rurale.

Obiectivele DI 6B sunt realizate prin M07 și M19.

Alocarea acestui DI va fi concentrată în intervențiile M07, investițiile pentru dezvoltarea infrastructurii de bază în zonele rurale, în special pentru apă/apă uzată, decurgând din angajamentele asumate de RO pe Directiva Cadru Apă. Alocarea M19 va prevedea acțiuni la scară mică complementare celor din M07, dar importante pentru dezvoltarea locală.

Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului
de indicatori.

Dezvoltarea infrastructurii rurale, a serviciilor de bază și protejarea patrimoniului cultural local va fi realizată prin SM 7.2 și 7.6, cu accent pe angajamentele de țară pentru investiții în infrastructura de apă/apă uzată, înființarea/modernizarea drumurilor de interes local pentru a asigura conectivitatea populației și sporirea potențialului local de dezvoltare economică. Investițiile în infrastructura educațională ante și preșcolară, socială, vor completa investițiile prioritare și vor conduce dezvoltarea echilibrată a spațiului rural.

Investițiile în patrimoniul local și așezămintele culturale/monahale vor avea impact pozitiv asupra conservării și promovării specificului local și pot contribui la dezvoltarea economică inclusiv turismului rural. LEADER va aduce valoare adăugată prin implementarea SDL în contextul nevoilor locale și proiectelor inovative, spre exemplu îmbunătățirea utilizării și accesul la infrastructura TIC. O sumă specifică va fi alocată pentru investiții în TIC dacă sunt identificate ca o prioritate în SDL. LEADER va încuraja comunitățile rurale în valorificarea și promovarea resurselor, tradițiilor și va oferi șanse egale pentru locuitorii mediului rural.

LEADER va acoperi decalajele dintre rural și urban, păstrându-se identitatea locală și stimulându-se coagularea intereselor comunității.

Alegerea și combinarea acestor măsuri va crea sinergii puternice la nivelul DI 6B potențând legăturile între infrastructură, servicii de bază și dezvoltare locală.

5.2.6.3.6C) Sporirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele rurale

5.2.6.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală

5.2.6.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Nu a fost selectat.

5.3. O descriere a modului în care vor fi abordate obiectivele transversale, inclusiv cerințele specifice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (v) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

Secțiunea prezintă contribuția PNDR 2014-2020 la cele 3 obiective transversale: inovarea, mediul și atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, ce sprijină cele 6 priorități de dezvoltare rurală și realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și inclusiv, conf. cu Strategia Europa 2020.

Sprijinul pentru inovare/dezvoltare, utilizarea și transferul de "idei noi ce funcționează în practică" a fost o prioritate cheie pentru dezvoltarea rurală. Există 5 zone principale ale sprijinului permanent pentru inovare în PNDR:

1. Inovarea rămâne principiul cheie al LEADER și pe măsură ce abordarea este dezvoltată sprijinul, pentru o gamă largă de acțiuni inovatoare, bazate pe nevoile comunității va fi consolidat. LEADER va încuraja promovarea la nivelul SDL a proiectelor, cu accent pe identificarea de soluții inovatoare la nivel local;

2. O altă inițiativă ascendentă - PEI-AGRI - va fi implementată pentru promovarea proiectelor ce vizează dezvoltarea de produse, practici, procese și tehnologii noi/inovatoare în sectorul agricol/forestier cu accent pe consolidarea transferului de tehnologie și informații de la știință la practică. M16 va sprijini înființarea și funcționarea GO ce reunesc fermieri/silvicultori și alți actori relevanți (cercetători, consultanți, ONG-uri, etc.) ce vor implementa proiecte care să dezvolte și să testeze soluții practice/viabile la problemele specifice cu care se confruntă agricultura și silvicultura.

3. Inovarea este strâns legată de transferul de cunoștințe și de schimbul de informații. M01 și M02 stimulează inovarea, încurajând fermierii și întreprinderile din spațiul rural să adopte soluții inovatoare prin: sesiuni de formare dedicate, activități demonstrative/de informare.

4. Conf. Art. 54(2) al R (UE) nr. 1305/2013, RNDR va viza în 2014-2020 "încurajarea inovării în agricultură, producția agro-alimentară, silvicultura și zonele rurale". Aceasta se va realiza prin:

• Facilitarea schimburilor tematice și analitice pentru diferite aspecte ale inovării;
• Instruirea și interconectarea GAL-urilor pentru inovare, inclusiv sprijin pentru cooperarea inter- teritorială și transnațională
• Căutarea de parteneri pentru GO;

• Activități de interconectare cu accent pe inovare;
• Publicitate și informare cu privire la PEI-AGRI;
• Sprijin pentru diseminarea și partajarea rezultatelor din proiectele implementate de GO;
• Participare și contribuție la activitățile rețelei PEI-AGRI la nivel UE.

5. Până acum, inovarea a fost un principiu general ce a influențat selectarea și elaborarea unor sub-măsuri dedicate în PNDR. Se anticipează că SM 16.4 va conduce la formarea de structuri noi și alternative ale actorilor din mediul rural, sub forma lanțurilor scurte de aprovizionare, ce reunesc inclusiv ONG-uri și autorități locale.

Protecția, conservarea și utilizarea responsabilă a resurselor de mediu trebuie să fie integrate din toate punctele de vedere în PNDR 2014-2020, să asigure o gamă largă de servicii de mediu (biodiversitate, peisaje, sol, apă și aer) printr-o serie extinsă de mecanisme, și să evite riscul unui impact negativ . Abordarea adoptată poate fi rezumată:

1. Legătura cu strategiile/convențiile naționale/UE/internaționale pe mediu - Măsurile adresate atingerii obiectivelor de protecție a mediului și de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea din PNDR 2014-2020 se subordonează principiilor și obiectivelor stabilite prin convențiile internaționale și directivele UE adresate conservării biodiversității (Convenția privind diversitatea biologică de la Rio de Janeiro, Strategia Biodiversității 2020 a UE, Directiva 92/43/CEE, Directiva 2009/147/CE) și managementului durabil al resurselor naturale (Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, Directiva 2000/60/CE, Directiva 91/676/CEE, Directiva 128/2009/EC, Directiva 2008/50/EC), Directiva 81/2001/CE și Protocolul de la Goteborg din perspectiva cărora RO deține un rol activ prin asumarea strategiilor naționale specifice (ex. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a RO Orizonturi 2013-2020-2030, Strategia Națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2010-2020, Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020, Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor (PNA).

2. Conformitatea deplină și complementaritatea cu cadrul de reglementare de bază din legislația privind protecția mediului - Legislația relevantă de mediu este menționată în secțiunile specifice din PNDR 2014-2020 iar condiționalitățile ex-ante de mediu sunt respectate. Activitățile minime, eco-condiționalitatea (GAEC/SMR) și componentele legate de înverzire din cadrul Pilonului 1 (plăți directe), cerințele minime relevante pentru utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, și practicile uzuale sunt luate integral în considerare privind plățile compensatorii relevante. În toate cazurile, proiectele sprijinite prin PNDR vor fi implementate cu respectarea prevederilor legislației în vigoare pentru protecția mediului și gestionarea resurselor naturale, aceasta fiind certificată prin obținerea acordurilor/avizelor necesare din partea autorităților competente.

3. Pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și pentru reducerea problemelor legate de mediu s-a alocat aproximativ 40% din bugetul FEADR, conform Art. 59 (6) din R (UE) nr. 1305/2013, măsurilor: M4, 8, 10, 11, 13, 15.

4. Consolidarea și implementarea măsurilor ce vizează direct asigurarea de servicii de mediu - M10 și M11 sunt măsuri cheie ce vor viza direct protecția, conservarea și utilizarea responsabilă a biodiversității, solului/apei pe terenurile agricole, prin menținerea practicilor agricole tradiționale extensive, reducerea semnificativă a utilizării inputurilor agrochimice, conservarea resurselor genetice animale din rase locale în pericol de abandon și introducerea/menținerea practicilor de gestionare a exploatațiilor agricole ecologice.

• M10 continuă să susțină conservarea biodiversității pe terenurile agricole, inclusiv prin sprijinirea conceptului important al agriculturii HNV, fiind îmbunătățită cu acțiuni adiționale dedicate conservării biodiversității ce vor contribui la implementarea directivelor păsări și habitate în zonele Natura 2000. Deși măsura plăți Natura 2000, în baza art. 30 din R (UE) nr. 1305/2013, nu va fi implementată în perioada imediat următoare, în principal datorită numărului foarte mic de planuri de management aprobate (10 PM aprobate la jumătatea anului 2014), M10 se adresează unor suprafețe semnificative cuprinse în zonele Natura 2000 prin angajamente voluntare ale fermierilor. În prezent P3 acoperă 44% din suprafața totală a SPA-urilor și 28% din suprafața totală a SCI-urilor desemnate la nivel național. Zonele eligibile pentru P7 acoperă peste 19% din suprafața SPA-urilor și 14,19 % din suprafața SCI-urilor desemnate în RO. Cerințele de management din M10 sunt conf. cu cerințele de protectie a speciilor si mentinere a habitatelor. P4 contribuie, la atingerea obiectivelor DCA referitoare la siguranța unei stări bune ecologice și chimice a apelor și la atingerea obiectivelor directive nitrați.
• M11 va continua susținerea aplicării practicilor agricole ecologice prin sprijinul acordat pentru menținerea certificării, dar va contribui și la încurajarea fermierilor să includă în activitatea lor practici agricole specifice agriculturii prin sprijinul acordat pentru conversia la agricultura ecologică. Se va asigura protecția resurselor de apă împotriva poluării din surse agricole și conservarea biodiversității, protecția solului și reducerea emisiilor din activitățile agricole.
• M13 va contribui la protecția factorilor de mediu locali (biodiversitatea, solul sau peisajele) și menținerea viabilității zonelor rurale prin reducerea fenomenul de abandon al activităților agricole. Utilizarea de practici benefice pentru protecția solului în lucrările de exploatare forestieră și reducerea numărului de intervenții silviculturale, promovate prin M15, vor susține conservarea biodiversității și protecția resurselor de sol pe terenurile forestiere. Cerința impusă beneficiarilor M10 și M11 de a demonstra că dețin cunoștințe/informații sau beneficiază de expertiza tehnică necesare pentru implementarea angajamentelor, cu privire la cerințele de bază și cerințele specifice, va contribui la atingerea obiectivelor de protecție a mediului.

5. Implementarea măsurilor care sprijină indirect furnizarea de servicii de mediu - multe alte măsuri vor asigura un sprijin mai puțin axat (la fel de important) pe utilizarea durabilă a resurselor de mediu în 2014-2020.

Printre acestea, sunt:

M01 - dezvoltarea competențelor/cunoștințelor de management al mediului în rândul fermierilor.

M02 - sprijinirea fermierilor, prin elaborarea planurilor de afaceri, inclusiv pentru gestionarea gunoiului de grajd, utilizarea de tehnici/tehnologii prietenoase cu mediul.

M04 - investițiile pentru tehnologii noi și eficiente de reducere a poluării și a eroziunii solului, modernizarea echipamentelor de irigații în fermă și a infrastructurii secundare de irigatii, producția și utilizarea energiei din surse de energie regenerabilă în ferme.

M07 - investițiile de creare, extindere și îmbunătățire a infrastructurii de apă/apă uzată și reducerea poluării cursurilor de apă cauzata de deșeurile de la locuințele din mediul rural.

M08 - beneficii potențiale pentru protejarea biodiversității, reducerea eroziunii solului și îmbunătățirea calității apei.

M16 - sprijin potențial pentru GO pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi tehnologii și practici inovatoare care să adreseze probleme specifice de management al mediului.

6. Evitarea impactului negativ asupra mediului ca urmare a unor investiții inadecvate și a altor acțiuni - investițiile în clădiri și echipamente noi prin M04 trebuie să respecte procedurile naționale de evaluare a impactului de mediu, unde sunt aplicabile și în cazul specific al echipamentelor pentru irigații, trebuie să se respecte și condițiile din Art. 46, R nr. 1305/2013 privind utilizarea eficientă a apei și prevederile relevante din legislația națională care transpun prevederile DCA.

Schimbările climatice sunt o provocare pentru agricultură, silvicultură și sectorul de dezvoltare rurală din RO. Agricultura este o sursă de GES și se așteaptă să contribuie la obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice din cadrul Strategiei Europa 2020. Sectorul este extrem de vulnerabil la impactul schimbărilor climatice de vreme ce capacitatea zonelor rurale de a asigura o aprovizionare adecvată de alimente, de a furniza servicii de mediu, de a sprijini creșterea economică și de a oferi un mediu de trai în condiții de siguranță pentru comunitățile rurale depinde direct de condițiile climatice favorabile.

Abordarea generală în cazul atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, ca obiectiv orizontal în PNDR 2014-2020, cuprinde:

1. Implementarea măsurilor pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice:

M01 și M02 - rol important în creșterea nivelului de conștientizare a importanței schimbărilor climatice și promovarea transferului de cunoștințe și informații pentru utilizarea resurselor sustenabile ce pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice de către fermieri și alți actori rurali.

M04 sprijină următoarele categorii de investiții în tehnologii/instalații relevante pentru reducerea emisiilor GES:

• Facilități, echipamente moderne de depozitare, împrăștiere a gunoiului de grajd;
• echipamente pentru producția și utilizarea surselor de energie regenerabilă în fermă, inclusiv eficientizarea energiei;
• producția și utilizarea de energie din surse regenerabile în unitățile de procesare agro-alimentare și eficiență energetică;

M06 - sprijină investițiile în producția de combustibili din biomasă.

M08 - sprijină împădurirea terenurilor agricole/neagricole, promovându-se astfel creșterea sechestrării carbonului.

M11- plăți compensatorii pentru conversia și/sau menținerea agriculturii ecologice este în general, benefică pentru reducerea emisiilor GES prin reducerea inputurilor (cum ar fi îngrășăminte sintetice și pesticide) și reducerea emisiilor de oxizi de azot.

2. Implementarea măsurilor pentru adaptarea la schimbările climatice:

M01 și M02 - rol important în creșterea nivelului de conștientizare cu privire la schimbările climatice în rândul fermierilor și a altor actori rurali, inclusiv un accent specific pe orientarea acestora către i) adaptarea afacerilor la condițiile de climă în continuă schimbare experimentate în RO, și ii) utilizarea acțiunilor de adaptare la climă din PNDR 2014-2020.

M04 - sprijină investițiile în tehnologie/instalații relevante pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv stabilirea, extinderea și/sau modernizarea echipamentului de depozitare a apei la nivelul fermei, și în infrastructură/echipament de irigații mai eficient(ă).

M08 - sprijin pentru împădurire ce crește foarte mult capacitatea de adaptare la schimbările climatice în zonele fara păduri.

M10 - include pachetul pilot 5 care oferă sprijin pentru tehnologiile adecvate și practicile de management în fermă în zonele selectate ca fiind "critice" fiind sensibile la efectele schimbărilor climatice și la riscul de deșertificare.

M16 - instrument important pentru sprijinirea proiectelor pilot orientate către fermier pe tematici de climă relevante, tehnologii eficiente pentru apă, selectarea unor specii rezistente la secetă, dezvoltarea rotațiilor alternative și tehnicilor de management al solului, etc.

M17 - cadrul pentru stabilirea fondurilor mutuale de asigurare împotriva pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, de boli ale animalelor/plantelor, de infestare cu dăunători și de alte incidente de mediu.

5.4. Un tabel recapitulativ cu logica de intervenție care să indice prioritățile și domeniile prioritare selectate pentru PDR, obiectivele cuantificate, precum și combinația de măsuri care urmează a fi utilizate pentru realizarea lor, inclusiv cheltuielile planificate (generat automat din informațiile prevăzute la punctele 5.2 și 11)

Prioritate 1
Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoarea-țintă
(2023)
Cheltuieli
planificate
Combinația
măsurilor
1A T1: procentajul cheltuielilor în temeiul articolelor 14, 15 și 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în raport cu cheltuielile totale pentru PDR (aria de intervenție
1A)
1,79% M01, M02, M16
1B T2: Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare [articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013] (grupuri, rețele/clustere, proiecte pilot. . .) (aria de intervenție 1B) 211,00 M16
1C T3: Numărul total al participanților formați în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (aria de intervenție 1C) 184.430,00 M01
Prioritate 2
Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoarea-țintă
(2023)
Cheltuieli
planificate
Combinația
măsurilor
2A T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) 0,09% 1.282.470.656,31 M01, M02, M04, M06
Procentajul de ferme de dimensiuni mici sprijinite prin PDR pentru investitii in restructurare sau modernizare (%) 4,10%
Procentajul de ferme de dimensiuni medii sprijinite prin PDR pentru investitii in restructurare sau modernizare (%) 2,66%
2B T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B) 0,24% 481.691.156,00 M01, M02, M06
Procentajul de ferme de dimensiuni cuprinse intre 12 000 - 50 000 PS sprijinite prin PDR pentru investiții pentru tinerii fermieri (%) 17,65%
2C+ Km de drumuri forestiere realizați prin proiectele finanțate (Număr) 909,00 100.000.000,00 M04
Prioritate 3
Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoarea-țintă
(2023)
Cheltuieli
planificate
Combinația
măsurilor
3A T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători (aria de intervenție 3A) 0,04% 792.367.203,72 M01, M02, M04, M09, M14, M16
3B T7: procentajul exploatațiilor care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B) 0,39% 203.000.000,00 M01, M17
Prioritate 4
Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoarea-țintă
(2023)
Cheltuieli
planificate
Combinația
măsurilor
4A (agri) T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A) 10,12% 2.695.936.200,00 M01, M02, M10, M11, M13
4B (agri) T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) 11,92%
4C (agri) T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C) 3,80%
4A
(forestry)
T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A) 12,15% 117.803.922,00 M15
4B
(forestry)
4C
(forestry)
T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C) 1,22%
Prioritate 5
Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoarea-țintă
(2023)
Cheltuieli
planificate
Combinația
măsurilor
5A T14: procentajul terenurilor irigate care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (aria de intervenție 5A) 294,28% 453.716.425,00 M01, M02, M04, M10
Procentajul terenurilor viabile pentru irigații care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (%) 63,35%
5C T16: Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile (EUR) (aria de intervenție 5C) 1.958.334,49 1.763.514,08 M06
5D T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D) 0,40% 445.849.039,61 M01, M04
T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D) 9,93%
5E T19: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului (aria de intervenție 5E) 1,24% 124.513.043,00 M08
Prioritate 6
Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoarea-țintă
(2023)
Cheltuieli
planificate
Combinația
măsurilor
6A T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A) 24.474,00 629.806.487,53 M02, M04, M06
6B T21: procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B) 100,00% 1.933.886.250,00 M07, M19
T22: procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de intervenție 6B) 26,63%
T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B) 2.055,00

5.5. O descriere a capacității consultative necesare asigurării unui nivel adecvat de sprijin și consiliere în privința cerințelor de reglementare și a acțiunilor legate de inovare, în scopul demonstrării măsurilor luate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

Un sistem de consultanță agricolă funcțional și eficient este un element important pentru dezvoltarea agriculturii și zonelor rurale din România. În perioada de programare 2014-2020, acțiunile de consultanță și informare furnizate prin sistemul public național de consiliere agricolă joacă un rol esențial în implementarea cu succes a Politicii Agricole Comune (PAC) în general, dar si in complementarea actiunilor pe care PNDR 2014-2020 intervine.

Sistemul public de consiliere agricolă din Romania are scopul de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine și să îndeplinească cerințele de bază obligatorii ale UE pentru mediu, sănătate publică și bunăstare animală și GAEC si SMR asa cum sunt stabilite în art. 93 și Anexa II din R (UE) nr. 1306/2013.

Sistemul de consultanță actual vine în sprijinul fermierilor pentru a-i ajuta să respecte obligațiile de la nivelul exploatației agricole rezultate din cerințele de reglementare în materie de gestionare, dar și consultanță specifică cu privire la tehnici și tehnologii de producție.

În completarea serviciilor publice asigurate prin sistemul național vor funcționa serviciile de consiliere implementate prin intermediul PNDR, după selectarea furnizorilor de servicii de consultanță și vor viza modernizarea fermei, consolidarea competitivității, integrarea sectorială, asocierea și lanțurile scurte de aprovizionare, inovarea, orientarea către piață și promovarea antreprenorialului în zonele rurale, aspecte (din planurile de afaceri) legate de aplicarea anumitor cerințe de mediu care trebuie respectate de fermieri (cum ar fi cele impuse de Directiva cadru privind apa), precum și implementarea angajamentelor ncheiate pentru măsurilor de mediu și climă (agro-mediu, agricultură ecologică).

Furnizarea de servicii de consultanță în România

Serviciul public consultanta agricola ofera servicii de consultanță precum furnizarea, transferul tehnologic, informarea și pregătirea profesională în domeniul agriculturii. Coordonarea tehnică și metodologică a acestui serviciu național se face în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Compartimentul de Consultanță, Extensie și Formare Profesională.

La nivel teritorial, serviciul național de consultanță agricolă funcționează în toate cele 41 de județe, în cadrul consiliilor județene, iar la nivel local (NUTS5) în aproximativ 450 de centre locale care asigură legături directe cu fermierii. Serviciul are 850 de consilieri specializați în agricultură și domenii de dezvoltare rurală conexe, inclusiv îmbunătățiri tehnologice și acțiuni inovatoare. Acest serviciu oferă consultanță gratuită fermierilor ținând cont de nevoile lor specifice.

Serviciul de consultanță publică funcționează conform Legii 329/2009 și Hotărârii de Guvern 1609/2009. Acesta vizează în special fermele mici și mijlocii, fermele de familie, care sunt înregistrate la agenția de plăți (APIA) (peste 1 milion de fermieri) precum și micro-întreprinderile din mediul rural.

Aceștia beneficiază periodic de formare și instruire adecvate legate de GAEC, SMR, cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, Codul de bune practici agricole etc.

Pe lângă aceste programe de instruire și consultanță, servicul public de consultanță prin consultanți specializați oferă servicii individuale de consultanță pentru fermieri în ceea ce privește tehnici și tehnologii de producție și de creștere a animalelor, agricutura ecologică și produse tradiționale.

Pe lângă serviciul de consultanță publică, există peste 360 de furnizori de servicii de consultanță privați înregistrați la Registrul Comerțului din România, majoritatea fiind implicați în elaborarea proiectelor pe bază de onorarii pentru fermele mari, întreprinderi, companii și asociații. În plus, există numeroase companii private care promovează și furnizează consultanță tehnică privind inputurile agricole, de exemplu semințe și material săditor, material de reproducere, etc.

Atribuțiile sectorului public cât și ale sectorului privat sunt stabilite și bine formulate în legislația actuală în sensul că, sectorul public se orientează cu precădere către categoriile de fermieri mici și mijlocii, cu ponderea cea mai mare în agricultura românească (80%) care nu au putere financiară să asigure contravaloarea serviciilor, în timp ce sectorul de consultanță privat se adresează unei categorii restrânse de fermieri care pot suporta costurile serviciilor, în special pentru întocmirea de proiecte pentru întreprinderi, asociații și societăți agricole de dimensiuni mari.

Consolidarea capacității furnizorilor publici de servicii de consiliere agricolă

În anul 2010, coordonarea sistemului public de consultanță, informare și formare profesională a fost preluată de MADR prin Compartimentul de Consultanță, Extensie și Formare Profesională, în vederea tranziției către un sistem de Camere Agricole de tip public-privat. Avand in vedere interesul scazut al fermierilor pentru aceasta abordare, reforma acestor servicii nu a fost inca finalizata. Prin urmare, serviciul public descris anterior functioneaza la parametrii normali, nefiind afectat de reformele in curs.

Instruirea și consolidarea capacității personalului din serviciul de consultanță publică se desfășoară conform noilor regulamente și cerințe ale PAC 2014-2020. In acest sens anual exista un plan de instruire al consultanților din cadrul sistemului public, aprobat la nivel de MADR. De exemplu, temele din planul de formare a consultaților pentru anul 2014 cuprind următoarele:

• Instruirea consultanților cu privire la noile modificări aduse GAEC, SMR, cu privire la cerințele minime de utilizare a îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, codul de bune practici agricole, etc.
• Instruirea consultanților cu privire la măsurile PNDR, regulamentele și noile cerințe acoperite de PAC.

Un protocol semnat în luna mai 2014 între Agențiile de Plăți și MADR va completa sprijinul public gratuit prin serviciile furnizate de Camerele Agricole prin Birourile Agricole Integrate (BAI) formate din reprezentanții Agențiilor de Plăți.

BAI vor facilita accesul fermierilor la informații despre FEGA, SAPS (Schema de plată unică pe suprafață), PNDR și GAEC și vor acoperi 10 județe principale (Alba, Argeș, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Olt, Satu Mare, Timiș). În plus, BAI vor funcționa ca o platformă de cooperare dintre fermieri și grupurile de fermieri, furnizorii de consultanță, agențiile de plăți și autoritățile locale.

Rețeaua Rurala Națională (RNR), inclusiv sediile sale regionale, va funcționa ca centre importante de informare pentru actorii locali și vor completa celelalte surse menționate mai sus. RNR va informa în mod specific beneficiarii PNDR și va facilita activitățile inovatoare, inclusiv crearea de legături între fermieri/silvicultori și cercetători, consultanți și alți actori (grupuri operaționale PEI).

În plus, anual, angajații Autorității de Management și ai AFIE beneficiază de cursuri de instruire atât în cadrul Planului Anual de Formare al Funcționarilor Publici din MADR, cât și prin Planul Anual de Formare finanțat prin Asistență Tehnică.

6. EVALUAREA CONDIȚIONALITĂȚILOR EX-ANTE

6.1. Informații suplimentare

(1) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(2) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(3) Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 64).

(4) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

6.2. Condiționalități ex-ante

Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Condiționalitate ex ante aplicabilă îndeplinită: Da/Nu/Parțial Evaluarea îndeplinirii acestei condiții Priorități/domenii de interes Măsuri
G1) Combaterea discriminării: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației antidiscriminare a Uniunii și a politicii în materie de fonduri ESI. Da Da 6B M01, M16, M02, M19
G2) Egalitatea de gen: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației Uniunii privind egalitatea de gen și a politicii în materie de fonduri ESI. Da Da 6A, 6B M07, M19, M02, M06, M01, M16
G3) Dizabilitate: existența capacității administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului. Da Da 6B, 6A M06, M16, M07, M19
G4) Achiziții publice: existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. Nu Nu 6B, 5C, 5A, 2C+, 2A, 5B M04, M19, M16, M01, M07, M02
G5) Ajutoare de stat: existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. Parțial Parțial P4, 5C, 1B, 3B, 6A, 6B, 5E, 3A, 2C+, 1A M16, M08, M17, M06, M04, M15, M19, M07
G6) Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment -EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. Parțial Parțial P4, 5D, 2C+, 5A, 3A, 5C, 6A, 5E, 2A M06, M10, M16, M11, M13, M15, M08, M07, M04
G7) Sisteme statistice și indicatori de rezultat: existența unei baze statistice necesare pentru a efectua evaluări ale eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite, monitorizarea
progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor și efectuarea evaluării impactului.
Da Da P4, 2C+, 1A, 5A, 3B, 2B, 1C, 1B, 5E, 6B, 2A, 3A, 5D, 5C, 6A M19, M06, M11, M17, M01, M15, M13, M14, M08, M16, M04, M10, M09, M02, M07
P3.1) Prevenirea și gestionarea riscurilor: existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice Nu Nu 3B M17
P4.1) Bune condiții agricole și de mediu (GAEC): sunt stabilite la nivel național standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, menționate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 Da Da P4 M13, M11, M10
P4.2) Cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor: sunt definite la nivel național cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Da Da P4 M11, M10
P4.3) Alte standarde relevante la nivel național: sunt definite standarde obligatorii relevante la nivel național, în sensul titlului III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Da Da P4 M10, M11
P5.2) Sectorul apei: existența (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiții sprijinite prin diferite programe. Nu Nu 5A M04, M16
P5.3) Energie regenerabilă: au fost efectuate acțiuni de promovare a producției și distribuției de energie din surse regenerabile. Da Da 5C M04, M06, M16, M19
Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Criterii Criteriile îndeplinite (Da/Nu) Referință (dacă sunt îndeplinite) [trimitere la strategii, acte legislative sau alte documente relevante] Evaluarea îndeplinirii acestei condiții
G1) Combaterea discriminării: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației antidiscriminare a Uniunii și a politicii în materie de fonduri ESI. G1.a) Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea unui tratament egal pentru toate persoanele pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea în activitățile conexe fondurilor ESI; Da HG nr. 1194/2001 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/componenta.html
http://www.madr.ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/grupuri-de-lucru.html
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/comitet-monitorizare-2014-2020/componenta-CM-PNDR-2014-2020.pdf
HG nr. 1194/2001 este actul normativ național care reglementează organizarea și funcționarea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În conformitate cu art 2 alin (1) lit f. din această hotărâre. CNCD este organismul național de egalitate, autoritate de stat în domeniul discriminării, autonomă, independentă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.
S-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare între organismele responsabile de implementarea programelor și CNCD. .
În contextul procesului de elaborare al PNDR 2014-2020 sau inițiat o serie de activități consultative cu reprezentanți ai autorităților competente naționale și locale, societății civile, precum și cu alți parteneri economici și sociali. Astfel, în baza Memorandumului aprobat la nivel de Guvern, a fost constituit Comitetul Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit (CCT DRAP) cu grupuri de lucru tematice, ca structuri parteneriale cu rol consultativ în stabilirea și prioritizarea investițiilor finanțate din PNDR 2014-2020, din care au făcut parte și Agenția Națională pentru Romi (ANR) -CCT DRAP, Fundația pentru Incluziune și Coeziune Socială,
Asociația Națională a Femeilor din Mediul Rural - din cadrul GL Dezvoltare economică în spațiul rural, GL LEADER. La constituirea Comitetului de Monitorizare aferent perioadei 2014-2020, AM PNDR a avut în vedere implicarea unei structuri responsabile cu promovarea antidiscriminării, respectiv Agenția Națională pentru Romi.
G1.b) Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației și politicilor antidiscriminare ale UE. Da http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Lansarea-proiectului-Formare-in-domeniul-
antidiscriminarii-egalitatii-de-gen-si-al-drepturilor-persoanelor-cu-dizabilitati-212
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker users/cd25a597fd-62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf
CNCD implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul "Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități", adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene". Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au desfășurat cursuri pentru modulul 1 antidiscriminare, fiind instruite 346 persoane, din care 12 persoane din cadrul AM PNDR
G2) Egalitatea de gen: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației Uniunii privind egalitatea de gen și a politicii în materie de fonduri ESI. G2.a) Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea egalității de gen pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea de gen în activitățile conexe fondurilor ESI. Da www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/egalitate-de-sanse-intre-femei-si-barbati/1849-
legislatia-in-domeniul-egalitatii-de-sanse-intre-femei-si-barbati
http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/componenta.html
http://www.madr.ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/grupuri-de-lucru.html
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este membru în Comitetele de monitorizare ale programelor operaționale 20072013, inclusive al CM PNDR 2007-2013. Conform art 4, lit c, punctul 3 din HG nr. 344/2014 privind organizarea și funcționarea MMFPSPV, acesta are atributii privind elaborarea și aplicarea politicilor și planurilor naționale de acțiune ale Guvernului în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați.
De asemenea, s-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare între organismele
responsabile de implementarea programelor și CNCD.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este organismul național de egalitate, autoritate de stat în domeniul discriminării, autonomă, independentă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.
Promovarea și integrarea aspectelor referitoare la egalitatea de gen în procesul de elaborare a PNDR 2014-2020 a fost asigurată prin implicarea activă în reuniunile CCT DRAP a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), dar și a Asociației Naționale a Femeilor din Mediul Rural în Grupul de Lucru Dezvoltare Economică.
G2.b) Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației și politicilor Uniunii în materie de egalitate de gen și de integrare a dimensiunii de gen. Da CNCD implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul "Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități", adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene" Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au făcut cursuri pentru modulul 1 privind antidiscriminarea, fiind instruite 346 persoane, din care 12 persoane din cadrul AM PNDR. În luna februarie 2015 a fost demarată organizarea modulului 2 al proiectului care vizează instruiri privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.
G3) Dizabilitate: existența capacității administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea
Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului.
G3.a) Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru consultarea
și implicarea organismelor responsabile pentru protecția drepturilor persoanelor cu handicap sau a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap sau a altor părți interesante relevante pe tot parcursul pregătirii si realizării programelor.
Da http://www.cncd.org.ro/legislatie/
http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/componenta.html
MMFPSPV este membru în Comitetele de monitorizare ale programelor operaționale 2007-2013, inclusive în cadrul CM PNDR.
Conform art. 4 litera i) pct 1 din HG 344/2014, MMFPSPV elaborează, coordonează și monitorizează implementarea strategiei naționale în domeniul handicapului și a planului național de acțiune.
La nivelul Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 20142020 (CM) potrivit Regulamentului de Organizare si Funcționare, pentru asigurarea eficienței activității CM, se vor constitui grupuri tehnice de lucru pe domenii specifice. În acest moment procesul de constituire a Grupurilor de Lucru este în derulare si, în funcție de domeniu de activitate al acestora, vor fi cooptați si CNCD si Agenția Națională pentru Persoanele cu Dizabilități din subordinea MMFPSPV.
De asemenea, s-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea si, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare si un proiect de protocol între MMFPSPV, CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare între organismele responsabile de implementarea programelor și CNCD.
În conformitate cu art 2 lit. f din HG nr. 1194/2001, CNCD are atribuții privind urmărirea aplicării și respectării, de către autoritățile publice, persoanele juridice si persoanele fizice, a dispozițiilor normative ce privesc prevenirea, sancționarea si eliminarea tuturor formelor de discriminare.
Promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în procesul de elaborare al PNDR 2014-2020 a fost asigurată prin implicarea activă în reuniunile CCT DRAP a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). Prin atribuțiile sale în domeniul implementării legislației în domeniul protecției speciale și a promovării drepturilor persoanelor cu handicap, MMFPSPV se asigură că procesul de pregătire și realizare a PNDR 2014-2020 respectă și promovează drepturile persoanelor cu dizabilități.
G3.b) Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației aplicabile a Uniunii și în domeniul legislației și politicilor naționale privind persoanele cu handicap, inclusiv în ceea ce privește aplicarea practică a UNCRPD, reflectată în legislația Uniunii și cea națională, după caz. Da http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker users/cd25a597fd-62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf Se implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul "Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități", adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene" Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au organizat cursuri în domeniul antidiscriminare, fiind instruite 346 persoane din care 12 persoane din cadrul AM PNDR. În prezent se derulează modulul 2 al proiectului, iar ulterior va fi organizat și modulul 3 care vizează instruiri privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
G3.c) Măsuri pentru asigurarea monitorizării aplicării articolului 9 din UNCRPD în legătură cu fondurile ESI pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor. Da Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap LEGE nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități Conform art. 2 din Legea nr. 221/2010 de ratificare a CDPD, MMFPSPV prin DPPD, este autoritate de coordonare pentru implementarea Convenției.
Aplicarea art. 9 UNCRPD este realizată prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități,
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială are reprezentare teritoriala si atribuții de inspecție privind sistemul național de asistență socială și participă la monitorizarea implementării art. 9 din UNCRPD pe parcursul pregătirii și implementării programelor.
Legislația românească garantează drepturi egale pentru cetățeni în scopul participării fără discriminare la viața economică și socială, inclusiv în procesul de evaluare/selecție/implementare a proiectelor finanțate în cadrul PO.
G4) Achiziții publice: existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. G4.a) Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. Nu Directivele UE în materie de achiziții publice au fost transpuse în legislația națională prin OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006, legislație de nivel terțiar.
ANRMAP realizează verificări ex-ante ale documentației de atribuire. UCVAP realizează verificări în timp real ale procedurilor de achiziții publice.
De asemenea, AM PNDR deține personal cu responsabilități specifice care se ocupă de verificarea procedurilor de achiziții publice.
Pentru îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice, este necesară continuarea demersurilor pentru consolidarea cadrului legal și instituțional în acest domeniu, motiv pentru care acest criteriu nu este considerat îndeplinit.
G4.b) Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor. Nu OUG nr. 34/2006 care reglementează domeniul achizițiilor publice stabilește principiile care stau la baza atribuiri contractelor de achiziții publice: nediscriminarea, tratamentul egal; recunoașterea reciprocă; transparența, proporționalitatea; eficiența utilizării fondurilor publice și asumarea răspunderii.
Verificările ex-ante realizate de ANRMAP/UCVAP asigură îndrumare pentru autoritățile contractante.
Redactarea documentelor de licitație și evaluarea de oferte se face de către Autoritatea contractantă cu respectarea legislației terțiare, evitându-se apariția situațiilor identificate de către Comisia Europeană/AA.
SEAP este actualizat constant conform modificărilor legislative și este gestionat de MSI, acesta conținând toate invitațiile pentru depunerea de oferte cu o valoare estimată mai mică decât pragul specificat în directivele UE
Pentru achizițiile directe cu o valoare mai mare de 5000 euro sunt trimise notificări în sistem de către autoritățile contractante.
www.e-licitatie.ro
G4.c) Modalitățile de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. Nu În perioada septembrie-octombrie 2014 personalul AM PNDR a participat la sesiuni de formare în domeniul achizițiilor publice, inclusive prezentarea succintă a noilor prevederi europene. Aceste sesiuni de instruire au fost derulate în cadrul contractului de asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020.
Pentru consolidarea capacității administrative a personalului implicat în implementarea fondurilor ESI, sunt necesare acțiuni de formare suplimentare în materia achizițiilor publice.
G4.d) Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicare a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice. Nu Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) are un rol fundamental în elaborarea, promovarea și aplicarea politicii de achiziții publice.
Ministerul Fondurilor Europene a elaborat un Ghid privind principalele riscuri în domeniul achizițiilor publice. Ghidul se bazează pe recomandările Comisiei Europene emise în urma misiunilor de audit. Acest ghid ajută beneficiarii să evite greșelile în acest domeniu.
În prezent este în vigoare o documentație standardizată pentru proiectele de infrastructură (sectorul mediului și al transportului), folosită de către Autoritățile Contractante. http:// www.anrmap.ro/docum ente
G5) Ajutoare de stat: existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. G5.a) Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. Nu Având în vedere actuala legislație în domeniul ajutorului de stat, această condiționalitate ar trebui să fie considerate îndeplinit, însă, din cauza noilor cerințe din regulamentul de minimis, criteriul este considerat doar parțial îndeplinit. Acest regulament prevede că, începând din ianuarie 2016 cumularea ajutorului de minimis ar trebui să se facă prin intermediul unei baze de date. Prin urmare, Consiliul Concurenței a demarat procedura în vederea implementării unei noi baze de date în care ajutorul de stat va fi înregistrat în momentul în care este efectiv acordat. Această bază de date va permite atât Consiliului Concurenței, cât și furnizorilor să verifice ex ante eligibilitatea beneficiarilor de ajutor de stat/ajutor de minimis, inclusiv să verifice regulile de cumul sau respectarea principiului "Deggendorf".
Noua bază de date va fi dezvoltată în cadrul unui proiect finanțat prin POAT și se prevede a fi operațională la sfârșitul anului 2015
Experții Consiliului Concurenței asista permanent experții din cadrul autorităților furnizoare (inclusiv cele de acordare a fondurilor europene), în elaborarea de noi scheme de ajutor de stat. Furnizorul / administratorul schemei de fiecare are responsabilitatea principală de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate și respectarea principiului "Deggendorf.
Suplimentar Consiliul Concurenței primește în fiecare an, rapoarte cu privire la ajutoarele acordate în România. Datele sunt agregate și incluse în rapoarte. În cazul în care se constată neregularități, Consiliul Concurentei va solicita
furnizorilor / administratorilor să recupereze orice sumă de bani acordată fără respectarea regulilor.
G5.b) Modalitățile de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. Da www.renascc.eu
www.ajutordestat.ro
www.ajutordestat.eu
A fost dezvoltat și actualizat în permanență un site specializat privind ajutorul de stat.
În perioada septembrie-octombrie 2014 personalul AM PNDR a participat la sesiuni de formare în domeniul ajutorului de stat, inclusiv în sectoarele agricol, forestier și zonele rurale. Aceste sesiuni de instruire au fost derulate în cadrul contractului de asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020.
Având în vedere complexitatea și specializarea componentei de ajutoare de stat în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, MADR va continua să întreprindă activități de formare și informare a personalului implicat în implementarea FEADR.
Activitățile de training vor fi realizate cu sprijinul Consiliului Concurenței (Rețeaua Națională de Ajutor de Stat), precum și cu ajutorul Agenției Naționale a Funcționarilor Politici.
Experții Consiliului Concurenței asistă permanent experții din cadrul autorităților furnizoare (inclusiv cele de acordare a fondurilor europene), în elaborarea de noi scheme de ajutor de stat.
G5.c) Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicarea normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat. Da www.renascc.eu
www.ajutordestat.ro
www.ajutordestat.eu
Din ianuarie 2007 legislația UE în material ajutorului de stat este aplicabilă și României.
Consiliul Concurenței (CC) este organismul central care asigura la nivel național respectarea regulilor ajutorului de stat potrivit OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și
completarea Legii concurenței nr. 21/1996. Totodată, CC oferă asistenta din punct de vedere legal și practic privind aplicabilitatea legislației ajutorului de stat în programele operaționale. Consiliul Concurenței deține capacitatea administrative ca să își exercite atribuțiile în materie de ajutor de stat asigurat atât din buget național, cât și european.
Regulile procedurale naționale sunt prevăzute de OUG nr. 117/2006 și, în conformitate cu acestea, toate schemele de ajutor de stat exceptate și notificabile trebuie să fie evaluate de către Consiliul Concurenței, înainte de a fi trimise la Comisia Europeană.
Consiliul Concurenței este membru în Comitetul Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit, structură partenerială în procesul de elaborare a PNDR 2014-2020.
La nivelul MADR, Direcția Generală de Managementul Resurselor Umane și Juridic prin Direcția Juridică monitorizează concordanța legislației naționale cu normativele europene în domeniul ajutoarelor de stat. În plus, Direcția Generală Afaceri Europene și Relații Internaționale asigură coordonarea cu departamentele specializate din Comisia Europeană în materie de ajutoare de stat din sectorul agricol
La nivel național, Consiliul Concurenței a luat inițiativa implementării unei baze de date pentru ajutoarele de stat acordate în România pentru evitarea cumulării.
G6) Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) Existența unor măsuri de aplicare
eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la
EIA și SEA.
G6.a) Măsuri referitoare la aplicarea eficace a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (EIA) și a Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (SEA). Da HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului
HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe
Ordinul MMP, MAI, MADR și MDRT nr. 135/76/84/1284/2010 și HG nr. 1000/2012.
Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră și de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact
transfrontieră.
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
Oordinul ministrului mediului nr. 1026/2009 privind aprobarea condițiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanțului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate și studiului de evaluare adecvată
România a transpus Directivele SEA/EIA prin: HG nr. 445/2009 și HG nr. 1076/2004.
Din punct de vedere instituțional, procedura EIA/SEA este aplicată unitar la nivelul MMAP, ANPM, agențiile județene de protecția
mediului, conform competențelor ce decurg din Ordinul comun al
MMP, MAI, MADR și MDRT nr. 135/76/84/1284/2010 și HG nr. 1000/2012.
Cadrul legal va fi permanent actualizat.
G6.b) Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA. Nu România aplică un sistem de difuzare și schimb de informații pentru personalul implicat în punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM. Pe site-urile MMAP și ANPM au fost publicate informații cu privire la punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM.
În perioada 2014-2020, formarea autorităților de mediu se va desfășura pe baza strategiei și planului pentru formarea personalului implicat în punerea în aplicare a EIM și ESM la toate nivelurile relevante. Formarea se va desfășura în două etape: 20142016 și 2017-2020, folosind fonduri din perioadele de programare 2007-2013 și 20142020.
G6.c) Măsuri de asigurare a unei capacități administrative suficiente. Da Există documente care pot fi considerate instrumente utile în desfășurarea activităților EIA/SEA (ghiduri, proceduri):
o Ghiduri privind infrastuctura: http://www.anpm.ro/ghiduri eia-54776 o Ghiduri sectoriale: http://www.anpm.ro/articole/avizul de mediu-85 o Ordinul nr. 19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic pentru evaluarea conform Directivei Habitate: http://www.mmediu.ro/protectia mediului/legislatie orizontala/legislatia specifica/Evalu area-adecvata.pdf
o Ordinul nr. 117/2006 privind aprobarea manualului de proceduri de aplicare a evaluării de mediu pentru planuri și programe: http://www.mmediu.ro/legislatie/acte normative/legislatie orizontala/04sea.pdf
Ordinul MMP, MAI, MADR și MDRT nr. 135/76/84/1284/2010
HG nr. 1000/2012
HG nr. 445/2009,
Ordinul ministrului mediului nr. 1026/2009
Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 863/2002
Atât la nivel național, cât și județean există structuri specializate în domeniul implementării EIA/SEA (Agenția Națională pentru Protecția Mediului și structurile teritoriale) care dețin suficient personal calificat pentru demararea activităților specific, conform competențelor ce decurg din Ordinul ministrului nr. 135/2010 și HG nr. 1000/2012.
Legislația specifică include elemente care contribuie la asigurarea informației utilizate în procedura EIA/SEA, precum: HG nr. 445/2009, Ordinul ministrului mediului nr. 1026/2009 și
Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 863/2002
G7) Sisteme statistice și indicatori de rezultat: existența unei baze
statistice necesare pentru a efectua evaluări ale eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite, monitorizarea progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor și efectuarea evaluării impactului.
G7.a) Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea
rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice.
Da Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014
de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit.
Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013.
G7.b) Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: măsuri de publicare și de disponibilitate publică a datelor agregate. Da Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit.
Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013.
G7.c) Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care să ofere informații cu privire la motivele pentru care au fost selectate acțiunile politice finanțate prin program Da Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit.
Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013.
G7.d) Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: stabilirea de ținte pentru acești indicatori Da Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit.
Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013.
G7.e) Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: robustețea și validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacție la politică, colectarea în timp util a datelor Da Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit.
Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013.
G7.f) Proceduri pentru a se asigura că toate operațiunile finanțate prin program adoptă un sistem eficace de indicatori. Da Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit.
Sistemul Comun de Monitorizare și Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013.
P3.1.a) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: O descriere a procesului, metodologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investițiilor; Nu
P3.1.b) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; Nu
P3.1.c) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Ține seama, după caz, de strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. Nu
P4.1) Bune condiții agricole și de mediu (GAEC): sunt stabilite la
nivel național standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, menționate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul
(UE) nr. 1306/2013
P4.1.a) standardele privind GAEC sunt definite în legislația națională
și specificate în programe
Da Ordinul comun nr. 30/147/2010 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor pentru aprobarea bunelor condiții agricole și de mediu în România
http://www.apia.org.ro/files/pages_files/ Ghid_eco-cond_pt_2014_19_mai.pdf
Standardele GAEC sunt definite în România încă din 2007, prin
Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 791/1.381/2006 pentru definirea bunelor condiții agricole și de mediu în România în România și Ordinul comun nr. 15/56/2008 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și dezvoltării durabile pentru adoptarea măsurilor privind bunele condiții agricole și de mediu în România.
Actele normative menționate mai sus implementează regulamentul 1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (cu privire la bunele condiții agricole și de mediu)
Prevederile Regulamentului 73/2009 au fost transpuse prin Ordinul comun nr. 30/147/2010 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor privind aprobarea GAEC în România, cu ultimele modificări.
Ultimele modificări au fost introdusă prin Ordinul comun nr. 36/888/2012 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și a ministrului mediului și pădurilor prin introducerea unui nou standard obligatoriu GAEC 12 și Ordinul comun nr. 212/361/2014 prin introducerea GAEC 13.
În prezent este în curs de elaborare un proiect de Ordin comun pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România (MADR/MMAP nr. 352/636/2015, urmează a fi aprobat la nivelul ANSVSA) prin care se definesc toate normele privind ecocondiționalitatea (standarde GAEC și cerințe
SMR) în conformitate cu prevederile art. 93 și 94 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în baza cadrului stabilit în anexa II la acest regulament.
Cerințele și standardele obligatorii pentru fermieri în materie, aplicabile în perioada 2014-2020 sunt similare cu cele din legislația actuală.
P4.2) Cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor: sunt definite la nivel național cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 P4.2.a) Sunt specificate în programe cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013; Da Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din sursele agricole, aprobat prin Ordinul comun nr. 1182/1270/2005 al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale -
HG nr. 1559/2004 cu privire la procedura de aprobare a produselor de protecție a plantelor pentru plasarea pe piață și utilizarea acestora în România, cu modificările ulterioare
OG nr. 4/1995 cu privire la producția, comercializarea și folosirea protecției plantelor față de boli, dăunători și buruieni în agricultură și silvicultură
Art. 28 și 55 din Regulamentul nr. 1107/2009 privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor și de abrogare a Directivelor Consiliului 79/117/CEE și 91/414/CEE
Art. 27, alineatul (1), litera e) a OG nr. 4/1995 cu privire la producția, comercializarea și folosirea produselor de protecție a plantelor față de boli, dăunători și buruieni în agricultură și silvicultură.
Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din sursele agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1182/1270/2005 al ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministerului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale este în curs de modificare pentru a fi în conformitate cu Programul de acțiune pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din surse agricole aprobat prin Decizia nr. 221.983/GC/ 12.06.2013 a Comisiei pentru implementarea Planului de Acțiune pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din surse agricole, conform art. 6 alin. (1) din HG nr. 964/2000.
Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM) este asigurată prin obligaâiile legale din legislația națională, aplicabilă fermierilor. Aceste obligații legale care constituie cerințe de bază pentru M10 și M11 sunt corelate cu principiile enunțate de anexa III a Directivei 2009/128.
România a transpus Directiva UE 2009/128 / CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor. În conformitate cu OG nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe Teritoriul României, care a transpus directiva, principiile de management integrat al organismelor dăunătoare sunt considerate voluntare. În ceea ce privește principiul 2: în conformitate cu legislația
națională, monitorizarea dăunătorilor este responsabilitatea autorităților naționale (Agenția Fitosanitară). În ceea ce privește principiul 8: utilizatorii profesioniști de pesticide ar trebui să țină evidența pesticidele folosite.
P4.3) Alte standarde relevante la nivel național: sunt definite standarde obligatorii relevante la nivel național, în sensul titlului III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 P4.3.a) Standardele obligatorii relevante la nivel național sunt specificate în programe Da Ordinul nr. 187/2.155/42/2011 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor care aprobă cerințele statutare de management (SMR) pentru mediu și identificarea și înregistrarea animalelor în scheme și măsuri pentru fermieri din România, cu modificările ulterioare
Ordinul comun nr. 496/1632/65/2013 al MADR/ME SC/AN SVSA
Ordinul MADR nr. 765/2009 pentru aprobarea normei privind animalele de reproducție din specia bovine
Ordinul MAPDR nr. 20/2006 pentru aprobarea normei privind animalele de reproducție din speciile ovine și caprine, cu modificările și completările ulterioare
Legea nr. 389/2005, cu modificările și completările ulterioare
Ordinul MAPDR nr. 13/2006 pentru aprobarea normei privind animalele de reproducție din specia porcine, cu modificările și completările ulterioare
OUG nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România
OUG nr. 23/2010 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Legea zootehniei nr. 72/2002, cu modificările și completările ulterioare
HG nr. 1156/2013 pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor și caprinelor,
România a început implementarea SMR-urilor din 2012 prin Ordinul nr. 187/2.155/42/2011 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor care aprobă cerințele statutare de management (SMR) pentru mediu și identificarea și înregistrarea animalelor în scheme și măsuri pentru fermieri din România, cu modificările ulterioare.
În prezent este în curs de elaborare un proiect de Ordin comun pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România (MADR/MMAP nr. 352/636/2015, urmează a fi aprobat și la nivelul ANSVSA) prin care se definesc toate normele privind ecocondiționalitatea (standarde GAEC și cerințe SMR) în conformitate cu prevederile art. 93 și 94 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în baza cadrului stabilit în anexa II la acest regulament.
Cerințele și standardele obligatorii pentru fermieri în materie, aplicabile în perioada 2014-2020 sunt similare cu cele din legislația actuală.
Alte cerințe naționale relevante:
1. Obligația ca animalele să fie din rasă pură înscrise în registrul genealogic al rasei respective -secțiunea principală:
- BOVINE: conform art. 1 lit. a și b din Ordinul MAdR nr. 765/2009
- OVINE și CAPRINE: art. 2 lit. a și b din Ordinul MAPDR nr. 20/2006 - ECVIDEE: art. 6 lit. a din Legea nr. 389/2005, -PORCINE: art. 1 lit. a și c din Ordinul MAPDR nr. 13/2006
2. Obligația identificării animalelor:
- BOVINE: conform art. 1 lit. a din OUG nr. 113/2002 - OVINE și CAPRINE: art. 1 lit. a din OUG nr. 23/2010 - ECVIDEE: art. 19 alin (1) din Legea zootehniei nr. 72/2002,
- PORCINE: art. 1 lit. a din OUG nr. 23/2010
3. Obligația ca animalele să fie cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor și caprinelor, aprobat prin HG nr. 1156/2013.
P5.2) Sectorul apei: existența (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiții sprijinite prin diferite programe. P5.2.a) În sectoarele sprijinite de FEADR, un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniuță din Directiva-cadru privind apa, ținând seama, după caz, de efectele sociale, de mediu și economice ale recuperării, precum și de condițiile geografice și climatice ale regiunii/regiunilor afectate. Nu Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare
Hotărârea Guvernului nr. 1202/2010 privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apa
Ordinul MADR nr. 120/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul și plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătățiri funciare
Contribuția utilizării apei la recuperarea costurilor serviciilor de apă este reglementată prin art. 80-82 din Legea Apelor nr. 107/1996, care a transpus art. 9 din DCA 2000/60/EC. Astfel, au fost stabilite contribuții specifice în managementul apei pentru utilizarea acesteia, ținând cont de
categoria de resurse de apă și de diferiții utilizatori de apă. Contribuția stabilită pentru utilizatorii de apă ține seama de efectele de mediu, economice și sociale, precum și de condițiile geografice și climatice specifice.
Pentru a încuraja o utilizare eficientă a resurselor de apă, prin Legea Apelor s-a instituit un sistem de bonificații care se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității apelor, evacuând constant, odată cu apele uzate epurate, substanțe impurificatoare cu concentrații și în cantități mai mici decât cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. De asemenea, penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depășirea cantităților de apă utilizate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate în resursele de apă.
În cadrul procesului de elaborare a celui de a 2-lea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (PMBH) va fi realizată o analiză privind identificarea externalităților ca parte componenta a costurilor de mediu precum și a eventualului impact asupra resursei de apă, în baza metodologiilor recomandate de Comisia Europeană.
De asemenea, pe baza Ordinului MADR nr. 120/2011 sunt stabilite tarifele de îmbunătățiri funciare pentru a asigura o exploatare echitabilă a amenajărilor de îmbunătățiri funciare, a sistemelor de irigare sau de desecare și drenaj și lucrări de drenaj și a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului pentru a proteja interesele tuturor beneficiarilor, pentru a preveni utilizarea ineficientă a apei, excesul de umiditate,
eroziune și poluare
P5.3) Energie regenerabilă: au fost efectuate acțiuni de promovare a producției și distribuției de energie din surse regenerabile. P5.3.a) Există scheme de sprijin transparente, priorități privind accesul la rețea sau acces garantat și prioritate pentru expediere, precum și norme standardizate privind suportarea separată și în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatele (2) și (3) din Directiva 2009/28/CE; Da Site-ul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei conține informații despre sistemul de promovare, piața certificatelor verzi, garanții, cadrul legal
http://www.anre.ro/informatii.php?id=388:
Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată
HG nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public
Operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție garantează transportul și distribuția energiei electrice produse din surse regenerabile, cu acces prioritar.
P5.3.b) Un stat membru a adoptat un plan național de acțiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din
Directiva 2009/28/CE.
Da Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) http://www.minind.ro/energie/PNAER final.pdf Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) adoptat prin Memorandumul guvernamental din 2010 -secțiunea dedicată agriculturii și dezvoltării rurale: paginile 16, 38, 82-84, 173-186 și 198.

6.2.1. Lista acțiunilor care urmează a fi întreprinse pentru condiționalitățile ex ante generale

Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Criteriile neîndeplinite Action to be taken Deadline Bodies responsible for fulfillment
G4) Achiziții publice: existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. G4.a) Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. Cadru legislativ clar, stabil și coerent
• Împuternicirea autorității competente pentru a asigura coerența cu legislația sectorială
• Monitorizarea și gestionarea achizițiilor publice
• Evaluarea impactului și consultarea actorilor interesați în elaborarea noii legislații
• Transpunerea noilor directive
• Promovarea noii legislații
Cadru instituțional eficient
• Coordonarea interinstituțională/instituțională
• Jurisprudență accesibilă
Mecanisme de verificare și control
• Eficientizarea controalelor ex-ante
• Consolidarea UCVAP pentru implementarea observațiilor
• Prevenirea și detectarea conflictului de interese
Consolidarea eficacității sistemului de căi de atac
• Descurajarea contestațiilor abuzive
• Specializarea judecătorilor curților de apel
• Decizii CNSC previzibile
Măsurile vor fi detaliate, ajustate și monitorizate în cadrul GL comun RO-CE pe baza unui calendar stabilit de comun acord.
Planul de acțiune detaliat pentru îndeplinirea condiționalității ex ante pe achizițiile publice este prevăzut în anexa Cap. 6.
31-03-2016 Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP)
Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
Ministerul Fondurilor Europene
G4.b) Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor. Elaborarea unui ghid de bune practici cu privire la principalele etape ce trebuie urmate în timpul procesului de evaluare, indiferent de sursa fondurilor și sursa de finanțare. 30-06-2015 Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) Ministerul Fondurilor Europene
G4.c) Modalitățile de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. Se va elabora o Strategie națională privind formarea personalului, strategie ce va avea în vedere următoarele sarcini:
- Crearea unui grup de experți pentru evaluare
- Examinarea eficacității acțiunilor de formare a personalului
Se va elabora un ghid de bune practici cu privire la principalele etape ce trebuie urmate în timpul procesului de evaluare, indiferent de sursa fondurilor și sursa de finanțare
30-09-2015 Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP)
Ministerul Fondurilor Europene
G4.d) Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicare a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice. Elaborarea, ori de câte ori este relevant, a unei documentații standardizate de licitație și recurgerea, ori de câte ori este relevant, la OCA (organismele centrale de achiziții). 30-06-2015 Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP)
G5) Ajutoare de stat: existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. G5.a) Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. Elaborarea unei baze de date care permite verificarea ex ante a eligibilității beneficiarilor pentru acordarea ajutoarelor de stat/ajutoarelor de minimis, constând în:
- Încheiere Protocol de cooperare între Consiliul Concurenței, Ministerul Fondurilor Europene și Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru crearea, utilizarea și dezvoltarea/modificarea ulterioară a bazei de date (inclusiv modificarea legislației naționale privind ajutorul de stat).
- Procedura de achiziție de echipament și licențe informatice
- Achiziționarea echipamentului.
- Încărcarea datelor din SMIS ca parte a etapei de testare
- Actualizarea bazei de date în timp real (inclusiv importul de date din SMIS în timp real).
- Modificarea legislației naționale privind ajutorul de stat pentru a introduce obligația ca inițiatorii/concedenții ajutorului de stat să folosească baza de date.
31-12-2015 Consiliul Concurenței
G6) Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. G6.b) Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA. Pentru perioada 2014-2020 formarea autorităților competente și implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIM/ESM la toate nivelurile relevante va fi realizată pe baza strategiei și planului elaborat prin asistența JASPERS.
Strategia și planul cuprind 2 cicluri: 2014 -
2016 și 2017 - 2020
- Fiecare ciclu va fi organizat în două etape:
• formarea EIA: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare sesiune;
• formarea SEA: 15 sesiuni, 2 zile pentru fiecare sesiune.
De asemenea, în perioada imediat următoare se are în vedere identificarea unor noi domenii pentru care pot fi necesare ghiduri și instrumente metodologice similare ghidurilor Jaspers, pentru realizarea EIA.
Planul de acțiune detaliat pentru îndeplinirea acestui criteriu privind SEA este prevăzut în anexa la Cap. 6.
31-12-2016 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

6.2.2. Lista acțiunilor care urmează a fi întreprinse pentru condiționalitățile ex-ante legate de priorități

Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Criteriile neîndeplinite Action to be taken Deadline Bodies responsible for fulfillment
P3.1) Prevenirea și gestionarea riscurilor: existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice P3.1.a) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: O descriere a procesului, metodologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investițiilor; Evaluarea principalelor riscuri în RO se va face în cadrul unui proiect de asistență tehnică. În conformitate cu HG nr. 2288/2004, au fost identificate instituțiile cu responsabilități în prevenirea și managementul riscului.
Evaluarea principalelor riscuri în RO se va face în cadrul unui GL pentru evaluarea Riscurilor la nivel national (GLERN), sprijinit prin asistență tehnică, care are reprezentanți ai tuturor autorităților administrației publice centrale care au în gestiune tipuri de risc, reprezentanți ai mediului academic/universitar și instituții de cercetare în domeniu. Pentru operaționalizarea GL, va fi elaborat și aprobat un cadru legal.
Evaluarea riscurilor se va face pe baza unei metodologii, în conformitate cu Ghidul CE de evaluare și de cartografiere a riscului și va lua în considerare toate cele 3 categorii de impact (uman; economic și de mediu; politic și social), precum și aspectele transfrontieră. De asemenea, evaluarea va asigura o prioritizare a investițiilor
30-11-2016 Ministerul Administrației și Internelor -Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
P3.1.b) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; Potrivit Acordului de Parteneriat (pct. 717), sprijinul acordat din fondurile comunitare se va limita doar pentru riscurile a căror evaluare a fost deja demarată. După finalizarea evaluării, vor fi elaborate scenarii de risc unic și risc multiplu. De asemenea, evaluarea va furniza o analiză a scenariilor.
In acest sens, în ceea ce privește Măsura 17.2 - Fonduri mutuale din cadrul PNDR 2014-2020, în conformitate cu dispozițiile art. 19(5) din Regulamentul nr. 1303/2013, luând în considerare prevederile AP, până la realizarea evaluării riscurilor la nivel național, România va declara eligibile doar cheltuielile administrative legate de înființarea fondurilor mutuale, nefiind rambursate compensațiile plătite fermierilor.
După finalizarea acestei evaluări a
riscurilor, România va reevalua incidența riscurilor cu impact la nivelul Măsurii 17.2.
30-11-2016 Ministerul Administrației și Internelor -Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
P3.1.c) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Ține seama, după caz, de strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. Strategia națională de adaptare la schimbările climatice va fi luată în considerare pentru prioritizarea investițiilor ce se adresează riscurilor specifice, asigurând reziliența la dezastrele naturale și dezvoltarea unui sistem de management al dezastrelor.
Strategia națională de adaptare la schimbările climatice a fost aprobată prin HG nr. 529/2013 și se adresează impactului acestora asupra sănătății, agriculturii și pădurilor, biodiversității, ecosistemelor, apelor, zonelor marine și de coastă, infrastructurii și construcțiilor și componentei de adaptare.
http://www.mmediu.ro/beta/wp-
content/uploads/2013/10/2013-10-
01_SNSC.pdf
O detaliere extinsă a acțiunilor sectoriale va fi realizată prin Planul Național de Acțiuni privind Schimbările Climatice, a cărui pregătire a demarat în trim. II, 2014, ca parte a unui proiect de AT aflat în derulare.
Planul de acțiune detaliat pentru îndeplinirea condiționalității ex ante pe prevenirea și gestionarea riscurilor este în anexa la Cap. 6.
30-11-2016 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Afacerilor Interne -Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
P5.2) Sectorul apei: existența (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiții sprijinite prin diferite programe. P5.2.a) În sectoarele sprijinite de FEADR, un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniuță din Directiva-cadru privind apa, ținând seama, după caz, de efectele sociale, de mediu și economice ale recuperării, precum și de condițiile geografice și climatice ale regiunii/regiunilor afectate. Analiza recuperării costurilor pentru serviciile de apă a fost îndeplinită în primele PMBH, costurile serviciilor de apă fiind recuperate conform art. 9 Directiva Cadru Apă.
Prevederi privind recuperarea costurilor se regăsesc în Legea 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare și HG 1202/2010 privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă.
Și Master Planurile pentru investițiile de apă/apă uzată au un capitol privind analiza economică, fiind luate în considerare accesibilitatea populației privind prețul apei, efectele economice ale recuperării costurilor serviciilor de apă și condițiile
geografice specifice.
Reactualizare celor 11 PMBH va cuprinde o analiză privind identificarea externalităților ca parte componentă a costurilor de mediu precum și a impactului asupra resursei de apă. PMBH vor include și o evaluare a costurilor poluării difuze, pe baza unei metodologii ce va fi finalizată până la 30.06.2015.
22-12-2015 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

7. DESCRIEREA CADRULUI DE PERFORMANȚĂ

7.1. Indicatori

Prioritate Applicable Indicatorul și unitatea de măsură, dacă este cazul Țintă 2023 (a) Plăți suplimentare de ajustare (b) Etapa 2018 % (c) Valoarea absolută a etapei (a-b) * c
P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; X Totalul cheltuielilor publice P2 (EUR) 1.864.161.812,31 15% 279.624.271,85
X Numărul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) + exploatații cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B) 12.760,00 18% 2.296,80
P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură Numărul exploatațiilor agricole care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B) 15.000,00
Numărul exploatațiilor agricole sprijinite care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri de producători (aria de intervenție 3A) 1.368,00
X Totalul cheltuielilor publice P3 (EUR) 995.367.203,72 39% 388.193.209,45
P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (ha) (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului (ha) (aria de intervenție (4C) 1.577.050,00
X Totalul cheltuielilor publice P4 (EUR) 2.813.740.122,00 40% 1.125.496.048,80
P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic X Totalul cheltuielilor publice P5 (EUR) 1.025.842.021,69 11% 112.842.622,39
Terenurile agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează promovarea sechestrării/conservării carbonului (ha) (aria de intervenție 5E) + terenurile agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (ha) (aria de intervenție 5D) + terenuri irigate care trec la un sistem de irigații mai eficient (ha) (aria de intervenție 5A) 401.875,00
Numărul operațiunilor de investiții în economisirea energiei și eficiența energetică (aria de intervenție 5B) + în producția de energie din surse regenerabile (aria de intervenție 5C) 9,00
P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale X Populația vizată de GAL (aria de intervenție 6B) 9.610.132,00 100% 9.610.132,00
Numărul operațiunilor sprijinite care vizează îmbunătățirea serviciilor și a infrastructurilor de bază în zonele rurale (ariile de intervenție 6B și 6C) 1.151,00
X Cheltuieli publice totale EUR P6 (EUR) 2.563.692.737,53 6% 153.821.564,25

7.1.1.P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor;

7.1.1.1. Totalul cheltuielilor publice P2 (EUR)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 1.864.161.812,31

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 15%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 279.624.271,85

Justificarea pentru stabilirea etapei:

În stabilirea țintelor intermediare s-a pornit de la situația existentă în 2011 pentru măsurile corespondente. Astfel, pentru măsura de investiții în exploatațiile agricole din sectorul vegetal, fiind vorba în cea mai mare parte de proiecte de achiziții mașini, utilaje și echipamente agricole (cu durată mică de implementare), se preconizează un număr relativ mare de proiecte finalizate și plătite integral până la sfârșitul anului 2018 (in 2011 valoarea plătita aferenta proiectelor finalizate reprezenta 13,27% din alocarea masurilor 112 și 121). În cazul proiectelor pentru adaptarea infrastructurii agricole și silvice, ca urmare a procesului complex de elaborare a documentației pentru solicitarea finanțării, dar și a duratei mari de implementare a proiectelor, nivelul plăților așteptat este mic. La nivelul anului 2011,conform rapoartelor de monitorizare, nu existau proiecte finalizate în cadrul măsurii adresată fermelor mici, M141 iar în cazul măsurii M112 proiectele finalizate dețineau 5% din proiectele contractate. Cu toate acestea, ca urmare a interesului crescut pentru aceste măsuri, a plafonului sprijinului mărit față de perioada anterioară și a faptului că procedurile de evaluare/selectare vor fi simplificate, se așteaptă ca ambele măsuri să contribuie la realizarea țintelor intermediare, însă într-un procent relativ limitat, fiind condiționate, în continuare, de plata sprijinului în 2 transe (cea de a doua după trei ani de la aprobarea deciziei individuale de finanțare) ceea ce va conduce la un număr mic de proiecte finalizate și plătite integral la sfârșitul anului 2018.

7.1.1.2. Numărul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) + exploatații cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 12.760,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 18%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 2.296,80

Justificarea pentru stabilirea etapei:

În stabilirea țintelor intermediare s-a pornit de la experiența anterioară deoarece cele două măsuri care contribuie la target au corespondent în perioada de programare 2007-2013, care permit comparația. În acest sens, în baza rapoartelor de monitorizare au fost analizate, pentru măsurile corespondente (112 și 121 vegetal), numărul de proiecte contractate, numărul de proiecte finalizate și plățile efectuate aferente proiectelor finalizate la finalul anului 2011 (17% din proiectele contractate erau finalizate, iar valoarea plătită aferentă proiectelor finalizate reprezenta 13,27% din alocare). Valorile rezultate în urma analizei au fost ajustate conform cu schimbările intervenite la nivelul măsurilor și în strategia de implementare a programului față de perioada 2007-2013. În plus, s-a avut în vedere și sesiunea de depunere a cererilor de finanțare mai-iunie 2014 a M121 ale cărei rezultate vor contribui, de asemenea, la ținte, precum și beneficiarii aferenți angajamentelor tranzitorii din măsura 112 (corespondenta sub-măsurii 6.1).

7.1.2.P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

7.1.2.1. Numărul exploatațiilor agricole care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B)

Applicable: Nu

Țintă 2023 (a): 15.000,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c):

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 0,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Deoarece în cazul acestui indicator nu este întrunita condiția pragului de 50%, nu vom utiliza indicatorul prestabilit de Comisie în cazul acestei priorități. În cadrul P3 cea mai relevantă măsură sub aspectul alocării rămâne M14 "Bunăstarea animalelor".

7.1.2.2. Numărul exploatațiilor agricole sprijinite care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri de producători (aria de intervenție 3A)

Applicable: Nu

Țintă 2023 (a): 1.368,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c):

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 0,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Deoarece în cazul acestui indicator nu este întrunita condiția pragului de 50%, nu vom utiliza indicatorul prestabilit de Comisie în cazul acestei priorități ci vom opta pentru un indicator specific adițional (alternativ) care este relevant în cazul Ro, și anume "Numărul de exploatații sprijinite pentru bunăstarea animalelor"

7.1.2.3. Totalul cheltuielilor publice P3 (EUR)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 995.367.203,72

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 39%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 388.193.209,45

Justificarea pentru stabilirea etapei:

O parte semnificativă din alocarea financiară aferentă acestei priorități corespunde măsurii 14 Bunăstarea animalelor și reprezintă angajamente încheiate în perioada 2007-2013 care vor fi finalizate majoritar (70%) în 2017. În cazul investițiilor pentru procesarea si marketingul produselor agricole, datorită gradului ridicat de complexitate al activităților și implicit a duratei de implementare mai lungă se preconizează că procentul de proiecte de acest tip finalizate și plătite integral până la finalul anului 2018 va fi mic. Ca urmare aportul măsurii aferente țintele intermediare va fi limitat. De asemenea, deoarece măsura de gestionare a riscurilor este condiționată de constituirea fondurilor mutuale, și contribuția sa la țintele intermediare va fi nesemnificativă.

7.1.3.P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură

7.1.3.1. Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (ha) (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului (ha) (aria de intervenție (4C)

Applicable: Nu

Țintă 2023 (a): 1.577.050,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c):

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 0,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Deoarece în cazul acestui indicatori nu este întrunita condiția pragului de 50%, nu vom utiliza indicatorul prestabilit de Comisie în cazul acestei priorități ci vom opta pentru un indicator specific adițional care este relevant în cazul Ro, și anume "Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului + terenuri agricole care fac obiectul contractelor de plăți ANC (aria de intervenție 4C)"

7.1.3.2. Totalul cheltuielilor publice P4 (EUR)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 2.813.740.122,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 40%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 1.125.496.048,80

Justificarea pentru stabilirea etapei:

La această prioritate o contribuție semnificativă o au măsurile: agromediu și climă (măsura 10) și plățile pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (măsura 13). În programarea anterioara (perioada 2007-2011) gradul de realizare a acestor plați a fost de peste 50% (în condițiile unui buget aferent axei 2 subdimensionat la momentul 2011).

În cazul măsurilor de mediu, în stabilirea țintelor intermediare s-a pornit de la experiența anterioară, respectiv de la analiza situației existente la nivelul anului 2011 în cazul măsurilor corespondente. De asemenea, s-a ținut cont de natura anuală a plăților și s-a pornit de la premisa că majoritatea beneficiarilor actuali vor solicita sprijin și pe noul program. Având în vedere faptul ca cererile de plata pentru agromediu (inclusiv agricultura ecologica certificat) depuse în anul 2015 vor fi plătite din bugetul 2007-2013 precum și faptul ca în tabelul B3, care va sta la baza calculării nivelului de atingere țintelor intermediare 2018, se raportează numai plățile efectuate în integralitate pentru un an de angajament, estimam ca pana în anul 2018 se va utiliza 40% din bugetul P4 (proporțional cu perioada de timp).

7.1.4.P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

7.1.4.1. Totalul cheltuielilor publice P5 (EUR)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 1.025.842.021,69

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 11%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 112.842.622,39

Justificarea pentru stabilirea etapei:

85% din alocarea aferentă acestei priorități corespunde măsurii de investiții în active fizice, sumele fiind destinate investițiilor în fermele zootehnice și investiții pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații. În stabilirea țintelor intermediare au fost avute în vedere gradul ridicat de complexitate al proiectelor și durata lor mare de implementare, precum și experiența din perioada anterioară (10% din proiectele contractate erau finalizate în 2011, valoarea plătita aferenta acestora reprezenta 3,4% din valoarea contractata). În cazul măsurii ce vizează infrastructura de irigații, până la finalul anul 2018, deși se preconizează că 40% din sumă va fi contractată, probabilitatea existenței unor proiecte finalizate este redusă (în 2011 nu se finalizase niciun proiect care viza irigații) . În cazul fermelor zootehnice, în 2011, numărul de proiecte finalizate și plătite era foarte mic și se așteaptă un grad similar de realizare și pentru perioada de programare 2014-2020.

7.1.4.2. Terenurile agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează promovarea sechestrării/conservării carbonului (ha) (aria de intervenție 5E) + terenurile agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (ha) (aria de intervenție 5D) + terenuri irigate care trec la un sistem de irigații mai eficient (ha) (aria de intervenție 5A)

Applicable: Nu

Țintă 2023 (a): 401.875,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c):

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 0,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Dată fiind contribuția importantă a submăsurii 4.3 la domeniul de intervenție 5A, vom utiliza un indicator KIS și anume "Suprafață irigată prin trecerea la un sistem mai eficient de irigații" (la nivel de proiecte contractate). Alegerea acestui indicator a avut la bază experiența anterioară din cadrul M125 care a demonstrat că proiectele de investiții în infrastructura de irigații au un grad ridicat de complexitate și necesită perioade lungi de implementare. Conform datelor de monitorizare, la jumătatea perioadei anterioare de programare nu exista nici un proiect finalizat pe M125.

7.1.4.3. Numărul operațiunilor de investiții în economisirea energiei și eficiența energetică (aria de intervenție 5B) + în producția de energie din surse regenerabile (aria de intervenție 5C)

Applicable: Nu

Țintă 2023 (a): 9,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c):

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 0,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Deoarece în cazul acestui indicator nu este întrunită condiția pragului de 50%, nu vom utiliza indicatorul prestabilit de Comisie în cazul acestei priorități. Domeniul de intervenție 5B nu are prevăzută o alocare distinctă deoarece operațiunile de eficiență energetică sunt componente ale proiectelor de investiții care sunt cuantificate în cadrul altor domenii de intervenție, după caz. Similar și în cazul domeniului de intervenție 5C, a cărei alocare (mult sub plafonul de 50%) este data de proiectele dedicate exclusiv obținerii de energie regenerabilă (biocombustibil din biomasa) provenind din sub-măsura 6.4.

Pentru prioritatea 5 contribuția semnificativă este adusă de sub-măsura 4.1 investiții în exploatații agricole, prin componenta destinată zootehniei și de sub-măsura 4.3 prin componenta de irigații. Propunerea indicatorilor adiționali este prevăzută în secțiunea 7.2.

7.1.5.P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

7.1.5.1. Populația vizată de GAL (aria de intervenție 6B)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 9.610.132,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 100%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 9.610.132,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Unul din obiectivele aferente perioadei de programare 2014-2020 este creșterea suprafeței acoperită de GAL-urilor și implicit a populației, până la pragul de 100% din total populație rurală, mai ales ca urmare a necesității implementării unor proiecte integrate dar și a facilitării accesului persoanelor atât la informație și cunoaștere cât și la fondurile disponibile prin program.

7.1.5.2. Numărul operațiunilor sprijinite care vizează îmbunătățirea serviciilor și a infrastructurilor de bază în zonele rurale (ariile de intervenție 6B și 6C)

Applicable: Nu

Țintă 2023 (a): 1.151,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c):

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 0,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

În cazul domeniului de intervenție 6B se propune un indicator KIS (la nivel de proiecte contractate) datorat gradului de complexitate al proiectelor (în special cele publice), bazata pe experienta din perioada de programare 2007-2013, care arata necesitatea unei perioade mai lungi de finalizare datorata procedurilor de achiziții publice și finalizare a lucrărilor, iar pentru domeniul de intervenție 6C nu este prevăzută nici o alocare și nu se poate stabili țintă intermediară pentru cadrul de performanță.

7.1.5.3. Cheltuieli publice totale EUR P6 (EUR)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 2.563.692.737,53

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 6%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 153.821.564,25

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Alocarea financiară a acestei măsuri este distribuită între măsurile destinate sprijinirii activităților de procesare și non-agricole 6.4, M7 și LEADER. În cazul primelor două, nivelul plăților așteptate este mic ca urmare a gradului ridicat de complexitate a proiectelor. În cazul proiectelor de infrastructura nivelul scăzut al plăților preconizat pentru 2018 se datorează complexității procesului de pregătire a documentației necesare pentru accesarea sprijinului, procedurilor de achiziții publice greoaie și duratei mari de implementare a proiectelor. În perioada de programare anterioara, la nivelul anului 2011 gradul de realizare a indicatorului corespondent a fost de 4,8%.

În cazul măsurilor LEADER, implementarea lor este condiționata într-o prima etapa de înființarea și recunoașterea GAL-urilor, implicit de elaborarea și selectarea strategiilor de dezvoltare locală. În acest context, implementarea efectivă a proiectelor va corespunde celei de a doua părți a perioadei de programare, în special în ceea ce privește plățile efectuate.

7.2. Indicatori alternativi

Prioritate Applicable Indicatorul și unitatea de măsură, dacă este cazul Țintă 2023 (a) Plăți
suplimentare de ajustare (b)
Etapa 2018 % (c) Valoarea absolută a etapei (a-b)
* c
P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură X Numărul de exploatații sprijinite pentru bunăstarea animalelor 497,00 70% 347,90
X Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.2 279,00 15% 41,85
P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură X Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului + terenuri agricole care fac obiectul contractelor de plăți ANC (aria de intervenție 4C)" 6.277.050,00 80% 5.021.640,00
P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic X Suprafața (ha) vizată de investiții în vederea economisirii de apă (de exemplu, un număr mai mare de sisteme de irigații eficiente) - KIS 362.745,00 40% 145.098,00
X Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.1 (de exemplu, stocarea gunoiului de grajd, tratarea gunoiului de grajd) 870,00 13% 113,10
P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale X Numărul de operațiuni contractate pentru a îmbunătăți serviciile de bază și infrastructura în zonele rurale (P6B și P6C) - KIS 1.151,00 60% 690,60

7.2.1.P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

7.2.1.1. Numărul de exploatații sprijinite pentru bunăstarea animalelor

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 497,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 70%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 347,90

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Acest indicator este aferent angajamentelor încheiate pentru bunăstarea animalelor în perioada 2007-2013 și finalizate majoritar în 2017, iar pentru anul 2018 se vor regăsi în tabele doar beneficiarii ale căror angajamente s-au deschis în 2014, acestea din urma având o pondere redusa în totalul finanțării acordate.

Deși Ghidul COM prevede ca evaluarea țintelor intermediare sa fie realizata pentru masurile multianuale pe baza tabelului aferent anului 2018 (întocmit pe principiul ne-cumulării), pentru indicatorul "Numărul de exploatații sprijinite pentru bunăstarea animalelor" trebuie avute în vedere datele din 2017 luând în considerare cele menționate mai sus. Având în vedere ca nu se vor încheia angajamente noi iar angajamentele transferate din perioada 2007-2013 se vor finaliza înainte de anul 2023, targetul va fi atins anterior acestui an și reflecta întreaga perioada de programare 2014-2023.

7.2.1.2. Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.2

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 279,00

Plăți suplimentare de ajustare (b): Etapa 2018 % (c): 15%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 41,85

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Indicatorul aditional propus se refera la investitiile in procesarea si marketingul produselor agroalimentare care contribuie la promovarea si functionarea lanturilor scurte de aprovizionare si a pietelor locale. La stabilirea ponderii indicatorului s-a avut in vedere complexitatea proiectelor precum si experienta programarii anterioare (perioada 2007-2011) cand gradul de realizare a indicatorilor a fost de 8,55%. Estimam ca in perioada 2014-2020, datorita simplificarii sistemului absorbtia va fi facilitata astfel ca, se poate stabili un procent de 15% pentru țintele intermediare.

7.2.2.P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură

7.2.2.1. Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului + terenuri agricole care fac obiectul contractelor de plăți ANC (aria de intervenție 4C)"

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 6.277.050,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 80%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 5.021.640,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Indicatorul prestabilit de COM este Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C), însă dat fiind faptul ca nu întrunim conditia ca acest indicator să dețină peste 50% din prioritate vom adauga și suprafata sprijinita pentru plati din ANC a cărei alocare deține peste 50% din alocarea P4. În programarea 2007-2013, suprafața cu contracte de angajament din măsurile corespondente avute în vedere ca reper (M211, M212 si M214) a ajuns la 76,5%, drept pentru care s-a optat pentru un procent de 80% pentru țintele intermediare.

7.2.3.P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

7.2.3.1. Suprafața (ha) vizată de investiții în vederea economisirii de apă (de exemplu, un număr mai mare de sisteme de irigații eficiente) - KIS

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 362.745,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 40%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 145.098,00

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Indicatorul se referă la suprafața angajată pentru investiții privind gestionarea eficientă a apei și aplicarea unor sisteme de economisire prin modernizarea sistemelor de irigații (contorizarea apei, reducerea pierderilor etc.). La stabilirea ponderii acestui indicator adițional s-a avut în vedere că elaborarea și implementarea proiectelor necesită o perioadă mai lunga de timp și că beneficiarii sunt organizații ale utilizatorilor de apa pentru irigații (beneficiarii nu sunt fermierii din sub-masura 4.1, nu sunt vizate aici investițiile la nivel de ferma ci investițiile complexe în sistemele de irigații), în programarea 2007-2013 procentul de angajare (contractare) fiind de 32,6 % din țintele prevazute prin program.

7.2.3.2. Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.1 (de exemplu, stocarea gunoiului de grajd, tratarea gunoiului de grajd)

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 870,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 13%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 113,10

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Indicatorul aditional ales este relevant, în special pentru investițiile în modernizarea și construirea de ferme de creșterea animalelor care respectă standardele de mediu (sisteme evacuarea dejectiilor, platforme de gunoi, stații de epurare etc.). La stabilirea ponderii pentru anul 2018 s-a avut în vedere gradul de realizare a acestor proiecte prin PNDR 2007-2013 (perioada 2007-2011) care a fost de 13,1%, dar și numărul mare de proiecte reziliate.

7.2.4.P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

7.2.4.1. Numărul de operațiuni contractate pentru a îmbunătăți serviciile de bază și infrastructura în zonele rurale (P6B și P6C) - KIS

Applicable: Da

Țintă 2023 (a): 1.151,00

Plăți suplimentare de ajustare (b):

Etapa 2018 % (c): 60%

Valoarea absolută a etapei (a-b) * c: 690,60

Justificarea pentru stabilirea etapei:

Se considera relevanta utilizarea indicatorului cheie de etapă (KIS) "Numărul de operațiuni contractate pentru a îmbunătăți serviciile de bază și infrastructura în zonele rurale (P6B și P6C) - KIS" deoarece investitiile sunt complexe și necesita o perioada mai lunga pentru elaborare și implementare. La aceasta se adauga si faptul ca beneficiarii sunt autoritati publice care trebuie sa aplice procedurile de achizitii publice care pot conduce la intarzieri în demararea lucrărilor de constructii. Acest indicator a fost monitorizat și realizat în proporție de 60% și în PNDR 2007-2013.

7.3. Rezervă

Prioritate Contribuția totală planificată din partea Uniunii (EUR) Contribuția totală planificată din partea Uniunii (EUR) în funcție de rezerva de performanță Rezerva de performanță (EUR) Rezerva de performanță minimă (minimum 5%) Rezerva de performanță maximă (maximum 7%) Rata rezervei de performanță
P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 1.629.254.821,40 1.551.445.234,38 93.086.714,04 77.572.261,72 108.601.166,41 6%
P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 846.212.509,00 865.471.341,92 51.928.281,00 43.273.567,10 60.582.993,93 6%
P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 2.392.187.412,43 2.446.630.873,38 171.264.161,14 122.331.543,67 171.264.161,14 7%
P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și
sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic
874.845.354,17 894.755.838,04 44.737.791,90 44.737.791,90 62.632.908,66 5%
P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 2.207.128.386,00 2.257.360.114,28 119.922.856,04 112.868.005,71 158.015.208,00 5.31%
Total 7.949.628.483,00 8.015.663.402,00 480.939.804,12 400.783.170,10 561.096.438,14 6%

8. DESCRIEREA MĂSURILOR SELECTATE

8.1. Descrierea condițiilor generale aplicate mai multor măsuri, inclusiv, dacă este relevant, definirea zonei rurale, valorile de referință, ecocondiționalitatea, utilizarea preconizată a instrumentelor financiare, utilizarea preconizată a avansurilor și dispozițiile comune referitoare la investiții, inclusiv dispozițiile de la articolele 45 și 46 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013

Aria de aplicabilitate a măsurilor și sub-măsurilor

În funcție de specific, aria de aplicabilitate menționată în cadrul fișelor tehnice ale măsurilor și sub-măsurilor din cadrul Programului de Dezvoltare Rurală 2014-2020 poate fi la nivelul:

• întregului teritoriu al României (unități administrativ-teritoriale LAU2 - municipii, orașe și comune): M.1, M.2, M.4; sM.6.1, sM.6.3, sM6.5, M.8.1, M.9, M.10, M11, M.13, M.14, M.15, M.16, M.17.
• spațiului rural (definit ca totalitatea comunelor la nivel de unitate administrativ-teritorială, comuna fiind cea mai mică unitate administrativ-teritorială, nivel NUTS 5) pentru sM6.2, sM6.4, M7 din PNDR.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este reprezentat de 320 localități reprezentând zona urbană și 2861 de comune reprezentând spatiul rural. Având în vedere legislația națională - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului național de planificare teritorială, spațiul rural este reprezentat de totalitatea comunelor cu satele componente;

• spațiului rural pentru M19, LEADER ( definit în mod specific în acord cu abordarea Leader ca fiind format din unități administrativ-teritoriale-comune și unități administrativ-teritoriale- orașe mici cu o populație de maxim 20.000 locuitori.)
• unităților administrativ-teritoriale încadrate în zonele eligibile aplicabile măsurilor 10, 13, sM 4.1a, sM4.2a, sM 9a și sM 16.4a.

Specificații pentru beneficiari și definiții relevante aplicabile mai multor măsuri:

Beneficiarii fondurilor nerambursabile sunt menționați în fișele tehnice ale măsurilor și sub-măsurilor din cadrul PNDR 2014-2020 cu respectarea prevederilor Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Definiții relevante aplicabile:

a. Activitate agricolă, conform cu prevederile art. 4(1)(c) din Reg. 1307/2013 și ale OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, înseamnă după caz:

• producția, creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor și deținerea acestora în scopuri agricole;
• menținerea unei suprafețe agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără nici o acțiune pregătitoare care depășește cadrul metodelor și al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiționalitate, sau
• efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, pe terenul arabil prin îndepărtarea vegetației prin lucrări de cosit sau discuit sau prin erbicidare cel puțin o dată pe an, iar pe pajiștile permanente, prin pășunat cu asigurarea echivalentului unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează sau un cosit anual, în conformitate cu prevederile legislației specifice în domeniul pajiștilor. În cazul pajiștilor permanente, situate la altitudini de peste 1800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează.
• în cazul viilor și livezilor activitatea agricolă minimă presupune cel puțin o tăiere anuală de întreținere și cel puțin o cosire anuală a ierbii dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreținere a solului.

b. Silvicultura - o ramură a economiei forestiere care cuprinde cultura, amenajarea, protecția și exploatarea patrimoniului forestier, asigurând materia primă pentru industria forestieră;

c. Sprijin pentru investiții - sprijinul public comunitar și național acordat ca finanțare nerambursabilă și/sau prin instrumente financiare;

d. Prelucrarea produselor agricole - orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este de asemenea un produs agricol, cu excepția activităților desfășurate în cadrul fermelor care sunt necesare în vederea pregătirii unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare. Sprijinul FEADR poate fi extins și pentru procesarea și comercializarea produselor agricole finale care au ca rezultat produse non-Anexa I, cu conditia notificarii ca ajutor de stat;

e. Comercializarea produselor agricole - deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare de produse agricole în cazul în care se desfășoară în spații separate, rezervate acestei activități;

f. Proiect integrat - combinarea a cel puțin două operațiuni care intră sub incidența a cel puțin două măsuri diferite, una dintre ele fiind măsura 4, și asigură accesul la finanțare a aceluiași beneficiar. Un proiect integrat poate fi prezentat într-o singură cerere de finanțare, poate fi evaluat ca atare în cadrul unei singure sesiuni de depunere și diferitele operațiuni pot începe simultan. Condițiile de eligibilitate legate de toate operațiunile incluse în proiectul integrat trebuie să fie îndeplinite până la semnarea contractului de finanțare, chiar dacă punerea în aplicare a unora dintre operațiuni este programată într-o etapă ulterioară. În conformitate cu Reg. 808/2014 de punere în aplicare a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, art. 11(3), dacă o operațiune se încadrează în două sau mai multe măsuri sau în două sau mai multe tipuri diferite de operațiuni, statele membre pot atribui cheltuielile măsurii sau tipului de operațiune care predomină. Se aplică rata specifică a contribuției aferentă respectivei măsuri dominante sau respectivului tip de operațiune dominant.

g. Fermieri - persoane fizice sau juridice (de drept public sau privat) sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup și membrii săi îl dețin în temeiul legislației naționale, a cărui exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă;

h. Fermieri activi - definiția fermierului, stabilită prin legislația națională, în baza prevederilor art. 9 al Reg (UE) nr. 1307/2013;

i. Ferma mică - exploatația agricolă având dimensiunea economică între 8.000 -11.999 euro SO (valoarea producției standard);

j. Ferma de dimensiune medie (mijlocie) - exploatația agricolă având dimensiunea economică între 12.000 - 250.000 euro SO (valoarea producției standard);

k. Ferma de familie - exploatația agricolă aparținând întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociați sunt exclusiv membri ai aceleiași familii. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 8.000-250.000 euro SO. Prin membrii aceleiași familii se înțelege soțul/soția și rudele până la gradul III inclusiv în conformitate cu Ordonanța 43/2013 cu completările și modificările ulterioare.

Condițiile specifice legate de beneficiari și alte definiții specifice sunt descrise în fișele măsurilor/submăsurilor.

Publicarea anuală ex-post a beneficiarilor de finanțare din PNDR se va face în conformitate cu art. 111 din Reg (UE) nr. 1306/2013.

Conform art. 113 din Reg (UE) nr. 1306/2013 beneficiarii vor fi informați asupra publicării datelor în conformitate cu art. 111 și prelucrării datelor de către organisme de audit și de investigare ale Uniunii și ale statelor membre, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii. În conformitate cu cerințele Directivei 95/46/CE, în cazul datelor cu caracter personal, statele membre informează beneficiarii cu privire la drepturile care le revin în temeiul normelor privind protecția datelor și cu privire la procedurile aplicabile pentru exercitarea acestor drepturi.

Dispoziții privind eligibilitatea cheltuielilor

Cheltuieli eligibile generale vor respecta prevederile din:

• Reg (UE) nr. 1305/2013 - art. 45 privind investițiile, art. 46 privind investițiile în irigații, art. 60 privind eligibilitatea cheltuielilor, în mod specific prevederile cu privire la eligibilitatea cheltuielilor în cazul unor dezastre naturale, art. 61 privind cheltuielile eligibile;

• Reg delegat (UE) nr. 807/2014 de completare a Reg (UE) nr. 1305/2013 - art. 13 privind investițiile;
• Reg (UE) nr. 1303/2013 - art. 6 privind conformitatea cu dreptul Uniunii și legislația națională, Titlul IV Instrumente financiare al Reg. 1303/2013 (art. 37 privind instrumenele financiare, art. 42 privind eligibilitatea cheltuielilor la închidere) și Cap. III al Titlului VII al Reg. 1303/2013 (art. 65 privind eligibilitatea, art. 66 privind formele de sprijin, art. 67 privind tipuri de granturi și de asistență rambursabilă, art. 68 privind finanțarea forfetară pentru costuri indirecte și costuri cu personalul cu privire la granturile și asistența rambursabilă, art. 69 privind normele specifice de eligibilitate pentru granturi și asistență rambursabilă, art. 70 privind eligibilitatea operațiunilor în funcție de localizare, art. 71 privind caracterul durabil al operațiunilor).

Costurile generale, conform art. 45, alin. 2 litera c) a Reg (UE) nr. 1305/2013, ocazionate de cheltuielile cu construcția sau renovarea de bunuri imobile și achiziționarea sau cumpărarea prin leasing de mașini și echipamente noi, în limita valorii pe piață a activului precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și consultanți, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studiile de fezabilitate, vor fi realizate în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd și construcții-montaj, și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd simpla achiziție.

De asemenea, conform art. 45 (2) (d) sunt eligibile, următoarele investiții intangibile: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.

Cheltuielile eligibile privind investițiile specifice fiecărei masuri vor fi prevăzute în subcapitolul 8.2. Detalierea cheltuielilor eligibile specifice măsurilor va fi prezentată în cadrul național legislativ de implementare.

Cheltuielile eligibile în cadrul instrumentelor financiare sunt detaliate mai jos, în secțiunea Instrumente financiare.

Toate investițiile sprijinite vor fi supuse evaluării de mediu din perspectiva efectelor negative potențiale asupra mediului, în conformitate cu prevederilor legale în vigoare (în conformitate cu art. 45 (1) din Reg 1305/2013, Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; Hotărârea nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului).

Detalii suplimentare referitoare la procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele finanțate din FEADR sunt prevăzute ca anexa la Cap. 8.1 din PNDR, cu scop informativ.

Costuri standard

În ceea ce privește eligibilitatea costurilor standard, aceastea vor fi eligibile în condițiile respectării prevederilor art. 62 Reg (UE) nr. 1305/2013 și art. 67 din Reg (UE) nr. 1303/2013, după cum urmează:

• pentru sM 4.1 în cazul plantațiilor de struguri de masă, doar pentru costurile legate de înființarea/înlocuirea plantațiilor (ex: material săditor, lucrări, sistem susținere etc.)
• pentru sM 4.1a) aferentă subprogramului pomicol. Acestea vor fi utilizate doar pentru costurile legate de reconversia și înființarea plantațiilor (ex: material săditor, lucrări, sistem susținere etc.).
• pentru sM 8.1 aferentă împăduririi. Acestea vor fi utilizate doar pentru costurile legate de lucrările de înființare a plantațiilor.

De asemnenea, pe baza evaluării costurilor standard evaluate prin metodologiile de calcul se acordă plățile compensatorii de dezvoltare rurală prevăzute de M.10, M.11, M.13 și M.15, precum și plățile aferente lucrărilor de împădurire prevăzute în M8.

Contribuția în natură

În ceea ce priveste eligibilitatea contribuției în natură aceasta va fi eligibilă doar pentru sM 4.1 plantații struguri de masă și pentru sM 4.1 a) aferentă subprogramului pomicol în condițiile respectării prevederilor art. 61(3) din Reg (UE) nr. 1305/2013 și art. 69 din Reg (UE) nr. 1303/2013. Cuantumul acestor costuri vor fi considerate parte de cofinanțare privată a beneficiarului.

Contribuția în natură nu este eligibilă în cadrul instrumentelor financiare.

Dreptul de folosință

Referitor la dreptul de folosință asupra clădirilor și a terenurilor agricole (ex. arenda) contractele care conferă acest drept trebuie încheiate pentru o perioadă de cel putin 10 ani de la momentul depunerii cererii de finanțare, cu excepția sM 6.5 pentru care perioada este de 20 ani.

Beneficiarii măsurilor de agromediu și climă trebuie să facă dovada dreptului de utilizare a terenului pe o perioadă cel puțin egală cu cea a angajamentelor.

În cazul reconversiei și înființării plantațiilor pomicole (SPT), beneficiarul trebuie să dețină drept de folosință asupra clădirilor și terenurilor agricole pe care va fi efectuată investiția pentru o perioadă de minimum 15 ani de la data depunerii cererii de finanțare excepție pepinierele, culturile de căpșun, zmeur, mur, coacăz și agriș unde perioada minimă este de 10 ani.

Plățile în avans

În conformitate cu prevederile art. 42, art. 45 și art. 63 din Reg (UE) nr. 1305/2013, România optează pentru includerea în PNDR 2014-2020, a facilității ca beneficiarii sprijinului pentru investiții, cât și Grupurile de Acțiune Locală să poată solicita plata unui avans de până la 50% din ajutorul public acordat de către agențiile de plăți competente. Plata avansurilor este condiționată de constituirea unei garanții bancare corespunzătoare sau a unei garanții echivalente procentului de 100 % din valoarea avansului. Măsurile pentru care beneficiarii vor putea solicita acordarea de plăți în avans sunt: M 4 (inclusiv STP), sM 6.4, M 7, M16 (inclusiv STP), sM 19.2, sM 19.4.

Măsurile de plăți compensatorii pe suprafață pentru care se pot acorda avansuri de până la 75%, în conformitate cu prevederile art. 75 al Reg. (UE) nr. 1306/2013, sunt: sM.8.1 - cu excepția costurilor de înființare, M.10, M.11, M.13, M.14 și M.15.

Principiile de selecție

PNDR 2014-2020 include la Cap. 8 "Descrierea măsurilor selectate" principii ce se vor utiliza în stabilirea criteriilor de selecție pentru proiecte și strategii de dezvoltare locale, având în vedere obiectivele relevante. Descrierea principiilor de selecție are un caracter general, dar suficient pentru a reflecta ce anume vizează sprijinul financiar, cine sunt potențialii beneficiari/grupuri de beneficiari și permite elaborarea ulterioară a criteriilor de selecție specifice fiecărei măsuri în parte.

Autoritatea de management stabilește, în consultare cu Comitetul de Monitorizare, criteriile de selecție care permit ierarhizarea cererilor de finanțare astfel încât sprijinul financiar să fie canalizat către acele proiecte care corespund cu necesitățile identificate, cu analiza SWOT și cu obiectivele stabilite în PNDR. Criteriilor de selecție li se va asocia un anumit punctaj conform importanței lor, permițând derularea corespunzătoare a activității de evaluare/ selectare.

Criteriile de selecție vor fi detaliate în legislația națională subsecventă, cu respectarea prevederilor art. 49 al Reg.(UE) nr. 1305/2013 în ceea ce privește tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea măsurilor în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Anumite criterii de selecție au fost elaborate în baza unor studii de specialitate realizate și asumate de către MADR.

Selecția proiectelor va urma o procedură transparentă și bine documentată, urmÈ3nd a fi realizată pe baza criteriilor de selecție stabilite și a regulilor prezentate mai jos. Selecția proiectelor/aplicațiilor se aplică pentru măsurile 1, 4, 6, 7, 8, 9, 15, 16, 19.1 și 19.3 cu luarea în considerare a principiului proporționalității în ceea ce privește dimensiunea operațiunii.

Pentru măsura 2, și în cazuri excepționale pentru măsura 1, procesul de selectie al beneficiarilor se va realiza conform procedurii de achiziții publice, reglementate prin legislația natională.

Selecția proiectelor pentru măsurile 4, 6 și 7 va fi organizată pe baza următoarelor principii:

• Organizarea de sesiuni anuale continue de depunere a proiectelor cu un buget anual predefinit, cu selecție lunară/trimestrială;
• Prioritate în evaluare/selecție pentru proiectele cu punctajul cel mai mare la începutul anului;
• Respectarea pragului minim pe parcursul anului.

În cazul M9 și M16, selecția proiectelor va fi organizată pe baza următoarelor principii:

• Organizarea a două sesiuni pe an, cu un buget anual predefinit;
• Respectarea pragului minim pe parcursul anului.

În ceea ce privește M1, sesiunile de depunere se vor organiza pe teme de formare profesională stabilite de AM.

În ceea ce privește M8, numărul sesiunilor de depunere a proiectelor, precum și bugetul alocat, vor fi stabilite de AM cu consultarea Comitetului de Monitorizare.

În ceea ce privește M15, va fi o singură perioadă de depunere a cererilor de plată și semnare a angajamentelor, stabilită de AM.

Pentru sub-măsura 19.1 va fi organizată o singură sesiune de selecție a proiectelor cu o durată limitată, care va fi o etapă preliminară selecției SDL. Selecția SDL se va realiza în baza unei proceduri de selecție specifice aplicată la nivelul AM. Pentru sub-măsura 19.2 procesul de selecție va intra în atribuțiile GAL- urilor, pe baza unor principii similare și este descrisă la subcapitolul 8.2.

În vederea respectării cheltuielilor planificate în cadrul măsurilor, submăsurilor și domeniilor de intervenție, autoritățile române vor organiza sesiuni de proiecte ținând cont de această distribuire a cheltuielilor. Astfel se va asigura coerența între planul financiar, planul de indicatori și cadrul de performanță.

Cheltuieli neeligibile generale aplicabile mai multor/ tuturor măsurilor:

• cheltuielile cu achiziționarea de bunuri și echipamente "second hand";
• cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepția:

○ costurilor generale definite la art 45, alin 2 litera c) a R (UE) nr. 1305/2013 care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanțare

○ cheltuielilor necesare implementării proiectelor care presupun și înființare/reconversie plantații pomicole în cadrul sM 4.1a

○ cheltuielilor pentru activități pregătitoare aferente sM 16.1 și 16.1a care pot fi realizate după depunerea cererii de finanțare, conform art. 60 (2) din R 1305/2014;

• cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal și pentru transport persoane, exceptând mijloacele de transport utilizate de echipa GAL, conform mențiunilor din cadrul sM 19.4, precum și a celor menționate în capitolul asistență tehnică;
• cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile;
• cheltuieli în conformitate cu art. 69, alin (3) din R (UE) nr. 1303/2013 și anume:

a. dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare și a celor pentru fondurile mutuale în condițiile menționate în M17

b. achiziționarea de terenuri construite și neconstruite, cu excepția celor din cadrul sM 6.1, sM 6.2 și sM 6.3;

c. taxa pe valoarea adăugată, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare;

• în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare.

Cheltuielile neeligibile privind investițiile specifice fiecărei măsuri vor fi prevăzute în subcapitolul 8.2. Detalierea cheltuielilor neeligibile specifice măsurilor va fi prezentată în cadrul național legislativ de Implementare.

Instrumente financiare

Având în vedere nevoile de finanțare ale fermierilor și ale antreprenorilor din zonele rurale, precum și persistența, în perioada de programare 2007-2013, a dificultăților legate de accesul la servicii financiare în vederea asigurării cofinanțării private necesare implementării proiectelor FEADR, PNDR va pune la dispoziția beneficiarilor privați instrumente financiare (IF) adecvate pentru a asigura necesarul de cofinanțare privată al acestora.

În acest scop, la nivelul MADR a fost realizată, în anul 2014, o evaluare ex-ante a IF, de către un consultant extern conform prevederilor art. 37, alin. 2 din Reg. (UE) nr. 1303/2013, pentru a evalua elementele de eșec ale pieței, situațiile de sub-investire și pentru a identifica nivelul estimat, natura nevoilor de investiții precum și cele mai potrivite IF pentru a veni în întâmpinarea acestora. Acest document urmează să facă obiectul prezentării în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR, iar rezumatul constatărilor și concluziilor va fi publicat în termen de 3 luni de la finalizare.

Evaluarea ex-ante a identificat nevoia de implementare a IF la nivel național, sub responsabilitatea Autorității de Management, în concordanță cu art. 38(1) (b) și 38(3) (b) ale Reg. (UE) nr. 1303/2013.

În baza rezultatelor acestei evaluări, MADR a identificat nevoia elaborării de IF care să fie implementate în combinație cu granturile în scopul sprijinirii beneficiarilor proiectelor de investiții private cofinanțate din următoarele măsuri ale PNDR, în cadrul tuturor Priorităților/Domeniilor de intervenție la care acestea contribuie:

• M 4 "Investiții în active fizice"- sM 4.1 "Investiții în exploatații agricole", și sM 4.2 "Investiții pentru procesarea/marketingul produselor agricole" (inclusiv procesarea produselor agricole a căror produs final este non-agricol, prin schemă de ajutor de stat),
• M 6 "Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor"- sM6.4 "Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole",
• sM 4.1a și 4.2a din cadrul sub-programului tematic pentru pomicultură (inclusiv procesarea produselor agricole a căror produs final este non-agricol, prin schemă de ajutor de stat),
• Proiectele cu finanțare din LEADER care răspund la obiectivele submăsurilor prezentate mai sus.

În urma rezultatelor evaluării ex-ante a IF, cele două IF recomandate pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor Programului sunt:

• un instrument de garantare specific FEADR, care oferă intermediarilor financiari posibilitatea de acoperire a riscului de credit la nivelul împrumuturilor individuale;
• un instrument de creditare cu partajarea riscului care combină resursele publice cu cele ale intermediarilor financiari pentru a asigura finanțarea destinatarilor finali.

MADR a decis ca într-o prima etapă să fie introdus în PNDR instrumentul de garantare.

Instrumentul de creditare cu partajarea riscului reprezintă o opțiune suplimentară, putând fi implementat într-o etapă ulterioară. Autoritățile române vor examina posibilitatea de combinare a instrumentelor de creditare finanțate din diferite fonduri europene sub forma unui fond al fondurilor.

Sumele indicative din FEADR cuprinse în planul de finanțare din Capitolul 10 includ ambele IF recomandate. Sumele care vor fi cuprinse în acordurile de finanțare vor avea la bază rezultatele evaluării ex- ante pentru IF, revizuită și actualizată în cazul în care va fi necesar. Plata contribuțiilor în cadrul IF se va face conform acordurilor de finanțare semnate.

Alegerea gestionarilor și a intermediarilor financiari. IF vor fi gestionate de "Gestionari ai fondurilor" selectați cu respectarea prevederilor Reg. (UE) nr. 1303/2013.

Procesul de selecție a gestionarilor fondurilor va respecta legislația privind achizițiile publice, în conformitate cu prevederile art. 37 al Reg. 1303/2013 și criteriile de selecție cuprinse în art. 7 al Reg. Delegat (UE) nr. 480/2014.

Gestionarii fondurilor vor derula proceduri de selecție pentru alegerea intermediarilor financiari care vor participa la implementarea IF, conform principiilor și regulilor incluse în acordurile de finanțare cu MADR și AFIR. Procedura de selecție va fi una transparentă și deschisă pentru toți intermediarii financiari care îndeplinesc condițiile solicitate.

Responsabilitățile entităților implicate. Modalitățile de alocare a sumelor către gestionarii selectați ai IF, relația acestora cu MADR á¹£i AFIR și cu intermediarii financiari precum și termenii și condițiile de implementare a IF vor fi reglementate prin acorduri de finanțare, întocmite în conformitate cu Anexa IV a Reg. (UE) nr. 1303/2013, incluzând cerințele specifice cuprinse în art. 6 al Reg. Delegat (UE) nr. 480/2014. IF vor fi gestionate ca blocuri financiare distincte de către instituțiile financiare desemnate drept gestionar al fondului sau intermediar financiar. Gestionarii vor evidenția în contabilitate distinct cheltuielile administrative aferente IF.

Descrierea instrumentului financiar de garantare (IFG). În urma semnării acordului de finanțare cu Gestionarul IFG, vor fi angajate fonduri din PNDR pentru IFG fiind declarate Comisiei ca și cheltuieli eligibile, eșalonat, în conformitate cu art. 41 al Reg. (UE) nr. 1303/2013. Estimarea ratei medii de pierdere pentru IFG stabilită în cadrul evaluării ex-ante de risc va putea fi revizuită și actualizată ulterior, în cazul în care Autoritatea de Management constată faptul că analiza nu mai poate reprezenta în mod fidel condițiile existente pe piață pe parcursul implementării. IFG va asigura o acoperire a riscului la nivelul fiecărui credit în proporție de maximum 80% din suma datorată. În conformitate cu acordul de finanțare ce se va încheia între gestionarul IFG și intermediarii financiari, intermediarii financiari vor reutiliza toate sumele returnate în cadrul IFG pentru a crea un portofoliu de credite noi adresate beneficiarilor eligibili ai submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a și 6.4 din Capitolul 8.2 din PNDR, inclusiv beneficiarilor LEADER ale căror proiecte contribuie la realizarea obiectivelor submăsurilor menționate anterior.

IFG va respecta următoarele condiții:

• Solicitantul trebuie să aibă un proiect selectat pentru finanțare în cadrul uneia din submăsurile care fac obiectul instrumentului sau un proiect finanțat prin LEADER care răspunde la obiectivele acestor submăsuri;
• Nu vor fi acordate garanții solicitanților aflați în dificultate financiară, conform Comunicării Comisiei nr 2014/249/01;
• Garanțiile vor fi acordate strict în legătură cu creditele contractate pentru partea de co-finanțare privată necesară implementării proiectului selectat pentru finanțare și, suplimentar, pentru fondul de rulment auxiliar. În ceea ce privește fondul de rulment, acesta este eligibil doar în cadrul submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a și a proiectelor Leader care prevăd investiții în sectoarele agricol și forestier, în cazul în care este justificat corespunzător și nu depășește 30% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente investiției sprijinite prin instrumentul financiar;

• Suma garantată prin IFG va reprezenta maximum 80% din valoarea creditului acordat pentru cheltuielile eligibile în cadrul instrumentului financiar (reprezentând contribuția privată, fondul de rulment conform prevederilor menționate mai sus și TVA în concordanță cu art. 37 al Reg. (UE) nr. 1303/2013).

Comisionul perceput beneficiarului garanției se calculează ca și procent aplicat la suma garantată cu respectarea prevederilor Comunicării Comisiei 2008/155/02 fiind utilizat sistemul de prime "safe-harbour".

În ceea privește administrarea instrumentului, contribuția financiară din PNDR va fi plasată temporar de gestionarul fondului în sistemul bancar și/sau titluri de stat, în acord cu principiul bunei gestiuni financiare, iar dobânzile încasate prin plasarea sumelor alocate din PNDR și alte venituri se vor cumula la contribuția PNDR, urmând a fi utilizate conform art. 43(2) al Reg (UE) nr. 1303/2013.

Cheltuielile IFG vor fi suportate din sursele de finanțare (ex. comisioanele de garantare, dobânzile încasate, sumele alocate din FEADR, din contribuția națională aferentă și recuperările din contractele de credit executate).

Implementarea IF se va face cu respectarea prevederilor art. 37(7)(8)(9) ale Reg.(UE) 1303/2013 privind combinarea sprijinului furnizat prin granturi și prin IF. È°n situația în care IF intră sub incidența ajutorului de stat, sprijinul acordat va respecta intensitatea maximă specificată în cadrul măsurilor relevante, în conformitate cu prevederile aplicabile privind ajutoarele de stat.

Costurile și comisioanele de gestionare în cadrul IF. Costurile și comisioanele de gestionare aferente gestionarilor fondurilor vor fi considerate cheltuieli eligibile și vor fi acoperite din contribuția PNDR la un nivel stabilit în limita maximă menționată în art. 13(2) din Reg. Delegat (UE) nr. 480/2014 pentru aplicarea Reg. (UE) nr. 1303/2013 sau, în cazul în care procedura de selecție a dovedit necesitatea de a stabili un nivel al costurilor de gestiune și comisioanelor eligibile superior, pe baza practicii pieței în situații comparabile. Costurile de administrare și comisioanele eligibile maxime la nivelul gestionarilor fondurilor vor fi compuse dintr-o remunerare de bază și o remunerare bazată pe performanță, în conformitate cu art. 13(2) al Reg. Delegat (UE) 480/2014.

Suma agregată a costurilor și comisioanelor pe durata perioadei de eligibilitate nu trebuie să depășească 10% din suma totală a contribuțiilor FEADR plătite către IFG, în conformitate cu art. 13(3) al Reg. Delegat (UE) 480/2014.

Costurile și comisioanele de gestiune vor fi plătite anual.

Nu va exista niciun element de remunerare suplimentar sau avantaje oferite gestionarilor fondurilor sau intermediarilor financiari în legătură cu IF. Comitetul de Monitorizare va fi informat în legătură cu costurile și comisioanele aferente IF anual, în concordanță cu art. 12 (2) al Reg. Delegat (UE) 480/2014.

Perioada de eligibilitate a IF va fi până la 31 decembrie 2023. Cheltuielile eligibile la închiderea programului vor fi determinate în conformitate cu art. 42 al Reg. (UE) nr. 1303/2013.

Autoritatea de Management transmite Comisiei, anual, un raport specific privind implementare IF, anexă la raportul anual de implementare, în conformitate cu art. 46 al Reg. (UE) nr. 1303/2013.

Specificații privind eco-condiționalitatea și nivelul de referință relevant

Eco-condiționalitatea (Cross-compliance)

Conform prevederilor art. 92 al Reg (UE) nr. 1306/2013, beneficiarii măsurilor prevăzute la art. 21(1)(a) (M8.1), 28 (M10), 29 (M11), 31 (M13), 33(M14) și 34 (M15) ale Reg. (UE) nr. 1305/2013 trebuie să aplice la nivelul întregii ferme standardele de eco-condiționalitate, care includ bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR). Standardele de eco-condiționalitate aplicate începând cu anul 2015 sunt cele stabilite prin Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru ferme din România, care transpune prevederile Titlului VI - Cap. 1 al Reg.(UE) nr. 1306/2013.

Nivelul de referință relevant (baseline)

Conform prevederilor art. 28(3) și 29(2) ale R (UE) nr. 1305/2013, cerințele de bază pentru plățile acordate în cadrul angajamentelor de agro-mediu și climă și a celor pentru agricultură ecologică, constituie nivelul minim obligatoriu neremunerat, fiind constituite din:

• standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Reg (UE) nr. 1306/2013;
• criteriile relevante și activitățile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Reg (UE) nr. 1307/2013;
• cerințele minime relevante pentru utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor prevăzute de legislația națională;
• alte cerințe obligatorii relevante prevăzute în legislația națională.

Standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Reg (UE) nr. 1306/2013 sunt stabilite în România prin legislația națională, respectiv Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru ferme din România (cu modificările și completările ulterioare).

De asemenea, criteriile relevante și activitățile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Reg (UE) nr. 1307/2013 sunt stabilite în România prin OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor au fost prevăzute de legislația națională (Ordinul privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, OG nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, HG 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, Ordinul 1378/1071/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrășămintelor în vederea înscrierii în lista îngrășămintelor autorizate cu mențiunea RO-ÎNGRĂȘĂMÂNT, pentru utilizarea și comercializarea în România- acte normative cu modificările și completările ulterioare).

România a transpus Directiva UE 128/2008 privind Utilizarea Durabilă a Pesticidelor. În conformitate cu OG 34/2012 care a transpus Directiva principiile de management integrat al organismelor dăunătoare sunt considerate voluntare. În ceea ce privește principiul 2, monitorizarea dăunătorilor este sub responsabilitatea autorității naționale (Agenția Fitosanitară), iar în ceea ce privește principiul 8 utilizatorii profesioniști de pesticide ar trebui să țină evidența pesticidelor utilizate.

Alte cerințe relevante obligatorii prevăzute de legislația națională în cazul M11 este Ordinul nr. 1253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. Pentru pachetul 8 al M10 o serie de acte legislative prezentate în cadrul fișei măsurii prevăd alte cerințe relevante obligatorii specifice fiecărei specii de animale, referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor în registrul genealogic.

În ceea ce privește M15, Codul silvic, legislația silvică subsecventă, precum și sistemul de norme tehnice silvice, economice și juridice care alcătuiesc regimul silvic cuprind cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant. În cadrul măsurii sunt prezentate cerințe specifice cu cea mai mare relevanță pentru cele două pachete.

Combinarea angajamentelor și evitarea dublei finanțări sau a supracompensării în cazul combinării angajamentelor

Posibilitățile de combinare a măsurilor de mediu și climă sau pachetelor din cadrul acestora (M.8.1 și M15, sau M.10.1, M.11 și M.13), pentru cazurile în care acestea sunt complementare și compatibile sunt prevăzute în fișele tehnice ale măsurilor. Metodologiile de calcul asigură evitarea dublei finanțări sau a supracompensării în cazul combinării diferitelor măsuri sau pachete. Lista combinațiilor permise a diverselor angajamente și măsuri este prezentată în anexa la Cap. 8.1 din PNDR - combinare angajamente M.10, M.11, M.13.

În plus, evitarea dublei finanțări cu plățile acordate prin Pilonul I pentru practicile agricole benefice pentru mediu și climă (cerințele de înverzire) este asigurată prin metodologia de calcul a plăților compensatorii acordate prin M10 și M11. Astfel, pentru asigurarea că orice risc privind dubla finanțare este exclus, calculul costurilor suplimentare și a pierderilor de venit pentru plățile compensatorii a luat în considerare practicile de înverzire obligatorii, acolo unde a fost cazul. De asemenea, a fost avută în vedere demarcarea dintre măsurile de agromediu și climă și standardele de eco-conditionalitate.

Transferul între piloni

România a optat pentru transferul din Pilonul I către Pilonul II a sumei de 112,3 mil euro. Acest transfer va fi utilizat pentru sub-măsura 6.5 Schema pentru micii fermieri. Transferul a fost notificat de România în august 2014 și aprobat prin Reg. delegat nr. 1378/2014.

8.2. Descriere pe măsură

8.2.1.M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14)

8.2.1.1. Temei juridic

Articolul 14 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013

Articolul 6 și 14 din Regulamentul de implementare (UE) nr. 808/2014

Articolul 5 și 8 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014

8.2.1.2. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale

Majoritatea fermierilor din România, în special cei care dețin exploatații de dimensiuni mici și mijlocii, nu dispun de cunoștințe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor și standardelor moderne de producție, în special în sectorul zootehnic și horticol, axându-se preponderent pe experiența de practică tradițională. De asemenea, nivelul de conștientizare, cunoștințe și abilități al acestora cu privire la metode moderne și inovative de procesare și marketing ale produselor agricole, inclusiv în contextul lanțurilor scurte de aprovizionare, este insuficient pentru a putea răspunde cererii pieței și a îndeplini standardele la nivel european. În plus, aceștia nu dețin de suficiente cunoștințe cu privire la practicile de mediu care aduc beneficii biodiversității, solului și apei și nu dețin informații privind practicile agricole care contribuie la o mai bună adaptare la efectele schimbărilor climatice în zonele cu risc și la reducerea emisiilor de GES. Evoluția în sectorul agro-alimentar din România necesită pentru micii procesatori un nivel ridicat de informare tehnică, economică și de management al afacerii pentru a îndeplini cu succes standardele UE (siguranță alimentară, sănătatea animalelor, norme de mediu, etc.) și de a face față unui mediu concurențial.

Este nevoie de o capacitate sporita de a accesa cunoștințe și informații în cadrul lanțului alimentar, inclusiv prin acțiuni de diseminare a informațiilor.

Acțiunile privind transferul de cunoștințe și acțiuni de informare vizează acompanierea măsurilor de creștere a competitivității și diversificării din agricultură și a necesității restructurării și modernizării sectorului agricol, a încurajării afacerilor orientate spre piață, procesarea și comercializarea produselor agricole, a sporirii cerințelor pentru o gamă largă și diversificată de aptitudini economico-financiare și de management cât și a celor legate de îndeplinirea obiectivului gestionării durabile a terenurilor și protecției mediului, aplicarea de tehnologii și practici prietenoase cu mediul, bunelor practici de producție agricolă, precum și de utilizare a energiei regenerabile, a aplicării soluțiilor tehnologice și practicilor agricole, care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele de irigații.

Evoluția și specializarea agriculturii necesită un sprijin adecvat de formare profesională tehnică și economică, precum și o capacitate mai mare de acces la cunoștințe și informații, inclusiv sub forma diseminării de informații.

Transferul de cunoștințe și acțiunile de informare vor fi adaptate la nevoile grupurilor țintă. Prin urmare, trebuie sprijinite în egală măsură, formarea profesionala și dobandirea de competente, activitățile demonstrative și acțiunile de informare, care vor contribui la crearea și implementarea unui management eficient al exploatațiilor și adoptarea de practici prietenoase cu mediul.

Cunoștințele și informațiile dobândite prin transferul de cunoștințe și acțiunile de informare vor permite fermierilor și micilor procesatori, să-și sporească gradul de competitivitate, să utilizeze tehnologii și procese inovative, să utilizeze mai eficient resursele, să îmbunătățească performanțele de mediu.

De asemenea, vor permite fermierilor și micilor procesatori să dobândească cunoștințe pentru o mai bună gestionare a riscurilor la care sunt supuse exploatațiile agricole, prin adoptarea de tehnologii de producție adecvate, acțiuni de prevenire a riscurilor, precum și accesarea sistemelor de asigurări și a fondurilor mutuale pentru agricultură în vederea compensării pierderilor legate de evenimentele climatice adverse sau boli ale plantelor și animalelor.

Legătura măsurii cu nevoile

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va contribui la satisfacerea nevoilor privind: Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor (001), Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor (003), Lanțuri alimentare integrate (009).

Pentru a răspunde nevoilor identificate, prin măsura 01 - "Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare" sprijinul se va acorda în două direcții: 1) formare profesională și dobândire de competențe și 2) acțiuni de informare și activități demonstrative. Astfel, se propune implementarea a două sub-măsuri.

Contribuția măsurii la DI:

DI 1A - "Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale";

Sprijinul acordat prin acțiunile de informare, precum și acțiunile de formare profesională va ajuta la transferul de cunoștințe, promovarea cooperării și aplicarea unor tehnici inovative în cadrul lanțurilor alimentare, inclusiv diseminarea rezultatelor obținute în urma activităților depuse în grupurile operaționale. Aceste acțiuni vor contribui la măsurile de restructurare și modernizare a exploatațiilor în vederea creșterii competitivității și productivității precum și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Totodată, fermierii vor avea acces la cunoștințe și informații pentru un management bun al riscurilor climatice și alte riscuri la care sunt expuse exploatațiile.

DI 1C - "Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier";

Sprijinul acordat prin acțiunile de informare va asigura faptul că fermierii vor avea acces la informații și cunoștințe care vor contribui la dezvoltarea abilităților în sectorul agricol, adoptarea de practici agricole prietenoase cu mediul, gestionarea riscurilor la care sunt expuse exploatațiile, care vor asigura un management eficient și profesionist al exploatațiilor.

Asigurarea cursurilor de formare profesională va contribui la actualizarea competențelor profesionale în sectorul agricol și agroalimentar romanesc și la dobândirea de abilități orientate către practicarea unui management tehnologic și economic eficient la nivelul exploatațiilor, adoptarea de practici prietenoase cu mediul.

DI 2A - "Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizării fermelor, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, cât și a diversificării agricole";

Sprijinul acordat prin acțiunile de informare și activitățile demonstrative va asigura fermierilor informații asupra posibilităților de îmbunătățire a eficienței activității și diversificarea producției prin tehnici și tehnologii inovative pentru asigurarea participării și orientării către piață.

Acțiunile de formare profesională vor fi orientate pentru a asigura dezvoltarea abilităților și competențelor necesare în vederea îmbunătățirii performanței și a viabilității fermelor pentru o mai bună integrare pe piață precum și pentru îmbunătățirea cunoștințelor de management.

DI 2B - "Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și în special, a reînnoirii generațiilor";

Sprijinul acordat prin acțiunile de formare profesională va contribui la instruirea specifică pentru tinerii fermieri în vederea îmbunătățirii nivelului de cunoștințe agricole pentru îmbunătățirea performanțelor generale ale fermelor în care sunt instalați.

DI 3A - "Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale a circuitelor scurte de aprovizionare, grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale";

Sprijinul acordat prin acțiunile de informare va facilita accesul fermierilor (inclusiv grupurile și organizațiile de producători) și micilor procesatori la informații actualizate, atât prin prezentarea unor materiale informative, cât și prin efectuarea de vizite în cadrul unor investiții de succes, prin prezentarea modelelor practice ale modului în care pot îmbunătăți calitatea produselor, adăuga valoare produselor, dezvolta lanțurile scurte de aprovizionare și grupurile de producători.

DI 3B - "Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor";

Sprijinul acordat prin acțiuni de informare va contribui la accesul fermierilor la informații cu privire la managementul riscului precum metode de producție pentru minimizarea sau gestionarea riscurilor asociate cu fenomenele climatice nefavorabile, bolile plantelor sau animalelor tehnologii și practici agricole adaptate conditiilor climatice, acțiuni preventive pentru evitarea aparitiei unor focare de boli, în vederea minimizării acestuia la nivel de fermă. De asemenea, vor fi prezentate informații cu privire la posibilitățile oferite de aderarea și contribuția la fondul mutual, în vederea compensării financiare a eventualelor pierderi suferite în urma producerii unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor boli ale animalelor și plantelor.

DI 4A - "Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene";

Sprijinul acordat prin acțiuni de informare, precum și prin acțiuni de formare profesională și dobândire de competențe va contribui la corecta implementare a angajamentelor de agromediu și climă, din perspectiva impactului așteptat, prin participarea fermierilor la respectivele acțiuni.

DI 4B - "Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor"; Sprijinul acordat prin participarea la acțiuni de informare și activități demonstrative precum și acțiuni de formare profesională fermierii va contribui la îmbunătățirea cunoștințelor fermierilor în vederea aplicării în mod adecvat a practicilor specifice agriculturii ecologice.

Pentru ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor pe terenurile agricole sunt programate măsuri de conversie la practicile și metodele specifice agriculturii ecologice și de menținere a acestora.

DI 4C - "Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului";

Sprijinul acordat prin acțiunile de informare va contribui la îmbunătățirea cunoștințelor fermierilor privind aplicarea bunelor practici în agricultură care conduc la combaterea fenomenelor de degradare a solului (eroziunea cauzată de ape și de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversității solului și scăderea materiei organice, etc.).

Adoptarea practicilor de agromediu ce vizează conservarea solului este necesară și va fi asigurată prin sprijinirea de acțiuni de formare profesională și dobândirea de competențe.

DI 5A - "Eficientizarea utilizării apei în agricultură";

Sprijinul acordat prin participarea la acțiuni de informare, precum și în cadrul acțiunilor de formare profesională va contribui la informarea și instruirea fermierilor în vederea identificării unor soluții tehnologice și adaptarea unor practici agricole (de ex. utilizarea de soiuri rezistente la secetă), care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele de irigații pentru a creste eficiența utilizării apei, contribuind astfel la adaptarea la efectele schimbărilor climatice și ameliorarea climatului local.

DI 5D - "Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură".

Sprijinul acordat prin acțiuni de informare, dar și prin acțiuni de formare profesională și dobândire de competențe va completa sprijinul pentru investiții care promovează utilizarea redusă a inputurilor și a lucrărilor mecanizate, practici care protejează solul, precum și tehnici adecvate de management al gunoiului de grajd.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură va fi susținută prin investiții în active fizice, respectiv în tehnologii eficiente de reducere a poluării și respectarea standardelor, inclusiv respectarea legislației de mediu.

Efecte secundare:

Măsura 01 este programată direct sub DI indicate mai sus. Suplimentar se așteaptă ca aceasta măsura să contribuie indirect la obiectivele DI 6 A.

Contribuția la temele orizontale

Mediu și climă

Un rol deosebit de important în înțelegerea și asumarea de către fermieri a angajamentelor privind protecția mediului, inclusiv protejarea biodiversității, precum și a acțiunilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice și de reducere a concentrației de GES din atmosferă (limitarea emisiilor din agricultură, generate de activități cheie precum producția animalieră și utilizarea îngrășămintelor, cât și intensificarea activității de sechestrare a carbonului) îl deține transferul de informații și cunoștințe, formarea și dobândirea de aptitudini.

Transferul de cunoștințe joacă un rol deosebit de important în înțelegerea și asumarea de către fermieri a angajamentelor privind protejarea biodiversității atât în zonele Natura 2000 și HNV, cât și în afara acestora, managementul sustenabil al terenurilor agricole, cât și corelarea și crearea de sinergii cu cerințele prevăzute prin pachetul de înverzire și eco-condiționalitatea din cadrul plăților directe (Pilonul I al PAC). Aplicarea cunoștințelor dobândite de fermieri prin transferul de cunoștințe vor contribui atât la atingerea obiectivelor PNDR în ceea ce privește protecția mediului, cât și a celor prevăzute în strategiile naționale sau europene care vizează gestionarea durabilă a resurselor (biodiversitate, apă, sol).

O componentă extrem de importantă a transferului de informații și cunoștințe, formării și dobândirii de aptitudini trebuie să se concentreze și asupra acțiunilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice și de reducere a concentrației de GES din atmosferă, prin promovarea de practici și tehnologii care urmăresc sechestrarea de carbon, adoptarea de culturi rezistente la secetă, metode de anvelopare a clădirilor, identificarea de surse de energie regenerabilă care să conducă la limitarea emisiilor din agricultură, generate de activități-cheie precum producția animalieră și utilizarea îngrășămintelor, atât la nivel de fermă, unități agricole de mari dimensiuni sau chiar la nivelul comunității. Încurajarea activităților demonstrative și de informare în cadrul fermelor vizează un transfer mai elocvent și o deschidere a fermierilor de a adopta noi practici ce contribuie la o mai bună protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice.

Inovare

Acțiunile de formare profesională și de informare care vor fi finanțate prin această măsură au un rol important în dobândirea de cunoștințe, competențe și concepte noi în rândul fermierilor și a persoanelor active în domeniul agro-alimentar. De asemenea, activitățile demonstrative le permit acestora să aibă contact cu echipamente și utilaje moderne, tehnologii inovatoare, să beneficieze de transfer de practici noi etc. Cursurile de formare și sesiunile demonstrative pot stimula inovarea inclusiv prin cooptarea de practicieni inovatori care pot acționa ca factori de diseminare pentru fermierii din jur. De asemenea, interacțiunile de grup, schimburile de experiență, practicile și ideile pot acționa ca un catalizator pentru procesul de inovare. Prin expunerea la noi idei, metode și principii, prin interacțiune și învățare, fermierii devin mai bine pregătiți, mai receptivi la noi idei și concepte și mai înclinați să aplice tehnologii și practici inovatoare în domeniul lor de activitate.

Transferul de cunoștințe și informarea au un rol extrem de important în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 deoarece acestea sprijină inovarea și facilitează dezvoltarea, folosirea și transferul de idei, produse sau tehnologii noi pentru a îmbunătăți sistemele de producție, produsele și serviciile.

8.2.1.3. Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului, beneficiarii eligibili și, dacă este relevant, metodologia de calcul al cuantumului ratei sprijinului, cu defalcare în funcție de submăsură și/sau tipul operațiunii în cazul în care este necesar. Pentru fiecare tip de operațiune, specificarea costurilor eligibile, a condițiilor de eligibilitate, a cuantumurilor și a ratelor de sprijin aplicabile și a principiilor în ceea ce privește stabilirea criteriilor de selecție

8.2.1.3.1.1.1 Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe

Submăsură:

• 1.1 - sprijin pentru formarea profesională, precum și a acțiunilor pentru dobândirea de competențe

8.2.1.3.1.1. Descrierea tipului operațiunii

Scopul submăsurii:

În cadrul acestei sub-măsuri se urmărește îmbunătățirea competențelor și cunoștințelor de bază precum și diseminarea/asimilarea rezultatelor cercetării și inovării, prin acțiuni de formare profesională și dobândire de cunoștințe în rândul fermierilor (în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 și beneficiari ai măsurii de agromediu și climă - măsura 10).

Scopul sprijinului acordat prin sub-măsură este de a contribui la:

• Îmbunătățirea cunoștințelor tehnice și economice, specifice pentru practicarea și gestionarea activităților în domeniul agricol și agroalimentar ale fermierilor, precum și a managementului general al fermei. Ca rezultat se așteaptă ca tinerii fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub- măsura 6.1, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3, să pună în practică tehnici și tehnologii agricole, inclusiv rezultatele cercetării.
• Dobândirea și îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor privind aspectele de mediu, schimbări climatice,gestionarea eficientă a resurselor naturale, precum și implementarea angajamentelor de agro-mediu și climă și agricultură ecologică. Ca rezultat se așteaptă ca beneficiarii măsurilor de agro-mediu și climă sa-și însușească metode de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, respectiv protecția mediului respectarea condițiilor de eco-condiționalitate și adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea concentrației de GES din atmosferă.

Operațiuni sprijinite

Sub-măsura sprijină cursurile de formare profesională de scurtă durată (ex: inițiere, perfecționare), cu perioade diferențiate de pregătire, în funcție de nivelul de pregătire al beneficiarilor finali, precum și de tematica programului de formare profesională.

Programele de formare profesională:

• Îmbunătățirea cunoștințelor fermierilor în scopul practicării de tehnici și tehnologii agricole și inovative, inclusiv ca urmare a rezultatelor cercetării în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 - 35 ore maximum.
• Îmbunătățirea cunoștințelor legate de standarde comunitare la nivelul fermei, gestionarea gunoiului de grajd, îmbunătățirea calității producției - în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1- 24 ore maximum

• Diversificarea activităților în exploatațiile agricole - în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3- 24 ore maximum
• Dobândirea și îmbunătățirea cunoștințelor privind managementul durabil al terenurilor agricole, însușirea cunoștințelor privind implementarea angajamentelor de agro-mediu și climă și agricultură ecologică, care să vizeze cel puțin aspectele legate de completarea și depunerea angajamentelor și cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei, necesare pentru conformarea la cerințele de bază și la cerințele specifice ale angajamentelor, precum și însușirea de metode de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, respectiv protecția mediului și adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea concentrației de GES din atmosferă - în special beneficiari ai măsurii de agromediu și climă - măsura 10 - 40 ore maximum
• Managementul general al fermei (contabilitate, marketing, cunoștințe TIC, etc) - în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 - 40 de ore maximum

Procesul de selecție a beneficiarilor (furnizorii de formare profesională) se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AM PNDR și constă în evaluarea și selecția proiectelor depuse în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte (pentru granturi). În cazuri excepționale, care vor fi definite în documentele naționale de implementare a măsurii, evaluarea și selecția beneficiarilor poate fi realizată, pe baza unei proceduri elaborate de către AM PNDR, în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziție publică, armonizată cu legislația comunitară privind achizițiile publice.

Nevoile de formare profesională, identificate în urma consultărilor cu asociațiile profesionale din sectorul agricol/agroalimentar, inclusiv ONG-uri sau rezultate din studii realizate la nivel național, precum și fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual elaborat de către AM PNDR, care va fi utilizat pentru elaborarea apelurilor de proiecte sau elaborării documentației achizițiilor publice.

8.2.1.3.1.2. Tip de sprijin

Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite.

8.2.1.3.1.3. Trimiteri la alte acte legislative

Legislație UE:

R (UE) Nr. 1336/2013 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții

Legislație Națională:

Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) Nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea de Guvern (HG) Nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii

Legea Nr. 31/1990 privind societățile comerciale cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de Guvern Nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații modificările și completările ulterioare

Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) Nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale modificările și completările ulterioare

Legea Nr. 1/2011 a educației naționale modificările și completările ulterioare

Ordonanța de Guvern (OG) Nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Alte acte normative aplicabile în domeniul fiscal

8.2.1.3.1.4. Beneficiari

• Entități publice sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulților și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și de selecție.

Participarea în cadrul acțiunilor de formare profesională și dobândire de cunoștințe este gratuită.

8.2.1.3.1.5. Costuri eligibile

Cheltuielile eligibile sunt:

• Onorariile prestatorului (inclusiv salarii, cazare, masă și transport);
• Cheltuieli pentru derularea acțiunilor, după cum urmează:

○ cazare, masă și transport participanți, după caz;

○ materiale didactice și consumabile;

○ închirierea de echipamente necesare;

○ închirierea de spații pentru susținerea acțiunilor de formare.

Alte cheltuieli strict legate de implementarea acțiunilor de formare profesională (exemplu: cheltuieli pentru închiriere, costurile utilităților aferente spațiului în care se desfășoară managementul de proiect acolo unde se justifică).

Cheltuieli neeligibile:

• costurile legate de cursuri de formare profesională care fac parte din programul de educație sau sisteme de învătământ secundar și superior;
• costurile legate de cursuri de formare profesională finanțate prin alte programe;
• costurile cu investițiile.

Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate și să corespundă principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere al raportului preț-calitate.

8.2.1.3.1.6. Condiții de eligibilitate

• Solicitantul se încadrează în categoria de beneficiari eligibili;
• Solicitantul este persoană juridică, constituită în conformitate cu legislația în vigoare în România;
• Solicitantul are prevăzut în obiectul de activitate activități specifice domeniului de formare profesională;

• Solicitantul dispune de personal calificat, propriu sau cooptat;
• Solicitantul dovedește experiență anterioară relevantă în proiecte de formare profesională;
• Solicitantul dispune de capacitate tehnică și financiară necesare derulării activităților specifice de formare;
• Solicitantul nu este în stare de faliment ori lichidare;
• Solicitantul și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul de stat;
• În situația de excepție, când ofertantul este selectat prin procedură de achiziție publică este necesar ca acesta să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația specifică, în vigoare.

Criteriile de eligibilitate vor fi detaliate în documentele naționale de implementare a măsurii/proceduri de achiziție publică.

8.2.1.3.1.7. Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție

Principiile de selecție sunt definite, în scopul de a selecta beneficiarii, care ar putea pune în aplicare mai bine măsura după cum urmează:

• Principiul nivelului calitativ și tehnic cu privire la curricula cursului, experiența și/sau calificarea trainerilor;
• Principiul implementării eficiente și accelerate a proiectului/contractului de formare profesională;
• Principiul parteneriatului cu asociații reprezentative la nivel național și instituții de învățământ și/sau instituții de cercetare dezvoltare, în cadrul lansării propunerilor de proiecte;
• Principiul tematicii și al grupului țintă care presupune adaptarea și detalierea tematicii generale stabilite la nevoile grupului țintă dintr-un anumit teritoriu în funcție de aria de cuprindere zonală a proiectului/procedurii de achiziție publică (națională, regională, județeană);
• Principiul eficientei uitilizarii fondurilor.

Principiile de selecție vor fi detaliate ulterior în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

8.2.1.3.1.8. Sume (aplicabile) și rata sprijinului

Ajutorul public acordat în cadrul acestei sub-măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Alocarea financiară a sub-măsurii 1.1 "Sprijin pentru formarea profesională și dobândirea de competențe" este de 70% din alocarea totală a măsurii.

8.2.1.3.1.9. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni

8.2.1.3.1.9.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor

-

8.2.1.3.1.9.2. Măsuri de atenuare

-

8.2.1.3.1.9.3. Evaluarea globală a măsurii;

-

8.2.1.3.1.10. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant

Nu se aplică.

8.2.1.3.1.11. Informații suplimentare specifice operațiunii

Definirea capacităților adecvate ale organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe pentru a- și îndeplini sarcinile sub formă de personal calificat și de formare periodică

Definiția capacităților corespunzătoare pentru calificarea personalului și abilitățile de formare, calificări și abilități:

• Studii universitare obținute cu diplomă de licență într-o specializare convergentă cu tematica cursului;
• Experiență profesională în cel putin un proiect, în acord cu tematica cursului;
• Parcurgerea de către experții formatori, cel puțin o data la 3 ani, în funcție de specificul tematicii a unei forme de instruire în domeniul respectiv.

Specificarea calificărilor minime ale organismelor ce funrlzează transfer de cunoștințe.

Organismele care furnizează transfer de cunoștințe trebuie să îndeplinească minim condițiile menționate la capitolul criterii de eligibilitate.

Definirea duratei și a conținutului schemelor de schimb în cadrul exploatațiilor și al pădurilor, precum și al vizitelor în exploatații și în păduri, menționate la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014

-

8.2.1.3.2.1.2. Sprijin pentru activități demonstrative și de informare

Submăsură:

• 1.2 - sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare

8.2.1.3.2.1. Descrierea tipului operațiunii

Scopul sub-măsurii:

În cadrul acestei sub-măsuri se urmărește îmbunătățirea cunoștințelor de bază în rândul fermierilor/micilor procesatori care activează în sectorul agroalimentar prin extinderea domeniului de aplicare și sprijinirea altor acțiuni pe termen scurt, cum ar fi activitățile demonstrative și acțiunile de informare.

Scopul sprijinului este de a contribui la:

• Creșterea nivelului de conștientizare al persoanelor angajate în sectoarele agricol și alimentar, cu privire la domenii specifice în care își desfășoară activitatea precum și protecția mediului sau alte domenii de interes general. Ca rezultat se așteaptă înțelegerea obiectivelor PNDR 2014-2020.
• Creșterea gradului de informare a fermierilor privind posibilitatea introducerii de noi tehnologii inovative, dezvoltarea unor capacitați inovative în lanțul agroalimentar.
• Informarea privind posibilitatea accesării și contribuției fermierilor la fonduri mutuale. Ca rezultat se așteaptă accesarea fondurilor mutuale în vederea restaurării potențialul de producție și pentru a compensa pierderile de venit. Managementul riscului la nivel de fermă presupune îmbunătățirea cunoștințelor și informațiilor disponibile pentru minimizarea riscului.

Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru suport:

• activități demonstrative: se vor realiza prin sesiuni practice care vizează:

○ metode noi de protecție a culturilor sau tehnici specifice de producție, de ex: conservarea biodiversității sau adaptarea la schimbările climatice. Activitatea poate avea loc într-o fermă sau în alte locații, cum ar fi: centre de cercetare, expoziții, târguri de profil, etc., iar beneficiarii pot fi în special fermieri care vor beneficia de sprijin prin măsura de agricultură ecologică (măsura 11), fermieri care își prevăd în cadrul proiectului investiții în echipamente și irigații prin sub-măsura 4.1, 4.3 (membrii OUAI care implementează proiecte de irigații, inclusiv metode și tehnici de producție care conduc la eficientizarea consumului de apă și la combaterea schimbărilor climatice).

• acțiuni de informare: activități de difuzare a informațiilor cu privire la:

○ agricultură, protecția mediului (ex. conservarea biodiversității pe pajiștile HNV sau pajiști importante pentru specii importante de păsări și fluturi, protecția solului și apei pe terenuri arabile, conservarea biodiversității pe terenuri arabile), schimbări climatice (inclusiv adaptarea practicilor agricole la efectele schimbărilor climatice), sectorul agro-alimentar, în scopul de a conștientiza grupul țintă asupra cunoștințelor relevante pentru activitatea desfășurată la locul de muncă. Participanții pot fi fermieri, grupuri de producători (sub- măsura 9.1), fermieri din cadrul parteneriatelor constituite în vederea implementării sub- măsurii 16.4, potențiali participanți la fondurile mutuale, micii procesatori din categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, din industria agro-alimentară ( sub-măsura 4.2), fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3.

○ Identificarea unor soluții tehnologice și practici agricole, care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele de irigații și care sa contracareze efectele secetei, ale schimbărilor climatice, practici și metode agricole care să permită fermierilor un management eficient al resurselor de apă la nivelul exploatațiilor și în consecință, o mai bună rezistență la impactul schimbările climatice în special fermieri care își prevăd în cadrul proiectului investiții în echipamente și irigații prin sub-măsura 4.1, membrii OUAI care implementează proiecte în cadrul sub-măsurii 4.3.

Procesul de selecție a beneficiarilor se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și constă în evaluarea și selecția proiectelor depuse în cadrul apelului de propuneri de proiecte. În cazuri excepționale, care vor fi definite în cadrul național de implementare, evaluarea și selecția beneficiarilor poate fi realizată pe baza unei proceduri elaborate de - AM pentru PNDR în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziție publică, complet armonizată cu legislația comunitară privind achizițiile publice.

Nevoile de informare și acțiunile demonstrative, identificate în urma consultărilor cu asociațiile profesionale din sectorul agricol/agroalimentar, inclusiv ONG-uri sau rezultate din studii realizate la nivel național, precum și fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual elaborat de AM pentru PNDR, care vor fi utilizate pentru elaborarea apelurilor de proiecte sau elaborării documentației achizițiilor publice.

8.2.1.3.2.2. Tip de sprijin

Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite.

8.2.1.3.2.3. Trimiteri la alte acte legislative

Legislație UE:

R (UE) Nr. 1336/2013 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții

Legislație Națională:

Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) Nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea de Guvern (HG) Nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii

Legea Nr. 31/1990 privind societățile comerciale cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de Guvern (OG) Nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații modificările și completările ulterioare

Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) Nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale modificările și completările ulterioare

Legea Nr. 1/2011 a educației naționale modificările și completările ulterioare

Ordonanța de Guvern (OG) Nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Alte acte normative aplicabile în domeniul fiscal

8.2.1.3.2.4. Beneficiari

• Entități publice și/sau private care au în obiectul de activitate activități de informare/demonstrative și/sau diseminare.

Participarea în cadrul acțiunilor de informare și activităților demonstrative este gratuită.

8.2.1.3.2.5. Costuri eligibile

• Onorariile prestatorului (inclusiv salariile, cazare, masă și transport);
• Cheltuieli pentru derularea acțiunilor, după cum urmează:

○ cazare, masă și transport participanți, după caz;

○ materiale didactice și consumabile;

○ materiale de informare și promovare;

○ închirierea de echipamente necesare;

○ închirierea de spații pentru susținerea acțiunilor de informare și activităților demonstrative.

• Alte cheltuieli strict legate de implementarea acțiunilor de informare și activităților demonstrative.

Toate aceste cheltuieli trebuie să fie rezonabile, justificate și să corespundă principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere al raportului preț-calitate.

Cheltuieli neeligibile:

• Investițiile în cadrul proiectelor demonstrative/alte investiții.
• Cheltuieli care nu servesc exclusiv acțiunilor de informare și activităților demonstrative.

8.2.1.3.2.6. Condiții de eligibilitate

• Solicitantul se încadrează în categoria de beneficiari eligibili;
• Solicitantul este persoană juridică constituită în conformitate cu legislația în vigoare în România;
• Solicitantul are prevăzut în obiectul de activitate activități specifice domeniului;
• Solicitantul dispune de personal calificat, propriu sau cooptat în domeniile corespunzătoare tematicilor prevăzute.
• Solicitantul dispune de capacitate tehnică și financiară necesară derulării activităților specifice de informare;
• Solicitantul dovedește experiență similară anterioară în proiecte de informare/demonstrative și/sau diseminare;
• Solicitantul nu este în stare de faliment ori lichidare;
• Solicitantul și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul de stat;
• În situația de excepție, când ofertantul este selectat prin procedură de achiziție publică este necesar ca acesta să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația specifică, în vigoare.

Criteriile de eligibilitate vor fi detaliate în documentele naționale de implementare/proceduri de achiziție publică.

8.2.1.3.2.7. Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție

Criteriile de selecție sunt definite, în scopul de a selecta beneficiarii, care ar putea pune în aplicare mai bine măsura, după cum urmează:

• Principiul nivelului calitativ și tehnic cu privire la curricula cursului, experiența și/sau calificarea trainerilor;
• Principiul parteneriatului cu asociații reprezentative la nivel național și instituții de învățământ și/sau instituții de cercetare dezvoltare;

• Principiul tematicii și al grupului țintă care presupune adaptarea și detalierea tematicii generale stabilite la nevoile grupului țintă dintr-un anumit teritoriu în funcție de aria de cuprindere zonală a proiectului/procedurii de achiziție publică (națională, regională, județeană);
• Principiul implementării eficiente și accelerate a proiectului/contractului;
• Principiul eficientei utilizării fondurilor.

Principiile de selecție vor fi detaliate ulterior în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai buna utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

8.2.1.3.2.8. Sume (aplicabile) și rata sprijinului

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei sub-măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Alocarea financiară a submăsurii 1.2 "Sprijin pentru acțiuni de informare și activități demonstrative " este de 30% din alocarea totală a sub-măsurii.

8.2.1.3.2.9. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni

8.2.1.3.2.9.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor

-

8.2.1.3.2.9.2. Măsuri de atenuare

-

8.2.1.3.2.9.3. Evaluarea globală a măsurii;

-

8.2.1.3.2.10. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant

Nu se aplică.

8.2.1.3.2.11. Informații suplimentare specifice operațiunii

Definirea capacităților adecvate ale organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe pentru a-și îndeplini sarcinile sub formă de personal calificat și de formare periodică

Definiția capacităților corespunzătoare pentru calificarea personalului, calificări și abilități:

• Studii universitare obținute cu diplomă de licență într-o specializare convergentă cu tematica informării;

• Experiență profesională de cel puțin un proiect în acord cu acțiunile care se vor organiza.
• Parcurgerea de către experți, cel puțin o dată la 3 ani, în funcție de specificul tematicii a unei forme de instruire în domeniul respectiv.

Specificarea calificărilor minime ale organismelor care furnizează acțiuni de informare și activități demonstrative:

Organismele care furnizează acțiuni de informare și activități demonstrative trebuie să îndeplinească minim condițiile menționate la criteriile de eligibilitate.

Definirea duratei și a conținutului schemelor de schimb în cadrul exploatațiilor și al pădurilor, precum și al vizitelor în exploatații și în păduri, menționate la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014

-

8.2.1.4. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni

8.2.1.4.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor

Având în vedere faptul că măsura se adresează beneficiarilor publici și/sau privați, în perioada de programare 2014-2020, a căror selectare se face prin apeluri de propuneri de proiecte și numai în cazuri excepționale prin proceduri de achiziție publică, se estimează că pot exista o serie de riscuri specifice dintre care enumerăm:

• Personal insuficient pentru derularea simultană a mai multor apeluri de propuneri de proiecte/proceduri de achiziție publică, problemă întâmpinată în perioada 2007-2013;
• Riscul de neasigurare a instruirii generat de termenul îndelungat de derulare a etapelor de evaluare și selecție aferente apelurilor de propuneri de proiecte/procedurilor de achiziție publică, cauzat de numărul mare de proiecte depuse raportat la personalul implicat în procesul de evaluare și selecție/eventuale contestații în cadrul procedurilor de achiziție publică;
• Lipsa unei baze de date care să conțină toate datele de identificare ale fermierilor/baze de date neactualizate identificați ca potențiali beneficiari finali eligibili;
• Rezonabilitate prețuri: riscul unor costuri peste nivelul normal.

8.2.1.4.2. Măsuri de atenuare

Dintre măsurile luate și cele avute în vedere pentru îmbunătățirea implementării măsurii și reducerii riscurilor, menționăm:

• Îmbunătățirea pregătirii profesionale în domeniul evaluării propunerilor de proiecte /achizițiilor publice, a personalului implicat în activitatea de formare profesională/acțiuni de informare;
• Consolidarea transparenței în cadrul apelurilor de proiecte/procedurilor de achiziție publică pre- și post- acordare finanțare;
• Monitorizare și evaluare prin folosirea unor instrumente specifice, cum ar fi: rapoarte periodice de activitate; verificare pe teren/observare directă a activității furnizorului de transfer de cunoștințe și acțiuni de informare; completarea unor chestionare de către fermierii instruiți privind calitatea serviciului furnizat; analiza documentelor întocmite/elaborate (rapoarte, recomandări etc. în funcție de tematica sesiunii de instruire/informare) în cadrul proiectului/activității desfășurate etc;
• Asigurarea unei monitorizări sistematice și eficiente a executării contractelor în vederea unei mai bune corelări cu cererile de plată.
• Corelarea inițierii apelurilor de proiecte/procedurilor de achiziție publică cu numărul de personal implicat în activitatea de evaluare și selecție a proiectelor/derularea procedurilor de achiziție;

• Planificarea de apeluri de proiecte/proceduri de achiziție publică organizate la nivel regional/județean de valoare mai mică pentru a preîntâmpina riscul de neasigurare a instruirii,
• Protocoale/ schimburi de date cu alte instituții, sistem informatic de interconectare cu alte instituții;
• Introducerea unor condiții suplimentare referitoare la evidențele înregistrate în baza de date pentru furnizorii de formare.
• Introducerea unui sistem pentru verificarea rezonabilității prețurilor
• Valoarea proiectului va fi stabilită proporțional cu durata și nivelul (aria teritorială, grupul țintă, tematică) la care acesta se va implementa (național, regional sau județean).
• Valoarea unui proiect va fi calculată prin raportare la rezultatele unor studii de piață privind costurile aplicate de operatorii din piață privind derularea unor cursuri de formare profesională/acțiuni de informare/activitati demonstrative dar și a valorii altor proiecte/contracte de finanțare/contracte de servicii similare finalizate în perioada de programare 2007-2013.

8.2.1.4.3. Evaluarea globală a măsurii;

Măsura creează premisele îndeplinirii priorităților menționate în strategie contribuind la îndeplinirea tuturor domeniilor de intervenție vizate ca măsură transversală cu contribuții la diferite domenii de intervenție.

Măsura asigură o dezvoltare echilibrată și durabilă în elaborarea PNDR și sunt identificate mecanismele care să asigure o demarcare și complementaritate corespunzătoare între intervențiile FEADR și alte fonduri în domeniul de intervenție acoperit de măsură.

De asemenea, măsura vizează tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

În urma analizei realizate de Autoritatea de Management și Agenția de Plăți pe baza experienței din perioada 2007-2013, se poate concluziona că se asigură verificabilitatea și controlul măsurii atât prin prisma efectivei asigurări a sprijinului de pregătire profesionala/acțiuni de informare/activitati demonstrative cât și îmbunătățirea procedurilor de lucru, astfel încât să nu se prejudicieze interesele financiare ale Uniunii Europene.

8.2.1.5. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant

Nu se aplică.

8.2.1.6. Informații suplimentare specifice măsurii

Definirea capacităților adecvate ale organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe pentru a- și îndeplini sarcinile sub formă de personal calificat și de formare periodică

-

Definirea duratei și a conținutului schemelor de schimb în cadrul exploatațiilor și al pădurilor, precum și al vizitelor în exploatații și în păduri, menționate la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014

-

8.2.1.7. Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii

-

8.2.2.M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15)

8.2.2.1. Temei juridic

Art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;

Art. 7 din Regulamentul de implementare (UE) nr. 808/2014;

Art. 5 și 8 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014.

8.2.2.2. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale

Dezvoltarea capitalului uman influențează puternic competitivitatea. Aceasta este o temă transversală pentru abordarea nevoilor legate de competitivitate, determinate de ponderea mare a populației ocupate în agricultură, dar care are un nivel de instruire scăzut, pe de o parte, precum și de necesitatea de calificare a acestora, pe de altă parte. Nevoile prioritare pentru dezvoltarea capitalului uman au fost exprimate în analiza SWOT în trei direcții prioritare: servicii de consiliere, formare profesională și o mai bună integrare a rezultatelor cercetării.

Ponderea populației ocupate în agricultură a fost ridicată, în timp ce nivelul de pregătire este încă scăzut; numărul de persoane care au absolvit sau urmează a absolvi învățământul tehnologic agricol este de asemenea redus, la toate nivelurile de învățământ. Prin urmare, potențialul uman activ în agricultură și industria agro-alimentară, evident, trebuie să fie adaptat prin furnizarea de servicii de consiliere individuale.

În contextul elaborării suportului acordat beneficiarilor finali în vederea inițierii și dezvoltării afacerii vor fi acoperite elemente specifice, precum:

• evaluarea individuală a fermei și măsurile care se impun pentru creșterea competitivității;
• elaborarea și implementarea planurilor de afaceri;
• integrarea sectorială, promovarea inovației și orientarea către piață, agricultura ecologică;
• rolul și avantajele asocierii în scopul creșterii competitivității la nivelul afacerii;
• promovarea spiritului antreprenorial;
• gestionarea și/sau respectarea standardelor pentru bunele condiții agricole și de mediu, agricultura ecologică/bio, culturi, tehnici de producție cu valoare adaugată mare;
• soluții la nivel de fermă de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitate, protecția apei;
• managementul riscului în ferme legat de condițiile meteorologice nefavorabile, infestări cu dăunători, boli ale plantelor și animalelor;
• aplicarea legislației obligatorii (ex.: fiscal-contabilă, privind avize de funcționare, asigurări sociale, etc.) din domeniu, precum și aplicarea unor planuri de marketing;
• alte teme de consiliere specifice și considerate ca fiind necesare.

În prezent, serviciile de consiliere agricolă din România sunt insuficiente și nu răspund cerințelor pieței în special pentru următoarele categorii: tinerii și micii fermieri, micii procesatori, cooperativele agricole și grupurile de producători, beneficiari angajamentelor de climă și mediu și agricultură ecologică, microintreprinderi și intreprinderi mici non-agricole din mediul rural.

Lipsa de servicii de consiliere agricolă afectează în special tinerii fermieri care doresc să se instaleze în calitate de șefi de exploatație, precum și micii fermieri. Aceștia au nevoie de acces la servicii de consiliere de calitate și adaptate cerințelor lor cu privire la dezvoltarea fermei, adaptarea la standarde și la cerințele pieței, orientarea spre piață, crearea de forme asociative, promovarea antreprenoriatului, diversificarea activităților la nivel de fermă și inovarea.

Pentru micii procesatori, această măsură oferă servicii specifice de consiliere care conduc la îmbunătățirea competitivității întregii activități de procesare a produselor agricole și dezvoltarea cooperării și inovării. Sunt necesare în special servicii de consiliere care au ca scop identificarea de soluții individuale destinate îmbunătățirii producției, performanțelor de muncă, eficienței și proceselor la nivelul întreprinderilor mici și micro-întreprinderilor. Toate aceste aspecte contribuie la ameliorarea rezultatelor și menținerea acestora la nivelul pieței.

Având în vedere nevoile specifice, generate în principal de fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole și de lipsa formelor asociative sunt necesare servicii de consiliere adaptate, pentru încurajarea asocierii și îmbunătățirea performanțelor economice și de mediu. În acest scop, se va promova necesitatea înființării/consolidării/dezvoltării cooperativelor și grupurilor de producători.

Beneficiarii angajamentelor de climă și mediu și agricultură ecologică (AECM) au nevoie de servicii de consiliere care să vizeze cel puțin aspectele legate de completarea și depunerea angajamentelor și cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerințele de bază și la cerințele specifice ale angajamentelor.

Pentru sectorul de consiliere în beneficiul micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici non-agricole (în vederea accesării sM 6.2 și 6.4), se va acorda sprijin pentru elaborarea și implementarea de planuri de afaceri, marketing și aplicarea legislației obligatorii în domeniu.

Mai mult decât atât, la nivelul acestor entități care dezvoltă afaceri non-agricole sunt necesare recomandări specifice cu privire la inițierea de noi activități. Prin urmare, consilierea acordată inițierii și dezvoltării de afaceri în mediul rural va contribui la stimularea spiritului antreprenorial și dezvoltarea economică a zonelor rurale.

Prin urmare, această măsură va completa nevoia de servicii gratuite oferite de sistemul public de consiliere, în special pentru fermele mici și mijlocii, tinerii fermieri, cooperative și grupuri de producători precum și micii întreprinzători din mediul rural, potențiali beneficiari ai măsurilor de investiții în PNDR 2014-2020, care nu au resursele de a achiziționa serviciile necesare private, prestate contra cost de sistemul privat. Serviciile de consiliere se acordă în scopul inițierii și dezvoltării afacerii, inclusiv pentru pregătirea și implementarea planului de afaceri.

Legătura măsurii cu nevoile

Pentru a răspunde nevoilor identificate, sprijinul în cadrul măsurii 02 - "Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatațiilor agricole și servicii de înlocuire în exploatație" va fi acordat sub o singură sub-măsură: servicii de consiliere pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderi mici din zonele rurale. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va contribui la satisfacerea nevoilor privind Servicii de consiliere (003).

Contribuția măsurii la domeniile de intervenție:

DI 1A - Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va însoți sprijinul acordat restructurării și modernizării exploatațiilor, diversificării activităților economice din mediul rural și organizarea lanțului agro-alimentar prin consilierea și introducerea în planurile de dezvoltare a afacerilor de metode și practici noi.

DI 2A - Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizarii fermelor, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, cât și a diversificării agricole.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va asigura consilierea micilor fermieri privind modernizarea fermelor și viabilității afacerilor agricole, introducerea rezultatului activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protecție a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare.

DI 2B - Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special a reînnoirii generațiilor.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 tinerilor fermieri va asigura servicii de consiliere individuală referitoare la acordarea de sprijin tehnic (planuri de afaceri pentru instalare) privind rezultatele activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protecție a mediului, de adaptare la schimbările climatice. Tinerii fermieri vor putea participa la acțiuni de cooperare pentru lanțuri scurte de aprovizionare.

DI 3A - Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va fi acordat fermierilor care au nevoie de consiliere, atât din punct de vedere al constituirii și organizării lor în cooperative și grupuri de producători, cât și cooperativelor și grupurilor de producători existente din punct de vedere tehnic (acces la consiliere în domeniul tehnologic, economic, de protectie a mediului, de adaptare la schimbările climatice și la acțiuni de cooperare în cadrul lanțurilor scurte de aprovizionare). De asemenea, se va asigura consiliere pentru înființarea și dezvoltarea formelor asociative ale fermierilor.

DI 4A - Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1, din perspectiva impactului așteptat, va contribui la creșterea accesului beneficiarilor la acțiunile privind asigurarea serviciilor de consiliere, referitoare la corectitudinea implementării angajamentelor de agromediu (M10) pe care le dețin.

DI 4B - Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va asigura consiliere în vederea ameliorării gestionării apelor, inclusiv gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor pe terenurile agricole unde sunt programate măsuri de conversie la practicile și metodele specifice agriculturii ecologice și de menținere a acestora (M11).

DI 4C - Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va contribui la creșterea nivelului de înțelegere a fermierilor privind utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor, precum și practicarea unor tehnologii și lucrări agricole pentru o mai bună gestionare a solului și conservare a biodiversității.

DI 5A - Eficientizarea utilizării apei în agricultură.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va asigura identificarea unor soluții tehnologice și practici agricole, care să creeze alternative la combaterea secetei prin metodele clasice de irigații, cu scopul de adaptare la efectele schimbărilor climatice și la ameliorarea climatului local.

DI 6A - Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă.

Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va asigura consiliere pentru micii antreprenori din zonele rurale și va viza elaborarea planului de afaceri și informații referitoare la specificitatea activităților din zonă și la oportunitățile oferite de piață.

Efecte secundare

Măsura 02 este programată direct sub domeniile de intervenție indicate mai sus. În plus, este de așteptat că măsura va contribui în mod indirect la crearea de noi locuri de muncă precum și la următoarele domenii de intervenție în atingerea obiectivelor specifice ale programului: 1C - încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier, 3B - gestionarea riscurilor în agricultură și 5C, 5D - Sprijinirea eficientă a resurselor și tranziția către o economie cu emisii scăzute și rezistentă la schimbările climatice în agricultură, produse alimentare.

Contribuția la temele orizontale

Mediu și climă

Consilierea are un rol central în transmiterea de cunoștințe, idei și bune practici către fermieri. Prin rolul lor de intermediari între cercetare și practică, consultanții pot face accesibile unui public mai larg ultimele informații de mediu și climă. Măsura de consiliere este cu atât mai importantă pentru sectorul agro- alimentar din România, cu cât transferul de cunoștințe dintre lumea academică și producția agricolă este deficitar și nu se bazează pe un proces sistematic de comunicare și diseminare. Ca beneficiari de servicii de consiliere profesioniste și de calitate, tinerii fermieri și fermierii care activează în ferme mici, precum și microîntreprinderi și întreprinderile mici, vor avea acces la cele mai noi informații de bune practici agricole, practici pentru industria alimentară prietenoase cu mediul și tehnici inovative pentru atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, prin încurajarea asocierii, cooperativele sau grupurile de producători vor fi mai pregătite să facă față concurenței, pieței și adaptării la schimbările climtice.

Inovare

Consilierea va avea un rol determinant și în dezvoltarea afacerilor non-agricole din spațiul rural prin stimularea capacității de inovare și a abilităților antreprenoriale, precum și prin facilitarea practicilor agricole inovatoare.

8.2.2.3. Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului, beneficiarii eligibili și, dacă este relevant, metodologia de calcul al cuantumului ratei sprijinului, cu defalcare în funcție de submăsură și/sau tipul operațiunii în cazul în care este necesar. Pentru fiecare tip de operațiune, specificarea costurilor eligibile, a condițiilor de eligibilitate, a cuantumurilor și a ratelor de sprijin aplicabile și a principiilor în ceea ce privește stabilirea criteriilor de selecție

8.2.2.3.1.2.1 Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microîntreprinderi și întreprinderile mici

Submăsură:

• 2.1 - sprijin pentru ajutorul în vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de consiliere

8.2.2.3.1.1. Descrierea tipului operațiunii

Submăsura are ca scop:

• Facilitarea prin servicii de consiliere acordate tinerilor fermieri și a micilor fermieri pentru pregătirea planului de afaceri și gestionarea implementării acestuia în vederea dezvoltării exploatației agricole pentru a se orienta spre piață și pentru a-și îmbunătăți managementul în contextul respectării standardelor comunitare. Ca rezultat se așteaptă, în special, accesarea sub-măsurilor 6.1 și 6.3.
• Consilierea micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici non- agricole din mediul rural pentru inițierea și dezvoltarea afacerii, inclusiv prin elaborarea planurilor de afaceri și implementarea acestora. Ca rezultat se așteaptă, în special, accesarea sub-măsurilor 6.2 și 6.4.
• Asigurarea serviciilor de consiliere pentru înființarea și dezvoltarea formelor asociative ale fermierilor. Rezultatul va fi reducerea gradului de fărâmițare și creșterea dimensiunii exploatațiilor agricole, precum și creșterea competitivității la nivelul afacerii.
• Consilierea beneficiarilor care au angajamente de agro-mediu, agricultură ecologică (M10, M11). Acest lucru va facilita asigurarea premiselor pentru punerea în aplicare a practicilor agricole care contribuie în comun la asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale (biodiversitate, sol, apă), precum și reducerea emisiilor de GES și amoniac din agricultură. În același timp, promovarea unor metode de producție corespunzătoare va oferi o mai bună adaptare a efectelor schimbărilor climatice, manifestate din ce în ce mai des de manifestări extreme ale fenomenelor. Prin furnizarea de competențe necesare pentru punerea în aplicare și a angajamentelor, prin accesul la serviciile de consiliere, se așteaptă ca beneficiarii măsurii să asigure premisele pentru atingerea obiectivelor și pentru a maximiza impactul efortului bugetar pentru agro-mediu și a angajamentelor climatice.
• Consiliere pentru reorientarea calitativă a producției, aplicarea practicilor de producție competitive, respectarea standardelor comunitare, dar și dobândirea de cunoștințe necesare pentru a administra o exploatație, în special pentru beneficiari ai sub-măsurilor 4.1 și 4.2. Ca rezultat se așteaptă ca exploatațiile agricole să devină viabile din punct de vedere economic și al performanțelor legate de mediu și climă.

Operațiuni sprijinite

• modernizarea exploatațiilor, consolidarea competitivității, integrarea sectorială, inovarea și orientarea spre piață, precum și promovarea antreprenoriatului;
• îndeplinirea standardelor naționale și comunitare, inclusiv standarde de siguranță la locul de muncă sau standarde de siguranță legate de fermă;
• întocmirea și managementul implementării planului de afaceri, inclusiv tratarea aspectelor legate de protecția mediului, pentru:

○ ferme mici;

○ instalarea tinerilor fermieri.

• inițierea și dezvoltarea de noi activități non agricole pentru micro-întreprinderi și întreprinderi mici non-agricole din spațiul rural;
• activități de consiliere și animare pentru înființarea și dezvoltarea cooperativelor agricole și grupurilor de producători;
• activități de consiliere pentru beneficiarii măsurii de agromediu și climă precum și agricultură ecologică inclusiv pentru îndeplinirea standardelor de eco-condiționalitate stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;
• activități de consiliere privind obligațiile la nivel de exploatație care rezultă din cerințele de reglementare în management (SMR) și/sau din standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;
• activități de consiliere privind cerințele rezultate din punerea în aplicare a art. 55 din Regulamentul (CE) nr 1107/2009, în special respectarea principiilor generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, menționate la art. 14 din Directiva 2009/128/CE;
• consiliere privind încurajarea investițiilor ce vizează eficientizarea/economisirea consumului de apă, utilizarea energiei regenerabile în sectorul agroalimentar, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor precum și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac în agricultură;
• consiliere asupra investițiilor în industria de procesare care vor viza reducerea impactului asupra mediului prin încurajarea de noi metode de depozitare a producției agroalimentare în scopul creșterii siguranței alimentare, prin realizarea de produse adaptate mai bine cerințelor pieței, aplicarea unor metode de utilizare a deșeurilor și de epurare a apei pentru protejarea mediului precum și cerințelor rezultate din punerea în aplicare a art. 11 (3) din Directiva-cadru privind apa.

Serviciile de consiliere sunt oferite gratuit fermierilor.

Procesul de selecție a beneficiarilor se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și se supune prevederilor legislației naționale în vigoare privind achizițiile publice.

Pentru asigurarea unor servicii de calitate, procedura de achiziție publică va fi structurată în așa fel încât potențialii furnizori de servicii să poată oferta pentru furnizarea serviciilor de consiliere într-o arie geografică specificată (de exemplu regiune/județ) și pentru un anumit tip de serviciu de consiliere (de exemplu numai pentru întocmirea planurilor de afaceri, sau pentru întocmirea cererilor pentru măsurile de agro-mediu).

Nevoile de consiliere identificate în urma consultărilor cu asociațiile profesionale din sectorul agricol/agroalimentar, inclusiv ONG-uri, sau rezultate din studii realizate la nivel național, precum și fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual de achiziții elaborat de DGDR - AM pentru PNDR, în baza căruia vor fi elaborate anunțurile de participare.

8.2.2.3.1.2. Tip de sprijin

Rambursarea costurile eligibile suportate și plătite.

8.2.2.3.1.3. Trimiteri la alte acte legislative

Legislație UE:

Regulamentul (UE) nr. 1336/2013 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții.

Art. 13 (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului.

Legislație Națională:

Ordonanța de urgență (OUG) nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului (HG) nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din OUG nr. 34/2006; Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile comerciale; Ordonanța Guvernului (OG) nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;

Ordonanță de Urgență (OUG) nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;

Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța Guvernului (OG) nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice;

Ordonanța Guvernului (OG) nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii cu modificările și completările ulterioare;

8.2.2.3.1.4. Beneficiari

• Furnizori de servicii de consiliere care sunt entități publice și/sau private înființate conform legislației în vigoare, selectați în baza unei proceduri de achiziție publică.

8.2.2.3.1.5. Costuri eligibile

Cheltuielile eligibile sunt:

• Cheltuieli cu onorariile prestatorului (inclusiv salarii, cazare, masă și transport);
• Cheltuielile pentru închirierea spațiilor și/sau costurile utilităților aferente spațiilor unde este prestat serviciul de consiliere;
• Alte cheltuieli justificate care sunt legate de serviciile de consiliere furnizate.

Nu sunt eligibile:

• Cheltuielile de investiții;
• Cheltuielile care nu servesc exclusiv serviciilor de consultanță furnizate în cadrul submăsurii;
• Cheltuieli ce depășesc plafoanele maxime stabilite.

Toate aceste cheltuieli trebuie să fie justificate și să corespundă principiilor unei bune gestionări financiare, în special din punct de vedere al raportului preț-calitate.

8.2.2.3.1.6. Condiții de eligibilitate

Condițiile de eligibilitate pentru furnizorii de servicii de consiliere:

• se încadrează în categoria de beneficiarilor eligibili;
• au prevăzut în obiectul de activitate activități specifice serviciilor de consiliere;
• demonstrează experiență anterioară în furnizarea de servicii de consiliere similare;
• nu sunt în stare de faliment ori lichidare;
• și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul de stat;
• demonstrează că posedă sau dispun de resurse tehnice, financiare și personal calificat pentru realizarea activităților de consiliere specifice.

Alte angajamente pentru furnizorii de servicii de consultanță:

• resursele tehnice și umane vor trebui să fie asigurate pe întreaga perioadă de implementare nu doar în momentul selectării beneficiarilor;

• vor ține o evidență clară și exactă a domeniilor de consiliere și a beneficiarilor acestora, în scopul de a se asigura că suma maximă este în cuantum de 1.500 euro/beneficiar.

Condițiile de eligibilitate vor fi detaliate în procedura de achiziție publică.

8.2.2.3.1.7. Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție

• Principiul tematicii și al grupului țintă care presupune adaptarea și detalierea tematicii generale stabilite la nevoile grupului țintă dintr-un anumit teritoriu în funcție de aria de cuprindere zonală a procedurii de achiziție publică (națională, regională, județeană);
• Principiul eficienței utilizării fondurilor;
• Principiul implementării eficiente și accelerate a contractului de servicii de consiliere;
• Principiul calității ofertei.

Principiile de selecție vor fi detaliate în documentațiile de achiziție publică urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

8.2.2.3.1.8. Sume (aplicabile) și rata sprijinului

Sprijinul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sprijinul acordat în cadrul măsurii nu poate depăși suma maximă eligibilă prevăzută de anexa II din Regulamentul (UE) 1305/2013 în cuantum de 1.500 euro/beneficiar pe o perioadă de 3 ani.

8.2.2.3.1.9. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni

8.2.2.3.1.9.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor

-

8.2.2.3.1.9.2. Măsuri de atenuare

-

8.2.2.3.1.9.3. Evaluarea globală a măsurii;

-

8.2.2.3.1.10. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant

Nu se aplică.

8.2.2.3.1.11. Informații suplimentare specifice operațiunii

Principii generale pentru asigurarea resurselor corespunzătoare, și anume personal calificat care beneficiază de formare periodică, precum și experiență consultativă și fiabilitate în ceea ce privește domeniul de consiliere. Identificarea elementelor care vor fi acoperite de consiliere

-

8.2.2.4. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni

8.2.2.4.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor

Având în vedere faptul că măsura se adresează beneficiarilor publici și/sau privați, a căror selectare se face în baza reglementărilor achizițiilor publice, se estimează că pot exista o serie de riscuri specifice dintre care enumerăm:

• Personal insuficient la nivelul AM pentru derularea simultană a mai multor proceduri de achiziție, problemă întâmpinată în perioada 2007-2013;
• Riscul de neasigurare a serviciilor de consiliere generat de termenul îndelungat de derulare a procedurilor de achiziție publică cauzat de numărul mare de oferte depuse raportat la personalul implicat în procesul de evaluare precum și eventuale contestații în cadrul procedurilor de achiziție publică;
• Lipsa unei baze de date care să conțină toate datele de identificare ale fermierilor/baze de date neactualizate cu fermieri identificați ca potențiali beneficiari finali eligibili;
• Rezonabilitatea costurilor: riscul unor costuri peste nivelul normal.

8.2.2.4.2. Măsuri de atenuare

Dintre măsurile luate și cele avute în vedere pentru îmbunătățirea implementării măsurii și reducerii riscurilor, menționăm:

• Corelarea inițierii procedurilor de achiziție cu numărul de personal implicat în derularea procedurilor;
• Îmbunătățirea documentațiilor de atribuire pentru achizițiile publice, prin implicarea de personal adecvat în elaborarea acestora;
• Îmbunătățirea pregătirii profesionale în domeniul achizițiilor publice, a personalului care elaborează procedurile și monitorizează activitatea de consiliere;
• Consolidarea transparenței în procedurile de achiziție publică pre- și post- acordare a contractelor de achiziție publică;
• Monitorizare și evaluare prin folosirea unor instrumente specifice, cum ar fi: rapoarte periodice de activitate; verificare pe teren/observare directă a activității de consiliere; completarea unor chestionare de către fermierii consiliați privind calitatea serviciului furnizat; analiza documentelor întocmite/elaborate (rapoarte, recomandări etc. în funcție de tematica supusă serviciului de consiliere) în cadrul proiectului/activității desfășurate etc;
• Planificarea mai multor proceduri de achiziție organizate la nivel regional/județean de valoare mai mică pentru a preîntâmpina riscul de neasigurare a serviciilor de consiliere și a descuraja contestații nefondate;
• Protocoale/schimburi de date cu alte instituții, sistem informatic de interconectare cu alte instituții;
• Introducerea unor condiții suplimentare referitoare la evidențele înregistrate în baza de date pentru furnizorii de consiliere;

• Introducerea unui sistem pentru verificarea rezonabilității prețurilor;
• Valoarea contractului va fi stabilită proporțional cu durata și nivelul (aria teritorială, grupul țintă, tip de consiliere) la care acesta se va implementa (național, regional sau județean);

Procedura de atribuire a contractelor de consiliere ține cont de valoarea estimată a proiectului, valoare calculată conform prevederilor legale, respectiv prin raportare la rezultatele unor studii de piață privind costurile aplicate de operatorii din piață privind derularea unor servicii de consiliere dar și a valorii altor contracte de servicii de consiliere finalizate în cadrul de programare 2007-2013. Urmare calculării valorii estimate se va calcula și costul unitar pe proiect. Valoarea costului unitar se va limita la o sumă până la 1500 euro/serviciu/beneficiar/3 ani.

8.2.2.4.3. Evaluarea globală a măsurii;

Măsura creează premisele îndeplinirii priorităților menționate în strategie contribuind la îndeplinirea tuturor domeniilor de intervenție vizate ca măsură transversală cu contribuții la diferite domenii de intervenție.

Măsura asigură o dezvoltare echilibrată și durabilă în elaborarea PNDR și sunt identificate mecanismele care să asigure o demarcare și complementaritate corespunzătoare între intervențiile FEADR și alte fonduri în domeniul de intervenție acoperit de măsură.

De asemenea, măsura vizează tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

În urma analizei realizate de autoritatea de management și agenția de plăți pe baza experienței din perioada 2007-2013, se poate concluziona că se asigură verificabilitatea și controlul măsurii astfel încât să nu se prejudicieze interesele financiare ale Uniunii Europene.

8.2.2.5. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant

Nu se aplică.

8.2.2.6. Informații suplimentare specifice măsurii

Principii generale pentru asigurarea resurselor corespunzătoare, și anume personal calificat care beneficiază de formare periodică, precum și experiență consultativă și fiabilitate în ceea ce privește domeniul de consiliere. Identificarea elementelor care vor fi acoperite de consiliere

Principii generale care să asigure resursele adecvate de desfășurare, în condiții normale, a activității de consiliere, concretizate în calificarea și experiența personalului care desfășoară aceste activități.

• Organismele ce furnizează consilierea trebuie să îndeplinească minim condițiile menționate ca și criterii de eligibilitate.
• Parcurgerea de către experții consultanți, cel puțin o dată la 3 ani, în funcție de specificul consilierii a unei forme de instruire în domeniul respectiv.

Definiții:

Ferma de familie - reprezintă exploatația agricolă aparținând întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociați sunt exclusiv membri ai aceleiași familii. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 8.000-250.000 euro SO. Prin membrii aceleiași familii se înțelege soțul/soția și rudele până la gradul III inclusiv;

Ferma mică - reprezintă exploatația agricolă având dimensiunea economică între 8.000 -11999 euro SO.

Tânăr fermier este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

8.2.2.7. Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii

-

8.2.3.M04 - Investiții în active fizice (articolul 17)

8.2.3.1. Temei juridic

Articolul 17, Art. 45, Art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013,

Articolul 13 Regulamentul Delegat (UE) nr. 807/2014

8.2.3.2. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale

Așa cum reiese din Acordul de Parteneriat și din analiza SWOT, există o serie de nevoi pentru investiții în active fizice în agricultură și în sectorul de prelucrare a produselor alimentare în România, în scopul de a moderniza și îmbunătăți productivitatea și competitivitatea în sectorul agro-alimentar, cum ar fi:

• înzestrarea tehnică a fermelor, precum echipamente, mașini și utilaje performante, sisteme eficiente de irigare la nivelul fermei (tehnologii de irigare la nivelul fermei care să conducă la economisirea apei),
• stimularea cultivării și depozitării de legume-fructe (soiuri autohtone, adaptate condițiilor pedoclimatice, construcții, spații protejate de cultivare a legumelor), a culturilor de câmp (soiuri autohtone), creșterii efectivelor de animale (suine, bovine și păsări) și valorificarea raselor autohtone.
• investiții necesare diversificării activităților agricole din cadrul exploatațiilor și adăugarea de plus valoare produselor agricole,
• stimularea asocierii și a investițiilor care deservesc formele asociative ale fermierilor,
• investiții pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și a calității aerului, inclusiv producția de energie regenerabilă pentru utilizare proprie, precum și pentru reducerea emisiilor de GES și amoniac din agricultură.
• dezvoltarea și adaptarea infrastructurii agricole și forestiere

Gradul relativ scăzut de dotare și tehnologiile depășite utilizate în majoritatea exploatațiilor agricole și a unităților de profil, se reflectă în nivelul redus al productivității muncii din sector și în calitatea poduselor. Prin urmare, se impune introducerea de tehnologii noi, moderne și prietenoase cu mediul (acoperite de secțiunea privind contribuția măsurii la DI menționat mai jos) care să contribuie la creșterea nivelului global de performanță al exploatațiilor. Accentul va fi pus, în special, pe exploatațiile de dimensiuni medii, cu potențial de creștere și de a deveni competitive prin investiții.

De asemenea, este nevoie de o mai bună integrare a producătorilor agroalimentari pe piață și la nivelul lanțurilor alimentare. Pentru producătorii mai mici, accentul va fi pus pe stimularea asocierii și accesarea sprijinului pentru investiții colective în interesul membrilor, în timp ce pentru marii actori este nevoie de investiții în modernizare și în conformitatea cu noile cerințe UE, cu accent pe sectoarele care oferă cea mai mare valoare adăugată și înregistrează cerere pe piață.

Cooperativele și grupurile de producatori au un rol important în mai buna corelare dintre ofertă și cerințele de piață și în furnizarea unei eficiențe mărite prin marketing comun al produselor produse de către membrii acestora, în special în cazul fermelor mici. De aceea, acestea vor fi încurajate și prioritizate în a realiza investiții pentru dezvoltare și în interesul membrilor. Astfel va fi abordată într-un mod coerent problematica consolidării și restructurării fermelor de mici dimensiuni putând astfel, prin intermediul cooperativelor și a grupurilor de producatori, să poată beneficia de sprijin pentru a acționa împreună pentru o mai bună integrare pe piață.

Totodată, promovarea investițiilor în integrarea productiei cu procesarea la nivelul fermei (cum ar fi procesarea la nivel de fermă și adăgarea de plus valoare produselor agricole) va asigura creșterea viabilității economice a acestora și crearea de venituri adiționale pentru fermieri.

De asemenea există o gamă variată de potențiale resurse de producție a energiei regenerabile din agricultură (resturile vegetale rezultate în urma recoltării produselor agricole sau deșeurile rezultate din creșterea animalelor), însă nivelul de utilizare și valorificare este redus ca urmare a limitărilor tehnologice, a eficienței economice și a restricțiilor de mediu. Aceste resurse alături de celelalte resurse regenerabile (energia solara, eoliana, geotermală etc), pot fi folosite pentru a obține energie regenerabilă care să fie utilizată în propriul proces productiv al fermelor sau unităților procesatoare, contribuind, în acest fel, la reducerea costurilor cu energia (electricitatea și agentul termic) și pentru a contribui la eforturile de dezvoltare a unei economii cu emisii reduse de carbon.

Metodele inadecvate de gestionare a gunoiului de grajd de către fermele zootehnice constituie un important factor de risc nu doar pentru emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și amoniac, dar și pentru poluarea apei. Pentru a atenua nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac din agricultură, în contextul intensivizării durabile a agriculturii, există nevoia de a sprijini investițiile în managementul gunoiului de grajd. De asemenea, există nevoia de a reduce emisiile utilajelor folosite în agricultură, utilizarea unor tehnologiilor și echipamente care să asigure un bun management al utilizării îngrășămintelor, precum și aplicarea unor bune practici de gestionare a solului.

Luând în considerare suprafața scăzută cultivată cu soiuri autohtone și numărul mic de animale de rasă autohtone adaptate la condițiile locale, va fi acordată o atentie specială prin prioritizarea fermelor care produc/cultivă astfel soiuri sau obțin/cresc astfel de rase.

De asemenea pe fondul declinului major din ultima perioadă al cultivării în spații protejate a legumelor, precum și a declinului pieței românești de produse locale, în ciuda unui climat favorabil pentru producția lor, investițiile care prevăd astfel de culturi vor fi de asemenea prioritizate.

În ceea ce privește sectorul pomicol, analiza socio-economică evidențiază o serie de aspecte care impun necesitatea restructurării și realizării de investiții în acest sector. Acestea sunt necesare pentru ameliorarea nivelului global de performanță al exploatațiilor agricole.

Din analiza asupra situației plantațiilor pomicole pe baza criteriilor privind evoluția suprafeței ocupate, rata de înlocuire și înființare, vârsta și potențialul de producție s-a constat nevoia realizării de investiții pentru refacerea suprafețelor pomicole prin înființarea de plantații noi și prin reconversia plantațiilor existente, în scopul creșterii competitivității sectorului.

Pentru a putea asigura necesarul de material săditor, de calitate, adaptat la condițiile pedoclimatice din România, este nevoie de creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole și de diversificarea speciilor și soiurilor cultivate.

La nivelul exploatațiilor pomicole se regăsesc dotări tehnologice uzate fizic și moral, aspect ce se reflectă negativ în productivitatea, profitabilitatea, competitivitatea acestor exploatații și asupra mediului și climei. Lipsa resurselor pentru realizarea de investiții face ca plantațiile existente să aibă acces redus la echipamente moderne pentru cultivare, întretinere și recoltare. Pentru a valorifica potențialul acestor exploatații sunt necesare investiții de modernizare, precum construcții, echipamente, utilaje, etc. Astfel, se va îmbunătăți eficiența costurilor, diversificarea venitului prin promovarea procesarii la nivel de ferma, creșterea productivității muncii și atingerea standardelor de calitate.

Investitiile în unitățile de procesare de la nivelul fermelor pomicole vor conduce la creșterea valorii adăugate a produselor agricole și creării de locuri de muncă în productia primara de fructe și în industria de procesare a fructelor, domeniu în care România are tradiție și potential, dar care din cauza fragmentării exploatațiilor agricole și investitiilor reduse a inregistrat un declin important în ultimele două decenii.

În scopul creșterii competitivității sectorului și abordarii fragmentarii exploatatiilor pomicole sunt prioritizate exploatațiile agricole mici, formele asociative din sectorul pomicol, tinerii și fermierii cu studii în domeniul agricol.

Numărul unităților de procesare a produselor agroalimentare din România înregistrează, în continuare, declin din cauza destrămării lanțurilor alimentare integrate și costurilor ridicate de conformare la standardele europene;

Se impune crearea de noi locuri de muncă care să absoarbă forța de muncă excedentară din agricultura de (semi)subzistență, prin stimularea creării de noi unități de procesare a produselor agricole, acolo unde este demonstrat potențial agricol și capacitate de asigurare materie primă. Totodată, modernizarea și dezvoltarea unităților procesatoare existente va contribui la îmbunătățirea productivității muncii și creșterea valorii adăugate a produselor agricole și va permite o mai bună promovare a lanțurilor alimentare.

În ceea ce privește sectorul pomicol, procesarea producției primare conduce la creșterea ponderii de produse procesate cu valoare adăugată mare și poate crea locuri de muncă pentru diverse categorii ale populației, dispunând de largi posibilități pentru valorificarea eficientă atât a materiilor prime cât și a resurselor umane. Această ramură este insuficient dezvoltată având nevoie de investiții în scopul creșterii eficienței economice și a productivității, ce constau în modernizarea/construcția/achiziția de spații de producție și tehnologii moderne, sisteme de colectare, sortare, calibrare, depozitare, condiționare, ambalare, comercializare, dar și în dezvoltarea de noi produse și mărci locale.

De asemenea, susținerea acțiunilor de marketing și de îmbunătățire a planificării strategice a afacerilor și a managementului resurselor conduce la creșterea eficienței economice și a productivității.

Luând în considerare nivelul ridicat de fragmentare al exploatatiilor pomicole și nevoia de crestere a valorii adaugate a produselor din acest sector, prin intermediul sub-masurii 4.2a sunt prioritizate formele asociative, lanturile alimentare integrate și produsele de calitate, cu valoare adaugata mare.

Având în vedere cele menționate anterior, în cadrul acestei măsuri, în contextul STP, vor fi sprijinite investiții în exploatațiile pomicole, dar și în înființarea și modernizarea unităților de procesare a fructelor.

Atât investițiile în exploatațiile pomicole cât și cele în unitățile de procesare a fructelor se adresează doar speciilor perene prezentate în capitolul 20 al PNDR, Anexa I a STP, fig. 18.

Fragmentarea excesivă a proprietăților și exploatațiilor agricole și forestiere a făcut ca infrastructura ce deservea sistemele agricole și forestiere (rețeua de drumuri de acces, sistemele de îmbunătățiri funciare și irigații, sistemele de prevenire a inundațiilor, etc.) concepute în cea mai mare măsură în perioada economiei planificate, să nu mai corespundă noilor structuri de exploatare rezultate (ex.: amenajările pentru irigații, investițiile cu potențial de economisire a apei, precum depozitarea apei sau drumurile de acces).

În ceea ce privește accesibilizarea fondului forestier, nivelul țintă presupune o creștere cu cel putin 50% a densității medii actuale, adică de la 6,4 m/ha la aprox. 9 m/ha. Pentru eficientizarea exploatărilor forestiere și reducerea eroziunii solului (ca urmare a distanțelor lungi de colectare a lemnului) este necesar ca distanța medie de colectare a lemnului să nu depășească l,2 km, ceea ce corespunde unei densitati medii de drumuri forestiere de 8-9 m/ha.

Schimbările climatice au impact asupra resurselor de apă existente, în special în mediul rural. Având în vedere slaba adaptare a infrastructurii existente la noile structuri agricole și forestiere, sectoarele rămân vulnerabile la condițiile climatice (alternanță secetă și inundații frecvente), cu efecte economice semnificative asupra viabilității economice a fermelor. Această problemă devine mult mai acută în contextul încălzirii globale.

Conform Anexei nr. 7 - Apa pentru irigații din Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, cu modificările și completările ulterioare, aproximativ 1,5 milioane de hectare sunt propuse pentru reabilitare prioritară pe termen scurt și mediu. Din această suprafață, potrivit Strategiei Investițiilor în Sectorul Irigațiilor, strategie elaborată în anul 2011, ca urmare a Proiectului de Reabilitare și Reformă a Sectorului de Irigații realizat de Banca Mondiala și administrat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 823.130 ha sunt viabile din punct de vedere economic. Evaluarea sistemelor a avut în vedere mai multi factori: gradul de utilizare al sistemului, gradul de acoperire al asociatiilor utilizatorilor de apa, idex-ul de ariditate și costurile de irigare.

Cu toate că suprafața amenajată pentru irigații nu a scăzut, suprafața irigată efectiv diferă de la an la an, din diferite cauze, cum ar fi: condițiile meteo, lipsa capitalului pentru investiții în modernizarea infrastructurii secundare de irigații și lipsa tehnologiilor noi care să conducă la îmbunătătirea eficientei energetice și reducerea pierderilor de apă precum și costul apei din cauza liberalizării prețurilor energiei electrice pentru irigații.

Investițiile în modernizarea sistemelor de irigare sunt necesare pentru a îmbunătăți eficiența acestor sisteme (pierderi de apă reduse, îmbunătățirea eficienței energetice), pentru a reduce dependența producției agricole de condițiile meteorologice, pentru a mări competitivitatea agricultorilor, precum și pentru a ajuta sectorul să facă față provocărilor pe termen lung generate de schimbările climatice.

Legătura măsurii cu nevoile:

Sprijinul acordat prin această măsură va contribui la rezolvarea nevoilor "Nivel adecvat de capital și tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne" (004), "Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la standardele UE" (005), "Lanțuri alimentare integrate" (009), "Adaptarea la efectele schimbărilor climatice" (017), "Nivel redus de emisii GES și amoniac din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon" (018), precum și la "Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor" (013), așa cum sunt identificate în secțiunea 4.2 a programului.

De asemenea, în contextul STP, sprijinul acordat prin această măsură, va contribui la abordarea urmatoarelor nevoi: Creșterea suprafețelor ocupate de plantații pomicole și de pepiniere, întinerirea plantațiilor existente și diversificarea gamei sortimentale de fructe (001), Ferme pomicole competitive (002), Produse cu valoare adaugată mare și locuri de muncă în arealele pomicole (003), Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, microintreprinderile și intreprinderile mici din arealele pomicole (006) așa cum sunt identificate în secțiunea 4.2 a TSP.

Pentru a răspunde nevoilor identificate, operațiunile vor fi desfășurate în cadrul a cinci sub-măsuri:

• investiții în exploatații agricole, sM4.1,
• investiții în exploatații pomicole, sM4.1a,
• sprijin pentru investiții în procesarea/marketing produselor agricole, sM4.2,
• sprijin pentru investiții în procesarea/marketing produselor din sectorul pomicol, sM4.2a,
• investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, sM4.3.

Contribuția măsurii la domeniile de intervenție

DI 2A Imbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizarii fermelor, în special în vederea creșterii participării și orientarii către piață, cât și a diversificării agricole

Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.1 vizează investiții care să conducă la creșterea nivelului de dotare tehnică al exploatațiilor cu potențial în implementarea proiectelor de investiții viabile, care să asigure continuarea procesului de modernizare al exploatațiilor agricole prin modernizarea construcțiilor fermei, echipamentelor și utilajelor tehnice (inclusiv a instalațiilor de irigații performante la nivelul fermei, îmbunătățirea calității activelor), adoptarea standardelor comunitare, scăderea consumului de energie și care să vizezediversificarea producției agricole pentru a îmbunătăți viabilitatea economică a exploatației agricole.

De asemenea, sprijinul prin acesta submasură conduce la creșterea competitivității și viabilității exploatațiilor pomicole atât prin investiții precum echipamente, utilaje, echipamente de irigații în fermă și procesare la nivelul fermei cât și prin investiții ce conduc la creșterea suprafeței ocupate cu plantații pomicole și/sau la reconversia plantațiilor existente (de exemplu: infiintarea de noi plantatii și/sau replantarea cu soiuri noi, mai productive și mai bine adaptate).

Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.3. - îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole și silvice prin modernizarea și adaptarea căilor de acces va avea un efect pozitiv asupra competitivității exploatațiilor, asigurând o bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere.

DI 2C Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor

Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.3. - îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor silvice prin modernizarea și adaptarea căilor de acces va avea un efect pozitiv prin îmbunătățirea condițiilor pentru executarea lucrărilor silvoculturale, prevenirea și stingerea incendiilor și pentru exploatarea pădurilor în condiții ecologice și de rentabilitate.

DI 3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale, a circuitelor scurte de aprovizionare, grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale

Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.2 prin investiții individuale și/sau colective va conduce la dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și de comercializare a produselor agricole, respectarea standardelor comunitare, incluzând tehnologii moderne, inovații și idei noi, precum și facilități pentru creșterea eficienței și productivității întreprinderilor și a valorii adăugate a produselor agricole. Se vor putea realiza facilități de depozitare și ambalare, sisteme de management al calității, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare, promovare și marketing în cadrul lanțurilor alimentare.

Sprijinul acordat prin acesta sub-măsura va contribui la stimularea comercializării produselor prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare și la o mai buna integrare a fermierilor pe piață prin sprijinul acordat pentru modernizarea și extinderea sistemelor de colectare și condiționare și a unităților de procesare pentru fructe proaspete și produse obtinute din fructe, coroborate cu activități de marketing și cu creșterea calității produselor.

DI 5A Eficientizarea utilizării apei în agricultură;

Sprijinul acordat prin submăsura 4.3 prin investiții în modernizarea infrastructurii secundare de irigații vor promova tehnologii noi, moderne vor contribui la economisirea apei în agricultura și scăderea costurilor determinate de consumul apei.

DI 5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură.

Sprijinul acordat prin submăsura 4.1 prin investiții în fermele zootehnice, va determina atingerea unui nivel adecvat de dotare și facilități moderne pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd și a nămolului de epurare, facilități de biogaz, utilaje folosite în agricultura pentru reducerea amprentei GES și amoniac, precum și tehnologii care contribuie la susținerea unei economii cu un nivel scăzut de carbon.

DI 6A Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă

Sprijinul acordat prin sub-masurile 4.2 și 4.2a va contribui la crearea de noi unități de procesare a produselor agricole locale, inclusiv a celor de procesare a fructelor și promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare, actiuni ce vor avea ca efect direct crearea de locuri de muncă contribuind astfel la promovarea ocupării forței de muncă.

Efecte secundare

Măsura 4 este direct programată sub domeniile de intervenție indicate anterior. În plus, este de așteptat că măsura să contribuie indirect la obiectivele aferente domeniilor de intervenție: 3A prin stimularea unei mai bune integrări a producătorilor agricoli pe piață și la nivelul lanțurilor alimentare integrate, precum și prin stimularea asocierii acestora și accesarea sprijinului pentru investiții colective în interesul membrilor, 5A prin investițiile în echipamentele/sistemele de irigații, inclusiv facilități de depozitare a apei, realizate la nivelul fermelor, 5B prin investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul fermei și în industria agroalimentară și 5C prin producerea și utilizarea în scop propriu a energiei regenerabile la nivelul fermelor și unităților procesatoare.

În contextul STP, măsura 4 este programată direct sub domeniile de intervenție indicate anterior (2A, 3A, 6A). În plus, este de așteptat ca măsura să contribuie indirect la obiectivele aferente domeniilor de intervenție 4C și 5E, în principal prin infiintarea plantatiilor pomicole, dar și prin reconversia plantatiilor imbatranite.

De asemenea, măsura contribuie indirect (în contextul STP) la obiectivele aferente domeniilor de intervenție 5A (prin sprijinirea utilizarii echipamentelor performante de irigatii la nivel de ferma) precum și la 5B, 5C, 5D prin promovarea utilizarii resurselor de energie regenerabila la nivelul fermelor și unitatilor de procesare, modernizarea instalațiilor de depozitare și condiționare învechite, modernizarea parcului de mașini și utilaje și prin reducerea cantitatilor de fertilizanți pe bază de azot utilizate.

Contribuția la temele orizontale

Mediu și clima

În cadrul acestei măsuri se vor încuraja investițiile ce vizează eficientizarea/economisirea consumului de apă, utilizarea energiei regenerabile în sectorul agroalimentar, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor precum și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac în agricultură, inclusiv în sectorul pomicol. Investițiile în modernizarea sistemelor de irigații vor fi realizate în conformitate cu prevederile planurilor de management ale bazinelor hidrografice potrivit Directivei Cadru Apă, asigurând contorizarea și eficientizarea consumului de apă și energie.

Investițiile în industria de procesare vor viza reducerea amprentei asupra mediului prin încurajarea de noi metode de păstrare a producției agroalimentare, pentru creșterea siguranței alimentare, produse adaptate mai bine cerințelor pieței, metode de utilizare a deșeurilor și de epurare a apei pentru protejarea mediului, anveloparea clădirilor.

Inovare

Sprijinul pentru realizarea de investiții în active fizice inovative în domeniul producției agricole, a procesării și a infrastructurii agricole și silvice va ameliora performanța economică a exploatațiilor, inclusiv pomicole și va conduce la obținerea de produse procesate cu înaltă valoare. În agricultură, sprijinul va viza îndeosebi folosirea de soiuri de plante mai bine adaptate la secetă, rase de animale mai productive, tehnologii eficiente și moderne, instalații inovatoare. În sectorul de procesare al produselor agro-alimentare, vor fi încurajate acele tehnologii și echipamente cu un caracter inovator, care vor conduce la utilizarea, la o scară mai largă, a tehnologiilor moderne.

8.2.3.3. Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului, beneficiarii eligibili și, dacă este relevant, metodologia de calcul al cuantumului ratei sprijinului, cu defalcare în funcție de submăsură și/sau tipul operațiunii în cazul în care este necesar. Pentru fiecare tip de operațiune, specificarea costurilor eligibile, a condițiilor de eligibilitate, a cuantumurilor și a ratelor de sprijin aplicabile și a principiilor în ceea ce privește stabilirea criteriilor de selecție

8.2.3.3.1.4.1 Investiții în exploatații agricole

Submăsură:

• 4.1 - sprijin pentru investiții în exploatații agricole

8.2.3.3.1.1. Descrierea tipului operațiunii

În cadrul acestei sub-măsuri vor fi sprijinite investițiile orientate spre creșterea competitivității exploatațiilor agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (prioritate va fi acordată celor de dimensiuni medii și asocierilor de ferme mici și medii) și îmbunătațirea calității activelor fixe.

De asemenea, în cadrul acestei sub-măsuri, se va acorda sprijin pentru procesarea la nivelul fermei a produselor agricole, pentru care o combinare a elementelor atât din sub-măsura 4.1 cât și 4.2 (pe baza art. 17 (1) și 17 (1) (a) (b) este relevantă.

Deși la nivel individual, sunt eligibile exploatațiile agricole cu dimensiunea economică de peste 8.000 euro SO, prin intermediul formelor asociative, sprijinul poate fi accesat de toate exploatațiile agricole, chiar dacă acestea au o dimensiune economică sub 8.000 euro SO:

Sprijinul va prioritiza fermele de dimensiuni medii (adică exploatatiile agricole având dimensiunea economică între 12.000 - 250.000 euro euro SO valoarea productiei standard) și formele asociative ale fermelor de mici dimensiuni și medii cu scopul stimulării consolidării exploatațiilor agricole.Ferma mică, în accepțiunea acestui program, este exploatația agricolă având dimensiunea economică între 8000 -11999 euro euro SO, valoarea producției standard.

Scopul sprijinului acordat prin sub-măsură, va contribui la:

• Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea competitivității activității agricole, a diversificării activităților agricole și creșterii calității produselor obținute;
• Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale;
• Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
• Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate.

Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru suport:

• Investiții în înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv tehnologii eficiente de reducerea emisiilor poluării și respectarea standardelor Uniunii care vor deveni obligatorii pentru exploatații în viitorul apropiat, și cele pentru depozitarea/gestionarea adecvată a gunoiului de grajd în zonele unde această cerință este în curs de aplicare;
• Investiții în înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacități de stocare, condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale pentru creșterea valorii adăugate a produselor;
• Investiții în înființarea/înlocuirea plantațiilor pentru strugurii de masă și alte culturi perene
• Investiții în scopul îndeplinirii standardelor comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art 17 (5) al Reg. 1305/2013 în care sprijinul poate fi acordat pe o perioadă maximă de 24 luni de la momentul instalării și investiții de conformare cu noile standarde în cazul modernizării exploatațiilor agricole conform art. 17 (6) în care sprijinul poate fi acordat pe o perioadă maximă de 12 luni de la data la care noul standard a devenit obligatoriu pentru exploatație;
• Înființare și/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilități și racordări;
• Investiții în procesarea* produselor agricole* la nivel de fermă, precum și investiții în vederea comercializării (precum magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole); investitiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar împreună cu investitiile în modernizarea/dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizează un lanț alimentar integrat și adăugarea de plus valoare la nivel de fermă).
• Investiții în înființarea și/sau modernizarea instalațiilor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, cu condiția ca acestea să reprezinte o componentă secundară înt-un proiect de investiții la nivel de fermă;
• Investiții în producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, ca și componentă secundară în cadrul unui proiect de investiții, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu;
• Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din propria activitate agricolă), ca și componentă secundară în cadrul unui proiect de investiții, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu;
• Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013;

8.2.3.3.1.2. Tip de sprijin

• Rambursare costurilor eligibile suportate și plătite efectiv.
• Plăți în avans, cu condiția constituirii unei garanții bancare sau a unei garanții echivalente corespunzătoare procentului de 100 % din valoarea avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și art 63 ale R. 1305/2014.
• Costuri standard și contribuția în natură, în cazul plantațiilor de struguri de masă
• Instrument financiar conform condițiilor detaliate în cap. 8.1

8.2.3.3.1.3. Trimiteri la alte acte legislative

Legislație UE

R (UE) Nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a R (UE) nr. 1083/2006 al Consiliului

R (UE) Nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a R (UE) nr. 637/2008 al Consiliului și a R (UE) nr. 73/2009 al Consiliului

Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea micro-întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii

R (UE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole Comunicarea Comisiei nr. 2008/C155/02 cu privire la aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanții;

Comunicarea Comisiei nr. 2008/C14/02 cu privire la revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare;

Planurile de management ale bazinelor râurilor stabilite în acord cu DCA cu completarile și modificările ulterioare.

Legislație națională

Legea cooperației agricole nr. 566/2004 cu completările și modificările ulterioare, pentru beneficiarii cooperative agricole,

Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, cu completările și modificările ulterioare, pentru beneficiarii societăți cooperative agricole,

Ordonanța Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, cu completările și modificările ulterioare, pentru beneficiarii Grupuri de producători).

Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare,

Ordinul nr. 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește procedura pentru marcarea și certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete și marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman cu modificările și completările ulterioare,

Ordinul