Art 11 Regimul juridic al proprietății publice | Lege 213/1998

Acesta este un fragment din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Regimul juridic al proprietății publice -
Art. 11.
- Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, după cum urmează: Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Doctrină (1)

a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii; Jurisprudență, Doctrină (1)

b) nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale; Jurisprudență, Doctrină (1)

c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credință asupra bunurilor mobile. Jurisprudență, Doctrină (1)

(2) Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (2)

Acesta este un fragment din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    Legea nr. 213/1998, într-un capitol distinct (Capitolul II, cuprinzând art. 7-17), determină și regimul juridic al proprietății publice. Din punctul de vedere al instituției pe care ocercetăm, deosebit de importante sunt însă dispozițiile cuprinse în art. 11 din actul normativ menționat. În această privință, primul alineat al textului amintit declară, într-o formulă imperativă firească, că „bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile” în condițiile arătate în continuare de acest text. Termenii folosiți de legiuitor sunt semnificativi în determinarea regimului juridic al proprietății publice, iar sub aspectul care ne interesează aici insesizabilitatea vizează tocmai inadmisibilitatea urmăririi lor de către creditor. Pentru aînlătura însă orice îndoială cu privire la acest caracter al proprietății publice, art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/1998 dispune că bunurile din domeniul public „nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale”. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Așadar, criteriul clasificării proprietății în publică și privată îl constituie obiectul său, nu subiectul și nici regimul său juridic special, acestea din urmă fiind consecințele calificării unui drept de proprietate ca fiind proprietate publică. Într-adevăr, îndată ce se stabilește, potrivit legii sau naturii sale, că un bun este de uz sau interes public, prima consecință este că acel bun nu poate aparține decât statului sau unităților administrativ-teritoriale [alin. (2) al art. 136), iar adoua consecință este regimul său juridic special [alin. (4) al art. 136 și art. 11 din Legea nr. 213/1998]. Ideea că titularul dreptului nu poate constitui un criteriu pentru delimitarea proprietății publice de cea privată este impusă și de faptul că același subiect de drept (statul sau unitățile administrativ teritoriale) poate fi titularul unui drept de proprietate publică asupra bunurilor care au această natură și titularul unui drept de proprietate privată asupra altor bunuri (V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, p. 403). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol II, ediția 4
    Astfel, dispozițiile cu rol de drept comun în materie au fost conținute în art. 11 și în art. 13 din Legea nr. 213/1998, fiind însă abrogate la 1 octombrie 2011 prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare aLegii nr. 287/2009 privind Codul civil, ele regăsindu-se în prezent în acest din urmă act normativ. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Așadar, criteriul clasificării proprietății în publică și privată îl constituie obiectul său, nu subiectul și nici regimul său juridic special, acestea din urmă fiind consecințele calificării unui drept de proprietate ca fiind proprietate publică. Într-adevăr, îndată ce se stabilește, potrivit legii sau naturii sale, că un bun este de uz sau interes public, prima consecință este că acel bun nu poate aparține decât statului sau unităților administrativ-teritoriale [alin. (2) al art. 136), iar adoua consecință este regimul său juridic special [alin. (4) al art. 136 și art. 11 din Legea nr. 213/1998]. Ideea că titularul dreptului nu poate constitui un criteriu pentru delimitarea proprietății publice de cea privată este impusă și de faptul că același subiect de drept (statul sau unitățile administrativ teritoriale) poate fi titularul unui drept de proprietate publică asupra bunurilor care au această natură și titularul unui drept de proprietate privată asupra altor bunuri (V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, p. 403). [ Mai mult... ] 

Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
    Regimul juridic al bunurilor din aceste două categorii este complet diferit; cele din domeniul public sunt inalienabile A se vedea art. 861 alin. (1) noul C. civ.. De asemenea, ase vedea art. 136 alin. (4) din Constituția României, unde se mai adaugă că, în condițiile legii organice, „ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică”, același text fiind reprodus și în art. 861 alin. (3) noul C. civ.., insesizabile și imprescriptibile A se vedea art. 861 alin. (2) - (3) noul C. civ.. În același sens, dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, precizează că nu pot fi înstrăinate, pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate (precum și, după modificarea Constituției, ele pot fi date în folosință gratuită anumitor subiecte), nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale, nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credință asupra bunurilor., pe când cele din domeniul privat pot fi înstrăinate, pot face obiectul unei urmăriri silite, pot fi utilizate pentru garantarea unor împrumuturi și pot fi dobândite pe calea posesiei de lungă durată, fiind în circuitul civil. Conținutul și limitele dreptului asupra bunurilor private sunt stabilite de lege. Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, nimeni neputând fi expropriat, decât pentru ocauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 213/1998:
Art 1 Dispoziții generale
Art 2 Dispoziții generale
Art 3 Dispoziții generale
Art 4 Dispoziții generale
Art 5 Dispoziții generale
Art 6 Dispoziții generale
Art 7 Regimul juridic al proprietății publice
Art 8 Regimul juridic al proprietății publice
Art 9 Regimul juridic al proprietății publice
Art 10 Regimul juridic al proprietății publice
Art 11 Regimul juridic al proprietății publice
Art 12 Regimul juridic al proprietății publice
Art 13 Regimul juridic al proprietății publice
Art 14 Regimul juridic al proprietății publice
Art 15 Regimul juridic al proprietății publice
Art 16 Regimul juridic al proprietății publice
Art 17 Regimul juridic al proprietății publice
Art 18 Dispoziții finale
Art 19 Dispoziții finale
Art 20 Dispoziții finale
Art 21 Dispoziții finale
Reviste:
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale. Calificarea cererii de anulare a hotărârii consiliului local prin care solicită trecerea bunului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale. Cadru procesual
Proprietate publică. Bunuri administrate de o regie autonomă. Contract de vânzare-cumpărare bunuri proprietate publică. Nulitate absolută. Admitere recurs
11. Admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ. Refuz nejustificat
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
;
se încarcă...