Art 3 Dispoziții generale | Lege 85/2006

Acesta este un fragment din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Dispoziții generale -
Art. 3.
- Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: Jurisprudență, Reviste (1)

1. insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile: Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (14), Jurisprudență, Reviste (5), Modele (1)

a) insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (21), Jurisprudență, Reviste (5)

b) insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței; Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență

2. averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor și drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenței -, care pot face obiectul executării silite, în condițiile reglementate de Codul de procedură civilă; Jurisprudență, Reviste (3)

3. procedura colectivă este procedura în care creditorii recunoscuți participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute de prezenta lege; Jurisprudență, Reviste (2)

4. data deschiderii procedurii reprezintă: Jurisprudență

a) în cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronunțării încheierii prevăzute la art. 32 alin. (1);

b) în cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronunțării sentinței judecătorului-sindic, prevăzută la art. 33 alin. (4) sau (6); Jurisprudență, Reviste (1)

5. debitorul este persoana fizică sau persoana juridică de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevăzute la art. 1, al cărei patrimoniu este în stare de insolvență; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență, Reviste (1)

6. prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (15), Jurisprudență, Reviste (9)

7. prin creditor se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține un drept de creanță asupra averii debitorului și care a solicitat, în mod expres, instanței să îi fie înregistrată creanța în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat de creanțe și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului, în condițiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului; Jurisprudență, Reviste (4)

8. creditorul îndreptățit să participe la procedura insolvenței este acel creditor care a formulat și i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanței sale pe tabelul definitiv al creanțelor contra debitorului și care are dreptul de a participa și de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfășurarea procedurii și de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege; Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (5)

9. creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale; Jurisprudență, Reviste (2)

10. creanțele salariale sunt creanțele ce izvorăsc din raporturi de muncă între debitor și angajații acestuia. Aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar/lichidator; Jurisprudență

11. creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora; Jurisprudență, Reviste (1)

12. valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariați, de 6 salarii medii pe economie; Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (15), Jurisprudență, Reviste (13)

13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garanții față de patrimoniul debitorului și care nu au privilegii însoțite de drepturi de retenție, ale căror creanțe sunt curente la data deschiderii procedurii, precum și creanțe noi, aferente activităților curente în perioada de observație; Jurisprudență

14. activitățile curente reprezintă acele fapte de comerț și operațiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observație, în cursul normal al comerțului său, cum ar fi: Jurisprudență, Reviste (5)

a) continuarea activităților contractate, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți aferente acestora;

c) asigurarea finanțării capitalului de lucru în limite curente; Jurisprudență

15. perioada de observație este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii și data confirmării planului sau, după caz, a intrării în faliment; Jurisprudență, Reviste (2)

16. tabelul preliminar de creanțe cuprinde toate creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub condiție sau în litigiu, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menționate atât suma solicitată de către creditor, cât și suma acceptată și rangul de preferință. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra și creanțele născute după deschiderea procedurii și până la momentul intrării în faliment; Jurisprudență, Reviste (1)

17. prin tabel definitiv de creanțe se înțelege tabelul care cuprinde toate creanțele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar și împotriva cărora nu s-au formulat contestații în conformitate cu prevederile art. 73, precum și creanțele admise în urma soluționării contestațiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă și rangul de prioritate a creanței; Jurisprudență, Reviste (1)

18. tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii procedurii generale și până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidator în urma verificării acestora. În tabel vor fi menționate atât suma solicitată de către creditor, cât și suma acceptată și rangul de preferință; Jurisprudență, Reviste (1)

19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanțelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanțe și cele din tabelul suplimentar necontestate, precum și cele rezultate în urma soluționării contestațiilor la tabelul suplimentar. În situația în care s-a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, urmează a se întocmi o variantă actualizată a tabelului definitiv consolidat, în concordanță cu programul de plată a creanțelor, cuprins în planul de reorganizare, și cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfășurării acestuia; Jurisprudență, Reviste (1)

20. reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanțelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea și respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, împreună sau separat: Jurisprudență, Reviste (4)

a) restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului;

b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;

c) restrângerea activității prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului; Reviste (1)

21. categoria de creanțe defavorizate este prezumată a fi categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanțele categoriei respective: Jurisprudență, Reviste (2)

a) o reducere a cuantumului creanței; Reviste (1)

b) o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului;

c) valoarea actualizată cu dobânda de referință a Băncii Naționale a României, dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanțe;

22. prin program de plată a creanțelor se înțelege tabelul de creanțe menționat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanțe și la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, și care cuprinde: Jurisprudență

a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanțe pe care debitorul se obligă să le plătească acestora;

b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume;

23. prin procedura falimentului se înțelege procedura de insolvență concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat; Jurisprudență, Reviste (1)

24. procedura generală reprezintă procedura prevăzută de prezenta lege, prin care un debitor care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1), fără a le îndeplini simultan și pe cele de la art. 1 alin. (2), intră, după perioada de observație, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară și în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului; Jurisprudență, Reviste (3)

25. procedura simplificată reprezintă procedura prevăzută de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum 60 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele arătate la art. 1 alin. (2) lit. c) și d); Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generală a acționarilor/asociaților debitorului, persoană juridică, să efectueze în numele și pe seama acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedură când debitorului i se permite să-și administreze activitatea și să le reprezinte interesele în procedură pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generală a acționarilor, asociaților sau membrilor persoanei juridice va fi convocată de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, în termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, după caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-și administra averea. Adunarea generală va fi prezidată de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz; Modificări (2), Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

27. administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să exercite atribuțiile prevăzute la art. 20 în perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare; Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

28. lichidatorul este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnată să conducă activitatea debitorului și să exercite atribuțiile prevăzute la art. 25 în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generală, cât și în cea simplificată; Jurisprudență

29. Buletinul procedurilor de insolvență reprezintă publicația editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege; Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administrație al debitorului. În cazul ridicării dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluată de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz; Modificări (1), Jurisprudență

31. prin contract financiar calificat se înțelege orice contract având ca obiect operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe piețele reglementate, piețele asimilate sau piețele la buna înțelegere, astfel cum sunt acestea reglementate; Jurisprudență

32. prin consumator captiv se înțelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul; Jurisprudență, Reviste (2)

33. operațiunea de compensare bilaterală (netting) presupune realizarea, în legătură cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre următoarele operațiuni:

a) încetarea unui contract financiar calificat și/sau accelerarea oricărei plăți sau îndepliniri a unei obligații ori realizări a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterală (netting);

b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piață, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricăreia dintre obligațiile sau drepturile la care se referă lit. a);

c) conversia într-o singură monedă a oricărei valori, calculată potrivit lit. b);

d) compensarea, până la obținerea unei sume nete (off-set), a oricăror valori calculate potrivit lit. b) și convertite potrivit prevederilor lit. c); Jurisprudență

34. prin acord de compensare bilaterală (acord de netting) se înțelege:

a) orice înțelegere sau clauză în cadrul unui contract financiar calificat dintre două părți, prin care se prevede un netting al unor plăți ori o îndeplinire a unor obligații sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legătură cu unul ori mai multe contracte financiare calificate ("acord master de netting");

b) orice acord master de netting între două părți, prin care se prevede netting-ul între două sau mai multe acorduri master de netting ("acord master-master de netting");

c) orice înțelegere de garantare subsecventă ori în legătură cu unul sau mai multe acorduri master de netting;

35. prin înțelegere de garantare se înțelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fără limitare: gajuri, scrisori de garanție, garanții personale și altele asemenea.

Acesta este un fragment din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Legea procedurii insolvenței. Comentariu pe articole, Vol 1, ediția 4
    Conform tehnicii legislative moderne, în partea introductivă a actului normativ sunt incluse definițiile termenilor importanți cu care operează actul normativ. Textul art. 3 definește insolvența, averea debitorului, procedura colectivă, deschiderea procedurii, creditorii, creanțele, varietățile procedurii, organele procedurii, momentele importante ale procedurii etc. 
    În mod firesc, comentariile la articolele următoare vor face referire la definițiile preluate din art. 3. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 85/2006:
Art 1 Dispoziții generale
Art 2 Dispoziții generale
Art 3 Dispoziții generale
Art 4 Dispoziții generale
Art 5 Participanții la procedura insolvenței
Art 6 Instanțele judecătorești
Art 7 Instanțele judecătorești
Art 8 Instanțele judecătorești
Art 9 Judecătorul-sindic
Art 10 Judecătorul-sindic
Art 11 Judecătorul-sindic
Art 12 Judecătorul-sindic
Art 13 Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor
Reviste:
Contestație la raportul asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe, precum și la planul de distribuire între creditori. Condiții
Decizie de deschidere a drepturilor la indemnizația de șomaj. Angajator în insolvență
Starea de insolvență. Admiterea contestației debitorului
Legea insolvenței. Valoarea prag a creanței la data formulării cererii privind deschiderea procedurii insolvenței. Achitarea parțială a creanței după data sesizării instanței
Valoarea prag a creanței la data formulării cererii privind deschiderea procedurii insolvenței. Achitarea parțială a creanței după data sesizării instanței
Procedura insolvenței. Aplicare greșită de către judecătorul sindic a dispozițiilor legale privind îndeplinirea condițiilor necesare deschiderii procedurii insolvenței
Contestarea raportului administratorului judiciar cuprinzând descrierea activității curente a debitorului în perioada de observație și plățile efectuate. Inadmisibilitate. Investirea instanței prin simpla solicitare de anulare a măsurii de achitare a sume
Contestație împotriva măsurii administratorul judiciar de confirmare a listei furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura. Condițiile în care un creditor poate fi încadrat în această categorie separată de creanțe
4. Regimul juridic al creanțelor izvorâte din contracte de finanțare fonduri europene în cadrul procedurii insolvenței
Formularea unei contestații și achitarea eșalonată a debitului după introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței. Cheltuieli de judecată
Doctrină:
Drepturile acționarilor, ediția 3
Legea procedurii insolvenței. Comentariu pe articole, Vol 1, ediția 4
Modele:
Contestație la cererea de deschidere a procedurii insolvenței (insolvență)
;
se încarcă...