Ministerul Finanțelor Publice - MFP

Norma de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru traficul internațional de bunuri, prevăzute la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare din 22.12.2006

Modificări (5), Referințe (1), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 decembrie 2006 până la 13 ianuarie 2016, fiind abrogat prin Ordin 4147/2015 și înlocuit de Normă 2015;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Art. 1. - Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

(1) Scutirile menționate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-6, lit. b) și lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, sunt provizorii și devin definitive în momentul exportului bunurilor în afara Comunității.

(2) Totuși, în cazul în care unul din regimurile menționate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1- 6 din Codul fiscal încetează să se mai aplice și dacă bunurile sunt importate în Comunitate, scutirea se aplică în continuare:

a) pentru livrările de bunuri efectuate către importator și, după caz, pentru livrările anterioare, inclusiv pentru plasarea bunurilor în regimul respectiv;

b) pentru prestările de servicii efectuate către importatorul bunurilor și, dacă este cazul, pentru prestările anterioare de servicii în legătură cu bunurile, atât timp cât acestea se aflau în regimul respectiv, inclusiv pentru acele servicii legate de plasarea bunurilor în acel regim.

(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2) baza de impozitare se stabilește conform art. 139 din Codul fiscal, dacă bunurile sunt importate în România.

(4) Plasarea bunurilor într-unul din regimurile menționate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul fiscal și livrarea acestora cât timp se află sub regimul respectiv se supun condițiilor impuse de legislația vamală.

(5) Prestările de servicii menționate la art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, asupra bunurilor aflate încă într-unul din regimurile menționate la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul fiscal sunt scutite în măsura în care prestarea acestor servicii este autorizată de legislația vamală.

(6) Scutirea de taxă în ceea ce privește livrarea de bunuri plasate într-unul din regimurile menționate în art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 precum și prestarea de servicii asupra unor astfel de bunuri, altele decât transportul și serviciile accesorii transportului, vor fi justificate cu:

a) contractul cu titularul regimului sau cu beneficiarul;

b) factura sau alte documente aprobate prin lege;

c) documentele din care să reiasă că bunurile în cauză se aflau într-unul din regimurile mai sus menționate la momentul livrării sau prestării.

Art. 2. - Referințe în jurisprudență (1)

(1) Conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal, se consideră antrepozite de taxă pe valoarea adăugată: Modificări (1)

a) pentru produsele accizabile, prevăzute la art. 1251 alin. (1) pct. 7 din Codul fiscal, orice locație situată în România, definită ca antrepozit fiscal în sensul art. 163 lit. c) din Codul fiscal;

b) pentru bunurile prevăzute la alin. (3), o locație situată în România și definită ca atare prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(2) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: Modificări (1)

a) livrările de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

b) livrările de bunuri efectuate în locațiile prevăzute la alin. (1), atâta timp cât bunurile se află încă în regim de antrepozit de TVA, conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal; Modificări (1)

c) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. c) și art. 1441 din Codul fiscal, și aferente livrărilor prevăzute la lit. a), sau efectuate în locațiile enumerate la lit. a) pentru bunurile aflate încă într-un astfel de regim, conform art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal; Modificări (1)

d) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 1441, legate direct de bunurile plasate în regim de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 143 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal;

e) serviciile prestate de intermediarii care acționează în numele și în contul altei persoane, în cazul în care acestea sunt prestate în legătură cu operațiunile scutite de taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor de la lit. a)-d), în baza art. 1441 din Codul fiscal;

f) importurile și achizițiile intracomunitare de bunuri plasate în regim de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, în baza art. 142 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

(3) Plasarea în regim de antrepozit de TVA se limitează la bunurile cu următoarele coduri tarifare: Modificări (1)

Nr. crt. Bunuri Cod tarifar
1. Cartofi 0701
2. Măsline 0711 20
3. Nuci de cocos, nuci de Brazilia și nuci de caju 0801
4. Alte nuci 0802
5. Cafea neprăjită 0901 11 00
0901 12 00
6. Ceai 0902
7. Cereale De la 1001 la 1005
De la 1007 la 1008
8. Orez neprelucrat 1006
9. Grăunțe și semințe oleaginoase (inclusiv soia) și fructe oleaginoase De la 1201 la 1207
10. Uleiuri vegetale și grăsimi și fracțiunile acestora, rafinate sau nu, dar nemodificate chimic De la 1507 la 1515
11. Zahăr brut 1701 11
1701 12
12. Boabe de cacao, întregi sau sparte, crude sau prăjite 1801
13. Uleiuri minerale (inclusiv propan și butan; țiței) 2709
2710, cu excepția celor care fac obiectul antrepozitului fiscal
14. Chimicale vrac Cap. 28 și 29
15. Cauciuc, în formă primară sau în formă de plăci, foi sau benzi 4001
4002
16. Lână 5101
17. Argint 7106
18. Platină (paladiu, rodiu) 7110 11 00
7110 21 00
7110 31 00
19. Cupru 7402
7403
7405
7408
20. Nichel 7502
21. Aluminiu 7601
22. Lead 7801
23. Zinc 7901
24. Cositor 8001
25. Indiu ex. 8112 92
ex. 8112 99

(4) Regimul de antrepozit de TVA nu se aplică pentru bunurile destinate livrării cu amănuntul, cu excepția:

a) bunurilor livrate de magazinele duty-free în sensul art. 28k, alin. (1) din Directiva 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire, pentru călătorii ce se deplasează cu avionul sau cu vaporul către țări din afara Comunității, în cazul în care aceste livrări sunt scutite de taxă conform art. 143, alin. (1), lit. a) și b) din Codul fiscal; Modificări (1)

b) bunurilor livrate de persoane impozabile călătorilor de la bordul navelor sau aeronavelor, pe durata zborului sau a călătoriei pe mare, în cazul în care locul sosirii este situat în afara Comunității;

c) bunurilor a căror livrare este scutită de taxă conform art. 143 alin. (1) lit. (j)-(m) din Codul fiscal.

(5) Prestările de servicii prevăzute la alin. (2), lit. c) se limitează la prestările de servicii autorizate în baza regimului de antrepozitare vamală de către legislația vamală și prezentate în lista din anexa 2 la prezentele norme. Modificări (2)

(6) Scutirile menționate la alin. (2) sunt provizorii și vor deveni definitive pentru operațiunile ce preced:

a) livrarea de bunuri, efectuată cu plată, care se efectuează în timp ce bunurile sunt supuse în continuare regimului de antrepozit de TVA;

b) scoaterea bunurilor din regimul de antrepozit TVA, de către persoana impozabilă în cadrul unei livrări cu plată a acestor bunuri;

c) scoaterea bunurilor din regimul de antrepozit TVA de către proprietarul acestora, independent de orice tranzacție comercială, în cadrul:

1. unui transfer menționat la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, sau

2. transportului sau expedierii acestor bunuri în afara Comunității, efectuate de către proprietar sau în contul acestuia.

(7) În cazul în care, independent de o tranzacție comercială, bunurile sunt scoase din regimul de antrepozit de TVA de către proprietar sau în contul acestuia și rămân în România sau fac obiectul unei operațiuni prevăzute la art. 128 alin. (12) lit. g)-h) din Codul fiscal, se aplică taxarea pentru următoarele operațiuni:

a) plasarea bunurilor în regim de antrepozit de TVA, precum și serviciile prevăzute la alin. (2) lit. c), prestate către proprietar, în cazul în care bunurile nu au făcut obiectul unei livrări cu plată efectuată de proprietar în timp ce se aflau în regimul de antrepozit TVA;

b) livrările de bunuri și prestările de servicii prevăzute la alin. (2) lit. c), efectuate către proprietar, dacă bunurile au fost supuse uneia sau mai multor livrări cu plata în timp ce se aflau sub regimul de antrepozit de TVA.

(8) Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată este persoana din cauza căreia bunurile ies din regimul de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal. Modificări (1)

(9) În lipsa unor dovezi suplimentare:

a) se consideră că orice persoană care scoate bunuri din regimul de antrepozit TVA le-a scos în condițiile impuse de alin. (6);

b) se consideră că bunurile a căror lipsă se constată dintr-un antrepozit TVA au fost scoase din regimul respectiv în condițiile stabilite la alin. (7).

(10) Antrepozitarul de TVA trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie autorizat să funcționeze în această calitate de către Ministerul Finanțelor Publice, cu excepția antrepozitului TVA menționat la alin. (1) lit. a), pentru care autorizația de funcționare ca antrepozit fiscal este valabilă în mod automat și pentru antrepozitul de TVA;

b) să fie stabilit în România și înregistrat în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal;

c) să țină evidența bunurilor aflate în stoc în antrepozitul TVA;

d) să emită un document care să ateste plasarea bunurilor în regimul de antrepozit TVA, către fiecare persoană care plasează bunuri într-un astfel de regim, și să înregistreze acest document într-un registru special;

e) să emită un formular de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit TVA, și să înregistreze acest formular într-un registru special.

(11) Persoana care plasează bunuri în regim de antrepozit TVA, livrează bunuri în timp ce acestea se află în regimul de antrepozit TVA și/sau scoate bunurile dintr-un asemenea regim va trebui să îndeplinească următoarele condiții; Modificări (1)

a) să se identifice față de antrepozitarul menționat la alin. (10) cu codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România, după caz;

b) pentru toate livrările efectuate, să emită factura menționată la art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, în care, după caz, taxa datorată menționată în art. 155 alin. (5) lit. n) din Codul fiscal să fie înlocuită cu sintagma prevăzută în pct. 63 sau 64 din anexa 1 la prezentele norme. Modificări (1)

(12) Persoana impozabilă care prestează servicii conform alin. (2) lit. (c), va emite, pentru toate operațiunile ce au loc în România în condițiile art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal, factura prevăzută la art. 155 alin. (1) din Codul fiscal în care, după caz, suma taxei datorate menționate la art. 155 alin. (5) lit. n) din Codul fiscal, va fi înlocuită cu sintagma prevăzută în pct. 65 și 66 din anexa 1 la prezentele norme. Modificări (1)

(13) Celelalte limite și condiții cu privire la regimul de antrepozit de TVA sunt prezentate în anexa 1, care face parte integrantă din prezentele norme.

ANEXA Nr. 1 la norme Modificări (1)

Alte limite și condiții privind aplicarea regimului de antrepozit de TVA

I. Aplicarea regimului: principii de bază

1. Regimul de antrepozit TVA se referă numai la bunurile comunitare. În acest sens, următoarele bunuri de consideră comunitare:

a) bunurile provenind din teritoriul comunitar în scopuri de TVA, definit la art. 1252 din Codul fiscal;

b) bunurile importate pe teritoriul comunitar și plasate în circulație liberă în Comunitate.

2. Regimul de antrepozit TVA cuprinde un sistem de scutiri în lanț a taxei, care constă în:

a) acordarea scutirii de taxă provizoriu pentru toate operațiunile efectuate în cadrul regimului;

b) acordarea definitivă a acestei scutiri la momentul livrării ulterioare a bunurilor în cadrul regimului de antrepozit TVA.

3. Toate operațiunile efectuate asupra bunurilor aflate în acest regim sunt scutite definitiv de la plata taxei, proporțional cu livrările ulterioare de bunuri aflate în acest regim, cu excepția operațiunilor efectuate către ultimul cumpărător care beneficiază numai de scutire provizorie. Modificări (1)

4. Operațiunile prevăzute la pct. 3, care beneficiază numai de scutire provizorie sunt:

a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător, de bunuri care rămân în acest regim;

b) serviciile efectuate către ultimul cumpărător, aferente bunurilor ce rămân în acest regim pe perioada depozitării.

5. În cazul în care bunurile nu au făcut obiectul unei livrări cu plată, în cadrul regimului, operațiunile provizoriu scutite de taxă rămân următoarele:

a) operațiunea de plasare a bunurilor în regim de antrepozit TVA de către cumpărătorul sau proprietarul bunurilor. Această operațiune poate fi un import, o achiziție intracomunitară sau o livrare de bunuri în România;

b) serviciile în legătură cu aceste bunuri, prestate în contul cumpărătorului/proprietarului, în cadrul regimului, anterior și pe perioada antrepozitării.

6. Bunurile respective vor căpăta una din destinațiile următoare:

a) fie ultimul cumpărător/proprietarul efectuează o livrare, cu plată, a acestor bunuri, iar acestea rămân în cadrul regimului;

b) fie ultimul cumpărător/proprietarul efectuează o livrare, cu plată, a acestor bunuri, iar acestea părăsesc regimul;

c) fie ultimul cumpărător scoate bunurile din regim, independent de orice tranzacție.

7. Livrarea cu plată nu face decât să extindă lanțul operațiunilor scutite. Totuși livrarea însoțită de ieșirea bunurilor din acest regim, precum și ieșirea bunurilor din regim fără existența vreunei tranzacții pun capăt regimului.

II. Bunuri livrate cu plată și care nu rămân în regimul de antrepozit TVA

8. Livrarea de bunuri nu mai poate beneficia de scutirea menționată la art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal dacă bunurile nu rămân în regimul de antrepozit TVA și urmează regulile obișnuite, având următoarele caracteristici:

a) este în principiu taxabilă dacă livrarea are loc în România și bunurile nu părăsesc România, fără însă a afecta aplicarea altei scutiri aplicabile în interiorul țării;

b) nu se supune TVA dacă livrarea nu are loc în România, conform art. 132 din Codul fiscal, ca de exemplu o livrare cu instalare în străinătate sau vânzare la distanță care are loc în străinătate;

c) este scutită de taxă dacă este o livrare intracomunitară sau un export ce respectă condițiile pentru ca o operațiune să fie scutită de taxă, conform art. 143 din Codul fiscal.

9. Aplicarea regulilor obișnuite pentru această operațiune determină transformarea scutirii provizorii aplicate ultimelor operațiuni (livrarea de bunuri sau prestarea de servicii) ce preced această livrare în scutire definitivă.

Exemplu:

Persoanele impozabile A, B, C, D, E, Y și Z efectuează următoarele operațiuni:

                 ┌──────────────────────────────────────────────┐
                 │      Antrepozit TVA                          │
                 │                                              │
           A ────┼─────> B ───────────> C ────────── > D ───────┼────> E
    Import       │       ^   Livrare        Livrare    ^        │    Livrare
   Achiziție     │       │                             │        │  - România
intraComunitară  │       │                             │        │  - stat membru
    Livrare      │       │                             │        │  - stat terț
                 └───────┼─────────────────────────────┼────────┘
                         │                             │
                         Y                             Z
                Prestare de servicii către B    Prestare de servicii către D

A) A îi vinde bunuri lui B care le plasează într-un antrepozit TVA. Operațiunea A-B poate constitui un import efectuat de B, o achiziție intracomunitară efectuată de B sau o livrare efectuată de A lui B cu scutire de taxă pentru că bunurile se plasează de către B într-un antrepozit TVA. Această scutire se acordă provizoriu.

B) Y efectuează o prestare de servicii în legătură cu bunurile, în contul lui B. Această operațiune este provizoriu scutită de taxă.

C) B vinde bunurile supuse transformării lui C, iar bunurile rămân în același regim. Livrarea B-C este provizoriu scutită de taxă, însă transformă scutirea aferentă plasării bunurilor de către B în cadrul regimului în scutire definitivă (import efectuat de B, achiziție intracomunitară sau livrare de la A către B), ca și prestarea de servicii efectuată de Y lui B.

D) C vinde bunurile lui D, iar acestea rămân în regim de antrepozit TVA. Livrarea C-D este scutită provizoriu de taxă, dar transformă scutirea aferentă livrării de bunuri de către B lui C în scutire definitivă.

E) Z efectuează o prestare de servicii în legătură cu bunurile, în contul lui D. Această operațiune este provizoriu scutită de taxă.

F) D vinde bunuri lui E, iar acestea părăsesc regimul în cadrul acestei vânzări. Această livrare poate fi una taxabilă în România sau o livrare intracomunitară ori un export scutit de taxă.

Această livrare transformă scutirile provizorii acordate pentru livrarea de către C lui D în scutiri definitive, ca și prestarea de servicii de către Z lui D.

III. Bunurile care părăsesc regimul fără a avea loc o tranzacție comercială

10. Bunurile care părăsesc regimul fără a avea loc o tranzacție comercială pot avea ca destinație România, alt stat membru sau un stat în afara Comunității.

11. Scoaterea bunurilor din regim fără existența unei tranzacții comerciale nu constituie în sine o operațiune în sfera TVA. Prin urmare impozitarea cu TVA, fără a afecta o posibilă scutire, se poate efectua numai pentru operațiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxă. Aceste operațiuni pot fi: livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achiziția intracomunitară sau importul de bunuri. Modificări (1)

12. În cazul în care bunurile nu au făcut obiectul livrării cu plată când se aflau în regimul de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 11 sunt următoarele:

a) operațiunea de plasare a bunurilor în acest regim de către cumpărătorul/proprietarul bunurilor. Această operațiune poate fi: livrare, import sau achiziție intracomunitară de bunuri;

b) prestarea/prestările de servicii în legătură cu aceste bunuri în beneficiul cumpărătorului/proprietarului anterior sau în perioada în care bunurile se aflau în acest regim.

13. În cazul în care bunurile au făcut obiectul uneia sau mai multor livrări cu plată când se aflau în regimul de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 11 sunt următoarele:

a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător, de bunuri ce rămân în regimul de antrepozit TVA;

b) prestarea/prestările de servicii efectuată/efectuate către ultimul cumpărător atât timp bunurile se aflau în regimul de antrepozit TVA.

14. Taxa datorată pentru operațiunile ce vor fi regularizate devine exigibilă la momentul ieșirii bunurilor din regim cu cota care ar fi fost aplicabilă fiecăreia din aceste operațiuni făcute în beneficiul ultimului cumpărător/proprietar al bunurilor, care aplică prevederile art. 150 alin. (1) lit. f) și art. 157 din Codul fiscal.

15. Ieșirea din regim fără existența unei tranzacții comerciale de bunuri transportate în alt stat membru constituie un transfer în sensul art. 128 alin. (10) și (11) din Codul fiscal și în consecință este o operație impozabilă.

16. Această operațiune nu atrage nici o regularizare în măsura în care este scutită de taxă în baza art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.

17. În plus, scoaterea bunurilor din regimul de antrepozit TVA transformă de asemenea scutirea provizorie acordată pentru operațiunile anterioare, precedente acestei ieșiri, în scutire definitivă.

18. Scoaterea din regim fără existența unei tranzacții comerciale de bunuri transportate într-un stat din afara Comunității nu constituie în sine o operațiune taxabilă.

19. Totuși, întrucât nu se datorează nicio taxă pentru bunurile exportate din spațiul comunitar, ieșirea bunurilor din regimul de antrepozit TVA nu se supune taxei și nu se va efectua nici o regularizare.

20. De asemenea în această situație, ieșirea bunurilor din regimul de antrepozit TVA în aceste condiții transformă scutirea provizorie acordată pentru operațiunile anterioare, precedente acestei ieșiri, în scutire definitivă.

Exemplu:

                 ┌──────────────────────────────────────────────┐
                 │      Antrepozit TVA                          │
                 │                                              │
           A ────┼─────> B ───────────> C ────────── > D ───────┼────> E
    Import       │       ^   Livrare        Livrare    ^        │    Livrare
   Achiziție     │       │                             │        │  - România
intraComunitară  │       │                             │        │  - stat membru
    Livrare      │       │                             │        │  - stat terț
                 └───────┼─────────────────────────────┼────────┘
                         │                             │
                         Y                             Z
                Prestare de servicii către B    Prestare de servicii către D

În acest sens, reluăm exemplul menționat la pct. 9 și considerăm că D nu vinde bunurile achiziționate și supuse transformării, ci le scoate din regimul de antrepozit TVA pentru a le transporta în magazinul său de vânzare cu amănuntul din România, în alt stat membru sau în afara spațiului comunitar.

a) Dacă magazinul se află în România, D realizează o deplasare pe plan local, ce nu constituie o operațiune taxabilă. Aceasta implică faptul că operațiunile efectuate de către C lui D (livrare de bunuri) și de către Z lui D (prestare de servicii) nu pot fi scutite definitiv de taxă, și faptul că se datorează TVA pentru aceste operațiuni.

b) Dacă magazinul se află în alt stat membru și dacă D realizează un transfer în sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, această operațiune este scutită de taxă în baza art. 143 alin. (2) lit. d), din Codul fiscal. Preluarea bunurilor în statul membru de sosire va fi asimilată unei achiziții intracomunitare taxabile la prețul de cost al bunurilor, ce va cuprinde prețul de cumpărare plătit lui C, precum și costul serviciilor plătit lui Z. Prin urmare, scutirile acordate provizoriu pentru livrarea C-D și pentru serviciul Z-D devin definitive.

c) Dacă magazinul se află în afara spațiului comunitar, D realizează o deplasare a bunurilor în afara spațiului comunitar, ce nu constituie o operațiune impozabilă. Chiar dacă nu se aplică nici o taxă pentru bunurile exportate în afara Comunității, scutirile acordate provizoriu pentru livrarea C-D și pentru serviciul Z-D devin de asemenea definitive.

IV. Persoana obligată la plata taxei

21. În principiu, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă care efectuează livrarea de bunuri sau prestarea de servicii în baza art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

22. S-a remarcat că atunci când aceste operațiuni se realizează în cadrul regimului, ele beneficiază de o scutire provizorie, care devine definitivă dacă bunurile:

a) fac obiectul unei livrări în care bunurile rămân în regim de antrepozit TVA;

b) părăsesc regimul în cadrul livrării;

c) părăsesc regimul independent de orice tranzacție comercială, spre o destinație din afara României.

23. Pe de altă parte, aceste operațiuni trebuie regularizate când sunt în beneficiul unei persoane impozabile care scoate bunurile din regim independent de orice tranzacție comercială, spre o destinație din România.

24. Întrucât persoana obligată la plata taxei menționată în pct. 21 nu are posibilitatea de a controla destinația pe care o vor primi bunurile după ce le livrează sau expediază, nu are cum să afle dacă se va efectua o regularizare sau nu.

25. Prin urmare, art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal desemnează persoana obligată la plata taxei ca fiind persoana din cauza căreia bunurile sunt plasate în acest regim sau care scoate bunurile din regim.

26. Această derogare este aplicabilă numai livrării de bunuri sau prestării de servicii ce beneficiază de scutirea aferentă regimului de antrepozit TVA și care se acordă provizoriu. Pentru celelalte livrări de bunuri și prestări de servicii (cum ar fi livrarea de bunuri care nu rămân în regim de antrepozit TVA sau prestarea de servicii nepermisă în cadrul regimului), se aplică regula normală referitoare la obligația plății TVA, prevăzută în art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu excepția cazului în care se aplică altă regulă referitoare la obligația de plată, ca de exemplu conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

27. În ceea ce privește importurile și achizițiile intracomunitare de bunuri plasate în acest regim, nu se aplică nici o derogare, ci regulile obișnuite referitoare la persoana obligată la plata taxei pentru aceste operațiuni.

28.

(1) În plus, art. 1512 alin. (6) din Codul fiscal precizează că pentru aplicarea regimului de antrepozit de TVA prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal, antrepozitarul și transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ținuți răspunzători individual și în solidar pentru plata taxei împreună cu persoana obligată la plata acesteia conform art. 150 alin. (1) lit. a), f) și g) și art. 1511 din Codul fiscal.

(2) Această răspundere se aplică operațiunilor scutite provizoriu de la plata taxei și altor operațiuni aferente bunurilor plasate în regim.

Exemplu:

             ┌──────────────────────────────────────────────┐
             │    Antrepozit TVA                            │
             │      ┌───────────────────────────────────────┼────>  C Ucraina
             │      │    Livrare                            │
             │                                              │
   A  ───────┼───-> B   ─────────────────────-> E ──────────┼────>  F România
Livrare      │      ^││  Livrare                            │
             │      ││└─────────────────────────────────────┼────>  D România
             │      ││   Livrare                            │
             │      │└──────────────────────────────────────┼────>  B România
             │      │    Livrare                            │
             └──────┼───────────────────────────────────────┘
                    │
                    Y
             Prestare de servicii către B

1) Bunurile produse de A în România sunt vândute unei persoane impozabile română, B, cu scutire de taxă întrucât B a plasat bunurile într-un antrepozit TVA din Constanța, administrat de X.

2) B îi solicită societății prelucrătoare Y din Mamaia să transforme bunurile. Acest serviciu nu este permis în cadrul regimului conform legislației vamale.

3) B îi vinde o parte din bunurile transformate societății C din Ucraina. Bunurile părăsesc regimul în cadrul acestei livrări și sunt transportate spre Ucraina în contul lui B. Livrarea este scutită de taxă conform art. 143 alin. (1) lit a) din Codul fiscal

4) B îi vinde o altă parte din bunurile transformate societății D din România, cu aplicarea taxei.

5) B vinde o altă parte din bunurile transformate unei companii din Germania E care nu este stabilită și nu este înregistrată în scopuri de TVA în România, iar bunurile rămân în regim.

6) B scoate restul de bunuri din antrepozit și le utilizează ca materii prime în fabrica sa din Timișoara.

7) Compania Germană E revinde bunurile unei societăți din România F stabilită și înregistrată în scopuri de TVA în România, cu aplicarea taxei.

Tratamentul de TVA al operațiunilor și persoanele obligate la plata taxei

Operațiunea A-B

Livrarea de bunuri realizată de A este scutită în mod provizoriu de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal întrucât B a plasat bunurile într-un regim de antrepozit de TVA.

Operațiunea Y-B

Întrucât această operațiune nu poate fi scutită de taxă Y este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Operațiunea B-C

a) Întrucât bunurile sunt transportate în afara Comunității, această livrare este scutită de taxă conform art. 143 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal dacă sunt îndeplinite toate condițiile pentru aplicarea scutirii.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru acea parte din bunuri livrate de C în Ucraina.

c) Dacă nu s-ar aplica o scutire de taxă, B ar fi în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Operațiunea B-D

a) Întrucât bunurile părăsesc regimul dar rămân în România, această livrare este taxabilă în România.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru partea din bunuri livrate de B lui D în România.

c) B este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal pentru livrarea făcută în beneficiul lui D.

Operațiunea B-E

a) Această livrare este scutită provizoriu de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal întrucât bunurile rămân în antrepozit de TVA.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea de bunuri de către A lui B devine definitivă pentru partea de bunuri livrate de către B lui E.

Operațiunea E-F

a) Întrucât bunurile părăsesc regimul dar rămân în România, această livrare este impozabilă în România.

b) Scutirea provizorie acordată pentru livrarea bunurilor de către B lui E devine definitivă.

c) F este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

Operațiunea B-B

a) Întrucât bunurile părăsesc regimul fără să facă obiectul niciunei livrări în cadrul regimului, fără a fi implicate în vreo tranzacție și rămân în România, scutirea provizorie acordată pentru livrarea de la A la B nu mai poate fi menținută și livrarea A-B trebuie (parțial) regularizată pentru această parte de bunuri;

b) B este în principiu persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.

29. De asemenea, art. 2 alin. (9) lit. b) din norme, prevede că bunurile lipsă se consideră scoase din regim în condiții care generează exigibilitatea taxei. Antrepozitarul va fi răspunzător pentru plata taxei pentru bunurile lipsă sau a căror destinație nu o poate justifica.

V. Plata taxei în cazul regularizării scutirii provizorii

30. Când bunurile părăsesc regimul, trebuie efectuată o regularizare pentru operațiunile efectuate în beneficiul unei persoane impozabile sau efectuate de această persoană în momentul în care scoate bunurile din regimul de antrepozit TVA fără existența unei tranzacții, în cazul în care destinația bunurilor este în România.

31. Când bunurile nu au făcut obiectul livrării cu plată cât se aflau în regim de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 30 sunt următoarele:

a) operațiunea de plasare a bunurilor în acest regim, de către cumpărătorul/proprietarul acestora. Această operațiune poate fi livrare, import sau achiziție intracomunitară de bunuri;

b) prestarea/prestările de servicii în legătură cu aceste bunuri către cumpărător/proprietar anterior sau în timp ce acestea se aflau în regim de antrepozit TVA.

32. Când bunurile au făcut obiectul uneia sau mai multor livrări cu plată în timp ce se aflau în regim de antrepozit TVA, operațiunile menționate la pct. 30 sunt următoarele:

a) livrarea efectuată către ultimul cumpărător al bunurilor ce rămân în regim de antrepozit TVA;

b) prestarea/prestările de servicii către ultimul cumpărător, când bunurile se aflau în regim de antrepozit TVA.

33. Taxa datorată pentru operațiunile care se vor supune regularizării devine exigibilă în momentul ieșirii bunurilor din regimul de antrepozit TVA la cota care s-ar fi aplicat fiecăreia dintre operațiuni în cazul în care nu ar fi fost scutite provizoriu de taxă.

34. Persoana obligată la plata taxei pentru operațiunea ce se va supune regularizării este răspunzătoare pentru această regularizare.

35. În cazul bunurilor importate, plasate în antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, care părăsesc regimul fără vreo livrare ulterioară în cadrul regimului și fără existența vreunei tranzacții comerciale, se impune regularizarea taxei pentru importul efectuat. Modificări (1)

36. Taxa prevăzută la pct. 35 se plătește conform art. 157 alin. (3) sau (4) din Codul fiscal. Modificări (1)

37. În situația în care se impune regularizarea taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni decât importul de bunuri, persoana obligată la plata taxei trebuie să înscrie taxa datorată ca taxă colectată în decontul de TVA aferent perioadei în care taxa devine exigibilă. Modificări (1)

38. Taxa prevăzută la pct. 37 este deductibilă în limitele și condițiile fixate la art. 145-147 din Codul fiscal. Modificări (1)

VI. Ținerea evidențelor și alte obligații

39. Identitatea persoanei care plasează bunurile în regim de antrepozit TVA sau care scoate bunurile din acest regim trebuie cunoscută întotdeauna de titularul autorizației de antrepozit TVA.

40. Aceste persoane trebuie apoi să se identifice în fața titularului și să comunice codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă acesta există.

41. Pentru operațiunile efectuate în cadrul regimului de antrepozit TVA, titularul nu este obligat să identifice diferiții operatori.

42. Titularul este totuși răspunzător, în calitate de antrepozitar, în solidar și individual, pentru plata taxei aferente acestor operațiuni.

43. Titularul trebuie să emită și să semneze un document de plasare în regimul de antrepozit de TVA;

44. Documentul de plasare trebuie emis la momentul în care bunurile intră în antrepozitul TVA și trebuie să cuprindă minimum următoarele:

a) data de intrare a bunurilor;

b) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al titularului;

c) numărul autorizației;

d) adresa antrepozitului;

e) numărul de ordine sub care documentul este înregistrat în registrul documentelor de plasare în regim;

f) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale persoanei care plasează bunurile în regimul de antrepozit de TVA;

g) denumirea exactă și cantitatea bunurilor în starea în care sunt plasate în antrepozitul de TVA;

h) o mențiune referitoare la:

1. documentul de import, când plasarea urmează unui import de bunuri în România;

2. factura primită de persoana care face o achiziție intracomunitară sau la autofactura menționată în art. 1551 alin. (1) din Codul fiscal sau, în cazul unei achiziții intracomunitare asimilate menționată în art. 1301 alin. (2) din Codul fiscal, la documentul care justifică în celălalt stat membru transferul în România, atunci când plasarea urmează unei achiziții intracomunitare asimilate;

3. factura primită de la furnizor atunci când plasarea urmează unei livrări de bunuri în România;

4. un document specific ce urmează a fi instituit în cazul transferurilor locale, în România.

45. Persoanele care pot plasa bunuri în acest regim sunt următoarele:

a) persoana care face un import de bunuri în România scutită de taxă conform art. 142 alin. (1) lit. a) și art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

b) persoana care face o achiziție intracomunitară de bunuri în România scutită de taxă conform art. 142 alin. (1) lit. a) și art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

c) persoana care face o achiziție de bunuri în România a căror livrare de către furnizor este scutită de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal;

d) persoana care face un transfer local de bunuri în România într-un antrepozit de TVA.

46. Pentru aplicarea scutirii, trebuie menționate următoarele pe declarația vamală de import:

a) la rubrica 8 referitoare la importator: numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale importatorului;

b) la rubrica 37 referitoare la regimul sub care se importă bunurile: codul 45 care reprezintă codul alocat în Comunitate bunurilor plasate în regim de antrepozit de TVA;

c) la rubrica 44 rezervată pentru mențiuni specifice: numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului de autorizație de antrepozit de TVA precum și numărul autorizației care i-a fost atribuită. Dacă titularul și importatorul sunt una și aceiași persoană, atunci informația de la rubrica 8 se trece și la rubrica 44. De asemenea, trebuie menționat clar la rubrica 44 orice informație legată de transformarea la care sunt supuse bunurile aflate în antrepozit;

d) la rubrica 49 legată de identificarea antrepozitului: numărul antrepozitului fiscal de accize în care urmează să fie depozitate bunurile, dacă este cazul.

47. Atunci când bunurile sunt plasate într-un regim de antrepozit TVA în urma unui transfer local fără natura comercială, proprietarul bunurilor trebuie să emită un document specific care să conțină următoarele informații:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale proprietarului;

b) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozitar;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care vor fi depozitate bunurile;

d) denumirea exactă, cantitatea și valoarea bunurilor. O copie a acestui document trebuie să se afle în posesia titularului de autorizație.

48. Titularul autorizației trebuie să transmită o copie semnată a documentului de plasare în regimul de antrepozit de taxă, către persoana care plasează bunurile în regim.

49. O copie a documentului prevăzut la pct. 48 se transmite de către persoana care a plasat bunurile în antrepozit furnizorului său din România, dacă este cazul, pentru ca acesta din urmă să dovedească faptul că livrarea făcută în România poate fi scutită de taxa pe valoarea adăugată.

50. O copie a documentului prevăzut la pct. 48 și o copie a autorizației de antrepozit de TVA trebuie transmise, pentru a justifica scutirea, prestatorului de servicii care efectuează lucrări asupra bunurilor înainte să fie plasate în regim sau în timp ce acestea se află în regimul de antrepozit de TVA.

51. Titularul regimului de antrepozit de TVA trebuie să țină un registru al documentelor de plasare, în care se raportează cronologic bunurile depozitate într-un asemenea regim.

52. Acest registru trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) un număr de ordine;

b) data la care au fost plasate bunurile în regim;

c) codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al persoanei care plasează bunurile într-un asemenea regim;

d) o trimitere la documentul de plasare;

e) un număr de ordine sub care sunt înregistrate bunurile în listele de stocuri. Documentul de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit TVA

53. Titularul trebuie să emită și să semneze un document de scoatere a bunurilor din regimul de antrepozit de TVA.

54. Acest document trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) data la care bunurile părăsesc regimul;

b) numele, adresa și codul de înregistrare TVA din România îl titularului;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt depozitate bunurile;

d) adresa antrepozitului;

e) numărul de ordine sub care documentul este înregistrat în registrul documentelor de plasare;

f) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România, dacă este cazul, ale persoanei care scoate sau pentru care sunt scoase bunurile din regimul de antrepozit de TVA;

g) numărul de ordine sub care este înregistrat documentul de scoatere în registrul acestor documentelor de scoatere din regim;

h) denumirea exactă și cantitatea bunurilor;

i) o mențiune referitoare la:

1. factura emisă, dacă este cazul;

2. auto-factura menționată în art. 155 alin. (4) din Codul fiscal în cazul transferului de bunuri în alt stat membru în sensul art. 128 alin. (10), din Codul fiscal; Modificări (1)

3. documentul special emis atunci când bunurile părăsesc regimul fără a face obiectul unei tranzacții comerciale și rămân în România;

4. numărul autorizației antrepozitului de TVA, adresa precum și numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului dacă bunurile sunt transportate în alt antrepozit pentru a fi plasate în același regim;

5. Documentul privind accizele dacă documentul de scoatere din regim se referă la produse accizabile.

55. Persoanele care pot scoate bunuri dintr-un regim de antrepozit de TVA sunt următoarele:

a) pentru bunuri altele decât bunurile accizabile și bunuri ce urmează a fi folosite în producerea sau transformarea produselor accizabile:

1. persoana impozabilă care livrează bunurile fără ca bunurile să rămână în regim de antrepozit;

2. proprietarul bunurilor care scoate bunurile din regimul de antrepozit fără a le implica în tranzacții comerciale;

b) pentru bunuri accizabile și bunuri ce urmează a fi folosite în producerea sau transformarea produselor accizabile:

1. persoana impozabilă care livrează bunurile fără ca bunurile să rămână în regim de antrepozit în măsura în care această livrare are drept consecință eliberarea în consum în scopuri de accize a bunurilor sau scoaterea fizică a acestora din antrepozitul de TVA;

2. proprietarul bunurilor care scoate bunurile din regimul de antrepozit fără a le implica în tranzacții comerciale.

56. Acest document trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale proprietarului;

b) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozitar;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA;

d) dacă bunurile sunt mutate în alt antrepozit de TVA pentru a fi plasate în același regim, numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt mutate bunurile;

e) denumirea exactă, cantitatea și valoarea bunurilor.

57. O copie a facturii sau a oricărui alt document trebuie emisă către titularul autorizației de antrepozit de TVA.

58. Titularul autorizației de antrepozit de TVA emite persoanei care scoate bunurile din regim, o copie a documentului de scoatere din regim, semnată și păstrează la rândul său o copie a acestui document.

59. Titularul autorizației de antrepozit de TVA trebuie să țină un registru al documentelor de scoatere din regimul de antrepozit de TVA, în care se raportează cronologic bunurile ce părăsesc regimul.

60. Acest registru trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) un număr de ordine;

b) data la care bunurile părăsesc regimul;

c) codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al persoanei care scoate bunurile din regim;

d) o trimitere la documentul de plasare;

e) un număr de ordine sub care sunt înregistrate bunurile în listele de stocuri ca părăsind regimul.

61. Gestiunea stocurilor constă în principal din ținerea unui registru al documentelor de plasare a bunurilor în regim, a unui registru al documentelor de scoatere din regim și a unui registru al fișelor de stoc în care sunt raportate, pe tipuri de bunuri, intrările și ieșirile din regimul de antrepozit de TVA.

62. Aceste fișe trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

a) un număr de ordine;

b) numele, adresa și codul de înregistrare TVA din România al titularului autorizației;

c) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt depozitate bunurile;

d) adresa antrepozitului;

e) denumirea bunurilor;

f) codul tarifar al bunurilor în starea în care erau când au intrat în antrepozitul de TVA;

g) la plasare bunurilor în antrepozitul de TVA:

1. data plasării;

2. cantitatea sau numărul de bunuri;

3. o trimitere la documentul de plasare;

h) la scoaterea bunurilor din antrepozitul de TVA:

1. data scoaterii;

2. cantitatea sau numărul de bunuri;

3. o trimitere la documentul de scoatere din regim;

i) o descriere a lucrărilor efectuate asupra bunurilor aflate în regimul de antrepozit de TVA;

j) bunurile ce rămân în stoc.

Obligații specifice legate de facturare

63. Când plasarea bunurilor în regim de antrepozit este făcută în cadrul unei livrări de bunuri în România, factura furnizorului trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice: Modificări (1)

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

"

Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

64. Pentru livrările de bunuri ce rămân în regimul de antrepozit de TVA ce pot fi scutite de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice: Modificări (2)

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

"

Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

65. Pentru prestările de servicii efectuate înainte ca bunurile să fie plasate în regim de antrepozit de TVA ce pot fi scutite conform art. 144, alin. (1), lit. c) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice: Modificări (1)

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

"

Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

66. Pentru prestările de servicii făcute asupra bunurilor cât timp acestea rămân în regimul de antrepozit, servicii listate în anexa acestui capitol și care pot fi scutite de taxă conform art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, factura emisă de furnizorul de servicii trebuie să conțină, în plus față de elementele menționate în art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, următoarele elemente specifice: Modificări (1)

a) numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA din România ale titularului autorizației de antrepozit de TVA;

b) numărul autorizației antrepozitului de TVA în care sunt plasate bunurile;

c) în locul cotei aplicabile și în locul sumei de TVA datorată, sintagma:

"

Regimul de antrepozit TVA - Art. 144 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal - TVA datorată de beneficiar - art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal."

ANEXA Nr. 2 la norme Modificări (1)

SERVICII PERMISE ÎN REGIMUL DE ANTREPOZIT DE TVA Modificări (1)

Niciuna din următoarele operații nu poate avea ca efect reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu 8 cifre.

Următoarele operațiuni uzuale nu pot fi autorizate dacă, în conformitate cu legislația vamală, acestea ar avea ca efect creșterea riscului de fraudă.

1. Ventilarea, sortarea, uscarea, desprăfuirea, operațiuni simple de curățare, reparații ale ambalajului, reparații de bază ale defectelor apărute în timpul transportului sau antrepozitării în măsura în care este vorba de operațiuni simple, aplicarea sau îndepărtarea protecției utilizate în scopul transportării.

2. Reconstituirea mărfurilor după transport.

3. Inventarierea, prelevarea de mostre, trierea, cernerea, filtrarea mecanică și cântărirea bunurilor.

4. Eliminarea componentelor avariate sau poluate.

5. Conservarea prin pasteurizare, sterilizare, iradiere sau adăugarea de agenți de conservare.

6. Tratarea împotriva paraziților.

7. Tratarea anti-rugină.

8. Tratarea:

- prin creșterea temperaturii, fără alte tratări complementare sau procese de distilare,

- prin scăderea temperaturii,

Chiar dacă aceasta conduce la o reîncadrare sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

9. Tratarea electrostatică, îndreptarea sau călcarea textilelor.

10. Tratarea constă în:

- îndepărtarea tulpinelor și codițelor și/sau a sâmburilor fructelor, tăierea și felierea fructelor uscate sau a legumelor, rehidratarea fructelor,

- deshidratarea fructelor, chiar dacă aceasta conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

11. Desalinarea, curățarea și cruponarea pieilor.

12. Montarea bunurilor ori adăugarea sau înlocuirea pieselor accesorii în măsura în care această operațiune este relativ limitată sau este destinată conformării la normele tehnice și nu modifică natura sau performanțele bunurilor originale. Această operațiune poate conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre pentru bunurile adăugate ca accesorii sau utilizate ca înlocuitori.

13. Diluarea sau concentrarea fluidelor, fără tratare complementară sau vreun proces de distilare, chiar dacă aceasta conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre.

14. Amestecarea bunurilor de același tip, de calități diferite, în scopul obținerii unei calități constante sau a unei calități solicitate de client, fără a schimba natura bunurilor respective.

15. Separarea sau tăierea la o anumită dimensiune a bunurilor, dacă este vorba numai de operațiuni simple.

16. Ambalarea, dezambalarea, schimbarea ambalajului, decantarea și transferarea în alte recipiente, chiar dacă aceasta ar conduce la reîncadrarea sub un alt cod tarifar cu opt cifre, aplicarea, retragerea și modificarea mărcilor, sigilarea, etichetarea, afișarea prețului sau alt semn distinctiv similar.

17. Testarea, ajustarea, reglarea și punerea în funcțiune a echipamentelor, aparaturii și vehiculelor, mai ales pentru verificarea conformității la normele tehnice, cu condiția să fie vorba de operațiuni simple.

18. Operațiuni constând în mătuirea elementelor de țevărie pentru a le adapta exigențelor anumitor piețe.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...